BusinessMagazin

Blog

  • EV.Z. – COTA 4.000

    CEA MAI RECENTA CAMPANIE: Derulata sub sloganul „Evenimentul Zilei – cota 4000“, campania a debutat cu 50.000 SMS-uri catre o baza de date compusa din oameni care consuma mult TV – in special stiri, cu varste cuprinse intre 18 si 50 de ani. 

    PERIOADA: Perioada campaniei a fost 10-18 februarie si a rulat in-house in publicatiile trustului si pe siturile Evenimentul Zilei, ProSport si TVmania. 

    BARTER: In afara trustului, campania a fost comunicata – in sistem barter – in publicatiile Academia Catavencu, Biz si Business Review si pe posturile de radio Kiss FM, Radio Star, Radio 21, Radio Total si Europa FM.


  • MOMENTE IMPORTANTE

    1992 Se lanseaza Evenimentul Zilei, la initiativa lui Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu si Mihai Carciog.

    1993 Tirajul atinge un record de 675.000 de exemplare. 

    1997 Ion Cristoiu pleaca de la conducerea ziarului, fiind inlocuit de Cornel Nistorescu.

    1998 Bertelsmann, parte a grupului german Gruner und Jahr, cumpara Evenimentul Zilei.

    2004 Ziarul intra in portofoliul Ringier, ca urmare a achizitiei trustului Expres de la Gruner und Jahr.

    2004 Cornel Nistorescu paraseste functia de director al ziarului.

    2005 Dan Turturica renunta la functia de redactor-sef.

  • Ion Cristoiu: „Ca stire de proza, cea cu gaina e excelenta“

    Cand se vorbeste despre Evenimentul Zilei de la mijlocul anilor ‘90, e invocata frecvent stirea despre gaina care a nascut pui vii si care caracterizeaza un anume tip de presa. Catalin Mihuleac, fost corespondent al Evenimentului Zilei la Iasi, spune ca ziaristii erau chiar incurajati sa inventeze stiri in acea perioada. „Ceea ce am facut este incalificabil. Din pacate, sunt unul dintre putinii care imi exprim public regretul, ori de cate ori am prilejul. Alti colegi de-ai mei chiar sunt mandri de acele timpuri“, declara Mihuleac pentru saptamanalul Ieseanul, in 2003.  

    Ce crede insa Ion Cristoiu, care a condus ziarul in acea perioada? Iata un fragment, spicuit tot din presa locala – de aceasta data din saptamanalul Clujeanul (iunie 2003).

    Cum ati caracteriza perioada in care ziarele din Romania abundau de stiri inventate?

    Cererea pentru astfel de stiri era mare, corespondentii intrecandu-se in inventii. Oricum, cei din Iasi, din Moldova in general, erau cei mai tari. Credibilitatea era mare. Acolo se poate intampla orice…

    Unul dintre fostii corespondenti de Iasi spune ca ii e rusine de acea perioada. Ce parere aveti?

    Mie, in locul lui, nu mi-ar fi. Ca stire de proza, cea cu gaina e excelenta. Mai stiu eu una cu un cetatean care zicea ca are un radio implantat in masea cu care prinde Europa Libera… In fond, prin astfel de stiri, autorii sunt un fel de Marquez, si spatiul creat de ei, un Macondo romanesc. Aceste stiri nu fac rau nimanui, nu calomniaza. Care e problema?

    Considerati ca aveti, ca si gazetar, vreo responsabilitate in cultivarea acestui gen de presa in Romania?

    As face diferenta intre senzationalul creat, mai ales pe TV, de stirile despre violenta, multe dintre ele inventate, si stirile gen „gaina cu pui vii“, care sunt, pur si simplu, stiri dintr-o Romanie tembela, stiri gogoliene in care cineva poate fura curcubeul si asta sa devina credibil. Eu as publica in continuare acest al doilea gen de stiri…

  • Retail Magazin, pe piata

    Prin continutul sau, revista Retail Magazin isi propune sa prezinte atent evolutia sectoarelor agroalimentar si FMCG, dar sa le si analizeze dintr-o perspectiva practica.  Cele 32 de pagini ale revistei vor include ana-lize si studii comparative ale pietei de retail si a subdomeniilor conexe; interviuri cu liderii celor mai importante companii de pe piata; modificari le-gislative, precum si previziuni si solutii din domeniul financiar-bancar.  Segmentele de cititori vizate de Retail Magazin sunt top-managementul companiilor active din sectoarele vizate, antreprenori si oameni de afa-ceri interesati sa demareze afaceri pe aceste piete, investitori straini, patronate si asociatii din domeniu, institutii guvernamentale, ambasade si camerele de comert.

    „Avand in vedere ca ne adresam in principal companiilor de retail, vom incerca sa ne organizam dupa structura unui magazin. Vom prezenta articole de stricta necesitate, de consum, de folosinta indelungata – indispensabile in viata de zi cu zi“, spune Teodora Iuga, redactor-sef Retail Magazin. 

    Revista va prezenta si tendintele de dezvoltare a pietei locale si regionale, precum si oportunitatile de afaceri generate de contextul aderarii la Uniunea Europeana. „Cei care urmaresc evolutia pietei de retail sunt informati din multe puncte de vedere. Acest sector economic reflecta nivelul de trai al populatiei, mersul economiei, imaginea pe care tara respectiva o are in fata investitorilor“, a spus Teodora Iuga.

    Prin lansarea Retail Magazin, agentia Mediafax isi propune sa completeze portofoliul buletinelor informationale specializate pe care le editeaza electronic de cinci ani de zile. Retail Magazin va aparea in format tiparit – cu un tiraj de 5.000 de exemplare – si va avea distributie nationala, pe baza de abonament. Tariful unei pagini de publicitate color este de 590 EUR (rate-card). Retail Magazin este a doua publicatie editata de Mediafax, cealalta fiind saptamanalul Media & Advertising, specializata in domeniile publicitate si mass-media.

  • ISTORIA ZIARULUI IN SLOGANE

    “EVENIMENTUL ZILEI, COTA 4.000”

    • PERIOADA: februarie 2005
    • AGENTIE: Headvertising
    • BUGET: 125.000 de euro (rate-card) 

    “ZILNIC, IESIT DIN TIPARE”

    • PERIOADA: 2003-2004
    • AGENTIE: Friends
    • BUGET: 700.000 (rate-card)

    “SIGURA CA DA!”

    • PERIOADA: 1998-2001 
    • AGENTIE: McCann Erickson
    • BUGET: 0 (sistem barter)

    “PRIMUL RAZBOI AL STIRILOR EXACTE IMPOTRIVA ZVONURILOR DE TOT FELUL”

    • PERIOADA: 1992 – 3 zile
    • AGENTIE: – 
    • BUGET: –

  • AVAS: Viata-i grea? Indulceste-o cu Biborteni! Produsul cel mai vandut al Bibco este apa minerala Biborteni, mentionata pentru prima data in documentele Curtii imperial de la Viena in 1897

    Euro Group, actionarul majoritar al Murfatlar, a preluat discret Bibco-Biborteni, dar preluarea mai trebuie avizata de AVAS. Afacerea e insa incurcata, la mijloc fiind o datorie de 26 de milioane de dolari pe care statul trebuie sa o recupereze de la Bibco. Si alti potentiali cumparatori.

    Preluarea Bibco s-a facut pe fondul predarii de stafeta de la AVAS, care detine la compania de ape minerale o creanta de 26 de milioane de dolari si trebuie, implicit, sa-si dea acordul pentru o eventuala vanzare. Iar schimbarea conducerii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a insemnat nu doar numirea in functia de presedinte a unui avocat – Gabriel Zbarcea – dar si incetinirea activitatii institutiei. Chestiune normala, dat fiind faptul ca noua echipa a fost nevoita sa preia mii de dosare, incepand de la privatizari, litigii si terminand cu recuperarea unor creante de zeci de milioane de dolari. 

    In tot acest timp, dosarele „pe rol“, negocierile cu investitori interesati de activele statului au continuat – cu pauzele de rigoare – fiind preluate din mers de noii sefi, cei care au fost deja numiti. Iar statul s-a trezit ca a reusit sa-si mai recupereze din creante, aparent fara prea multe batai de cap. Cum?

    De exemplu, actiunile societatii de ape minerale si bauturi racoritoare Bibco-Biborteni au fost preluate de compania Signus Distributions Romania SA, parte a grupului Eurocafe, detinuta la randul sau de cativa oameni de afaceri romani. 

    Signus a preluat Bibco de la compania Contransimex, fostul actionar majoritar. Nimic neobisnuit pana aici, insa Bibco are datorii de 26 de milioane de dolari catre AVAS.  Datoriile Bibco erau „mostenite“ de AVAS de la fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Bibco a fost co-debitor la un credit de 97 de milioane de dolari, luat, in perioada 1992-1994, de compania Contransimex, cu garantia statului. Cum Contransimex nu si-a platit ratele, Ministerul Finantelor a preluat creanta, care, apoi, a ajuns la AVAB. Bibco avea de returnat circa 26 de milioane de dolari, bani utilizati pentru achizitionarea unor echipamente. 

    De ce a fost nevoie ca societatea de comert exterior Contransimex sa ia credite pentru alte firme?

    AVAB explica, anul trecut, aceasta decizie. „Pentru ca societatea Contransimex S.A. avea un bun renume pe piata internationala si putea beneficia de facilitati financiare pe aceasta piata, a fost nominalizata si imputernicita de guvernul Romaniei sa contracteze credite externe cu garantia statului pentru tehnologizarea unor agenti economici.“ Destinatarii creditelor (noua la numar, printre care si Bibco) au fost nominalizati prin hotarari de guvern. 

    Aceasta este istoria indatorarii societatii de ape minerale Bibco-Biborteni. Ce putea face AVAB si, acum AVAS, cu datoriile societatii? Existau doua variante: fie executarea silita, tradusa prin vanzarea activelor, fie esalonarea. „AVAS este interesata de recuperarea intregii creante. 

    De aceea s-a acceptat va-rianta esalonarii la plata a datoriilor pe care Contransimex le avea la stat“, explica Mioara Iordache, directorul Directiei Informare si Relatii Publice al AVAS. Iar compania Signus Distributions Romania a avut un asemenea plan de esalonare a datoriilor Bibco, o data cu pre-luarea companiei de la Contransimex. Care a fost acesta si in ce a constat esalonarea? 

    Aici lucrurile se complica. AVAS, prin Mioara Iordache, neaga ca institutia ar fi implicata in vanzarea actiunilor Bibco, spunand ca „pachetul majoritar de actiuni la SC Bibco SA este detinut de SC Contransimex SA“ si ca informatiile privind „cesiunea actiunilor detinute de SC Contransimex SA la SC Bibco SA, alte oferte de preluare a pachetului majoritar de actiuni si sumele oferite pentru acesta sunt detinute de SC Contransimex SA“. Asa suna raspunsul oficial al AVAS. 

    Este adevarat, Bibco este doar co-debitor alaturi de SC Contransimex SA pentru creanta preluata de AVAS de la Ministerul Finantelor. Si la fel de adevarat este si faptul ca societatea Contransimex a incheiat cu AVAS un acord de esalonare a datoriilor.  Atunci, de ce s-a implicat AVAS in negocierile pentru vanzarea Bibco, cata vreme nu avea control asupra actiunilor firmei? Conform informatiilor de pe piata, la AVAS au venit o serie de investitori interesati de preluarea producatorului de ape minerale. Ba mai mult, AVAS a purtat o corespondenta indelungata cu acestia si si-a dat „acordul de principiu“ pentru vanzarea activelor – adica a bunurilor Bibco, cu scopul de a recupera cele 26 de milioane de dolari. AVAS a ajuns chiar, potrivit unor surse, sa redacteze drafturi de contract cu unii dintre investitori. 

    In fata argumentelor BUSINESS Magazin, pozitia AVAS s-a nuantat. AVAS a recunoscut ca „au existat mai multi investitori interesati de Bibco, dar nu ca afacere, ci doar pentru active“, a precizat Mioara Iordache. Asa se face ca acesti potentiali investitori au fost refuzati, pentru ca, motiveaza Mioara Iordache, oferta lor nu ar fi acoperit datoria pe care Bibco o avea la stat. „Au fost discutii, dar investitorii au semnat acte de confidentialitate“, mai spune Iordache. Iar aceste discutii s-au purtat pe parcursul intregului an 2004. Prin urmare, AVAS a negociat vanzarea Bibco, desi, conform declaratiilor oficiale, nu era rolul institutiei sa faca acest lucru, agentia nefiind actionar al companiei. Daca societatea Contransimex se ocupa de o eventuala vanzare de active sau societati „codebitoare“, atunci ce rol a mai avut AVAS? 

    Un raspuns clar la aceste intrebari este greu de dat. Cert este ca investitorul care a preluat Bibco este agreat de AVAS. „AVAS este de acord cu vanzarea de catre Contransimex a actiunilor Bibco, in conditiile in care cel care a preluat cunoaste situatia societatii si accepta sa faca platile. Iar planul de esalonare este bunicel, suma de returnat fiind foarte mare“, spune Mioara Iordache.

    Dar ce plan de esalonare a propus Signus Distributions? Societatea refuza sa dea detalii despre aceasta afacere. „Pachetul majoritar de actiuni a fost achizitionat, insa suntem in asteptarea avizului Consiliului Concurentei. Abia dupa primirea acestui aviz vom putea da publicitatii aceasta informatie si atunci va voi putea da toate detaliile de care aveti nevoie“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Gabriela Darie, reprezentant al departamentului de relatii publice al grupului Euro, companie din care face parte societatea Signus Distributions. 

    Euro Group este format din societatile Euro Trade Invest SA, Euroavipo si Signus Distributions Romania SA. Euroavipo este parte a Eurocafe Group, actionarul principal al Murfatlar Romania. 

    Potrivit unor surse apropiate tranzactiei, planul de esalonare propus de Signus Distributions ar consta in plata a 125.000 de dolari, intr-o prima etapa. Apoi, sumele ar urma sa fie esalonate astfel: cate 500.000 de dolari, in rate anuale, in primii doi ani, iar in al treilea, opt milioane de dolari. In al patrulea an, ar urma sa fie achitat restul datoriei pe care Bibco o are la stat.

    Ce urmeaza?

    Potrivit AVAS, dupa ce Consiliul de Supraveghere al institutiei accepta planul de esalonare propus de Signus Distributions, societatea va putea prelua Bibco si va urma sa achite si sumele de bani aferente. 

    „Pana nu se indeplinesc aceste proceduri, noii proprietari nu au cum sa-si inceapa activitatea la Biborteni“, explica Mioara Iordache. Surse apropiate companiei spun insa ca reprezentantii Signus sunt deja „la lucru“.  Radu Preda, directorul general al Bibco, nu a dorit sa comenteze situatia. „Domnul director este in discutii cu noii proprietari“, ne-a spus asistenta lui Preda. In 2003 (ultimul an cu date disponibile), Bibco a avut o cifra de afaceri de circa 6 milioane de euro si un profit net de 35.800 de euro.

  • Ezitari pe butoi de pulbere

    La doar sapte luni de la adoptare, legile pentru constituirea pensiilor private in Romania  vor fi schimbate. De ce? Nu sunt nici functionale si nici interesante pentru companii sau pentru cei care ar trebui sa beneficieze de ele. Ramane insa, mai departe, intrebarea: cand va rezolva Romania o problema ce ameninta sa sufoce bugetul asigurarilor sociale de stat peste cativa ani?

    Suntem la fel de presati ca toti vecinii nostri din zona sa gasim o solutie“, admite, diplomatic, noul presedinte al Casei de Pensii, Mihai Seitan, adevarul pe care toti ceilalti il spun mult mai dur. „Daca nici acum nu rezolvam problema pensiilor, riscam sa avem probleme serioase peste cativa ani.“ Pentru ca, in conditiile in care numarul pensionarilor este deja mai mare decat cel al angajatilor, veniturile bugetului de pensii nu mai ajung nici pe departe pentru a acoperi cheltuielile. 

    Cum crede Seitan ca se poate rezolva problema pensiilor? „Avem nevoie de o reforma a sistemului public de pensii dar, mai mult de atat, avem nevoie de sisteme private de pensii“, spune el. 

    Despre pensii private nu este insa prima data cand se vorbeste. Primele incercari de a introduce pensiile private in Romania s-au facut inca de acum cinci ani, dar la vremea respectiva, au esuat lamentabil. 

    In 2000, guvernul Mugur Isarescu a incercat sa reglementeze fondurile universale obligatorii de pensii, dar dupa alegeri noul guvern a anulat ordonanta de urgenta. Problema a fost adusa din nou pe tapet la finalul de mandat al vechii guvernari, care – la jumatatea anului trecut – a reusit sa si adopte legile necesare pentru a le pune in practica. Cum functioneaza pensiile private in Romania, la mai bine de sapte luni de la adoptarea legislatiei? In nici un fel. Rezultatele sunt spectaculoase, dar lipsesc cu desavarsire. Pentru ca cele doua reglementari – legea pensiilor ocupationale si cea a pensiilor obligatorii administrate privat – sunt „inutile si imposibil de aplicat“ – dupa cum spune Tudor Moldovan, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

    Parere impartasita chiar si de Seitan, care spune ca cele doua legi „au probleme de aplicare iar in conditiile date de ele, pensiile private nu sunt interesante nici pentru companii si nici pentru oamenii care ar trebui sa intre in sistem“. Motiv pentru care, mai spune Seitan, cele doua legi vor trebui modificate pe ici, pe colo, prin „partile esentiale“.  Dupa cum spun reprezentantii companiilor de asigurari – cei mai interesati de business-ul care ar putea aparea o data ce pensiile pensiile private vor functiona -, aproape toate prevederile din cele doua legi au hibe serioase. 

    Cand vom putea vorbi, si in Romania, de sisteme private de pensii? Seitan spera ca cel mai tarziu la inceputul anului viitor, cand estimeaza ca vor aparea si primele fonduri. „Ne gandim ca pana la sfarsitul lui martie sa avem deja toate modificarile necesare bine definite, pana la sfarsitul lui aprilie sa fie aprobate de Guvern si pana la sfarsitul sesiunii parlamentare sa le trecem prin Parlament.“ Daca agenda va fi respectata, spune Seitan, in toamna vom avea doua noi legi pentru pensii private si de la anul „ii dam drumul“.  De la teorie la practica, distanta ar putea fi insa ceva mai mare. Pentru ca, si in scena-riul in care legile pentru pensii private si-ar putea face loc pe agenda parlamentara extrem de incarcata de obicei, cu legi intarziate pe final de sesiune, pentru a putea fi aplicate, legile trebuie sa aiba si norme de aplicare. 

    Norme care, pentru legile in vigoare, nu sunt adoptate nici acum. De realizarea normelor pentru aplicarea legii pensiilor ocupationale – lege al carei termen de aplicare era ianuarie 2005 – s-a ocupat departamentul de pensii ocupationale din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). 

    Constantin Micu, directorul acestui departament, spune insa ca „timpul a fost prea scurt, personalul prea putin si legea prea confuza. Aveam de scris peste 30 de norme, in doar cateva luni“. In opinia lui, aplicarea legii ar trebui amanata pana in 2006, pentru a avea totul gata si, poate, o lege care sa fie si ceva mai clara si mai „europeana“. „Pentru ca – spune el – in forma actuala, legea pensiilor ocupationale nu are nici o legatura cu directiva europeana dupa care ar fi trebuit adaptata.“ 

    Intrebarea care se pune insa este: de cat timp va dispune acest departament pentru a concepe normele noii legi (asa cum va fi ea modificata), pentru a putea fi aplicata macar de la inceputul anului viitor? In mare, tot de cateva luni.  Sunt, totusi, sanse mari – spun autoritatile – ca de la inceputul anului viitor, pensiile ocupationale chiar sa inceapa sa functioneze. Pentru a doua categorie de pensii private, cele obligatorii administrate privat, termenul este mult mai indepartat, cel mai probabil 2008.

    In ce masura va rezolva sistemul de pensii ocupationale problema pensiilor in Romania? Foarte mica, spun jucatorii din piata. Pentru ca, pe de o parte, pensiile ocupationale – adica cele care vor fi organizate de sindicate si patronate, iar in lipsa acestora, prin contractul colectiv de munca, de catre salariati – sunt facultative. Cine vrea sa participe participa, cine nu nu e obligat. Iar experienta tarilor vecine, in care aceste fonduri au fost create inca de acum cativa ani buni, au demonstrat din plin acest lucru. „La o populatie de 10 milioane de oameni, cat au cumulat Bulgaria si Ungaria, doar vreo 400 de mii de persoane s-au in-scris in acest sistem al pensiilor ocupationale“, exemplifica Mihai Seitan. 

    Trecand peste exemplul vecinilor nos-tri, trecand si peste apetitul scazut demonstrat de romani pentru economisire (ceea ce presupune, in esenta, acest sistem), nu trebuie uitat ca, cine a vrut sa economiseasca pentru pensie, a putut sa o faca si pana acum. 

    „Pionerii“ sistemului privat de pensii sunt romanii care au cumparat de la societatile de asigurari de viata produse de asigurare de tip pensie. Totusi, aceste persoane, dupa unele estimari peste 100.000, nu vor beneficia de deductibilitatea oferita celor care vor isi vor cumpara pensii ocupationale, desi scopul contributiei este similar. 

    In cazul pensiilor ocupationale, contributiile intr-un anumit cuantum nu sunt impozitabile ceea ce, in ultima instanta, ar putea reprezenta un stimulent. Cat de important, ramane de vazut. 

    Nici macar reprezentantul Casei de Pensii nu-si face prea mari sperante ca pensiile ocupationale vor rezolva problema pensiilor in Romania. In opinia lui, pensiile ocupationale nu au fost gandite sa rezolve problema sistemului, ci doar sa-l ajute un pic, prin contributii suplimentare pentru anumite categorii de angajati. Solutia adevarata va veni o data cu crearea fondurilor de pensii obligatorii administrate privat. 

    Totusi, mai mult chiar decat in cazul pensiilor ocupationale, peste aproape tot ce tine de acest tip de pensii pluteste in prezent o mare ceata. Companiile care ar putea fi interesate de administrarea acestor fonduri de pensii – in principal firme de asigurari si, probabil, si o parte din bancile mari – spun ca in forma actuala a legii nici nu se gandesc sa se implice. Costurile sunt, spun ei, prea mari, conditiile legii sunt prea restrictive pentru cei care ar putea participa, conditiile puse companiilor prea dure iar rezultatele incerte.  Lucru pe care il stie si Mihai Seitan foarte bine si care, spune el, se va schimba. „Ne vom intalni, toti cei interesati de aceasta lege, sa incercam sa gasim o solutie convenabila pentru toata lumea.“ 

    Pe cand s-ar putea traduce in realitate aceste discutii? Termenul actual de implementare a acestor pensii este ianuarie 2008, dar daca „situatia o va permite, vom incerca sa le aducem in 2007“, spune Seitan. 

    Lucru dorit si de actorii din piata. „Pentru ca in 2008 vom fi probabil in Uniunea Europeana si atunci legea nu mai are relevanta“, crede Eugen Voicu, presedintele companiei Certinvest, „fiind posibil ca oamenii sa aleaga orice fond din UE, care va putea opera si in Romania.“

  • Pensii ocupationale, de la anul. Din nou

    Fondurile de pensii ocupationale ar fi trebuit sa inceapa sa functioneze chiar din acest an. Totusi, normele de aplicare lipsesc inca, iar legea va fi modificata substantial. Nasterea fondurilor ocupationale mai are de asteptat, cel mai probabil, pana la anul. Coordonatele legii actuale, care va fi insa modificata, sunt urmatoarele:

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 2 milioane de euro.

    ORGANIZARE: Fondurile vor fi organizate de sindicate si patronate, iar in lipsa acestora, prin contractul colectiv de munca, de catre salariati. In lipsa contractului colectiv de munca, schemele de pensii pot fi propuse de angajator cu consultarea angajatilor.

    CONTRIBUTII: La aceste fonduri pot contribui, facultativ, toti salariatii, indiferent de varsta, dar nu pot contribui salariatii din companiile cu datorii la bugetul de stat si la furnizori.

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii ocupationale trebuie sa aiba minimum 100 de participanti.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie din contributiile angajatilor si angajatorilor. Contributiile angajatilor si contributiile angajatorilor facute in numele salariatilor sunt deductibile din impozitul pe venit, pana la 200 de euro pe an.

    NEMULTUMIRI: Companiile solicita o serie de modificari ale legii privind pensiile ocupationale, apreciind ca in forma actuala ea este prea restrictiva. Printre acestea se numara: eliminarea restrictiilor privind participarea salariatilor institutiilor publice, diversificarea produselor care pot fi oferite ca pensii facultative, pensiile ocupationale fiind doar una dintre optiuni. In plus, companiile solicita eliminarea garantiei privind randamentul investitiei, prevazuta in lege la 1% peste nivelul inflatiei.

  • Pilonii sistemului de pensii

    Reforma sistemului de pensii cuprinde, alaturi de restructurarea sistemului public, introducerea a doua noi componente, asa numitii piloni II si III ai sistemului de pensii. Cei trei piloni de sustinere ai sistemului de pensii sunt:

    • Pensiile publice: asa-numitul pilon I, in cadrul caruia pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor de la salariatii actuali (PAYG);
    • Fondurile de pensii administrate privat: pilonul II, care presupune transferul unei cote din contributiile sociale in administrare privata. Aceste contributii sunt investite pe termen lung de companii specializate, producand castiguri suplimentare pentru participant;
    • Pensiile ocupationale: pilonul III, care presupune participarea optionala la scheme private de pensii ocupationale.


  • Pensii publice administrate privat: 2007 sau 2008

    Dupa forma actuala a legii, pensiile publice administrate privat ar trebui sa inceapa sa functioneze din 2008. Exista insa sperante ca termenul sa fie adus mai devreme, in 2007. 

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 5 milioane de euro. Cel mai probabil, in administrarea fondurilor se vor implica companiile de asigurari, dar si bancile. 

    CONTRIBUTII: Persoanele in varsta de pana la 35 de ani care devin pentru prima data asigurati obligatoriu si contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate sa participe la un fond de pensii administrat privat. Persoanele de pana in 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la fondul public de pensii pot adera la un fond de pensii. 

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti, iar cine era obligat si n-a aderat in termen de sase luni, este repartizat aleatoriu.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie dintr-o parte din contributia la bugetul public de asigurari sociale. In primul an, contributia este de 2%, apoi 2,5% din salariul brut, pana la 6% in termeni de opt ani. Practic, in loc ca toti banii de pensii sa mearga la bugetul public, o parte din ei vor merge in fondurile administrate privat. 

    NEMULTUMIRI: Printre modificarile solicitate de companii se numara participarea obligatorie a persoanelor cu varsta mai mica de 40 de ani, participarea facultativa a persoanelor intre 40-45 de ani, cresterea contributiilor de la 4% la 8%, si o crestere de 0,5% la inceputul fiecarui an, stabilirea fondului de rezerva ca procent din valoarea activelor administrate etc.