Blog

  • Deficitul comercial a scăzut în primele cinci luni la 2,1 miliarde euro, după reducerea importurilor

     Exporturile FOB au fost de 86,28 miliarde lei (19,68 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 95,83 miliarde lei (21,87 miliarde euro).

    Comparativ cu primele cinci luni din 2012, exporturile au crescut cu 6% în lei şi cu 5,7% în euro, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7% în lei, respectiv cu 1,9% în euro, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 60,68 miliarde lei (13,87 miliarde euro) la expedieri şi de 73,54 miliarde lei (16,81 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,5% din exporturi şi 76,9% din importuri.

    În luna mai exporturile FOB au însumat 17,48 miliarde lei (4,02 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 19,64 miliarde lei (4,52 miliarde euro), ducând la înjumătăţirea deficitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a redus ratingul Italiei la “BBB”, cu două trepte deasupra categoriei “junk”

     Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P, transmite Bloomberg.

    Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobânzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare.

    Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar până sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii ANAF, Vămii şi Gărzii Financiare, obligaţi să treacă de teste pentru a lucra la Direcţia Antifraudă

     “ANAF se restructurează. Posturile se păstrează, dar nu înseamnă că absolut toată lumea va fi trecută, sunt nişte teste pe care trebuie să le dea cei de acolo şi s-ar putea ca nu toţi să corespundă”, a spus Ponta la RTV.

    Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii iunie, reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a decis înfiinţarea Direcţiei Antifraudă, care va funcţiona inclusiv sub supravegherea Parchetului de cercetare penală.

    ANAF este astfel reorganizată ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a discutat din nou cu preşedintele OMV şi proprietarul ArcelorMittal despre investiţiile lor în România

     “Facem toate eforturile pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Astăzi a fost preşedintele OMV în România, în vizită, tocmai ca să discutăm de investiţiile în continuare. Astăzi am vorbit o jumătate de oră şi cu domnul Mittal, cum să facem să ţinem – că se cam închid în Europa combinatele siderurgice – companiile. Nu a dat cu pumnul în masă, el spune că în Europa, dacă nu se face ceva, nu va mai fi competitiv şi profitabil să se producă oţel, se va produce dar în Rusia sau în China”, a spus Ponta la RTV.

    În luna mai, premierul Ponta şi proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, au discutat, la Palatul Victoria, propuneri de optimizare a costurilor de producţie la ArcelorMittal Galaţi, şeful grupului siderurgic declarând că aşteaptă să fie găsite “soluţii sustenabile” în domeniul energiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCHIMBĂRI PENTRU BUGETARI – Ponta: Raportul între salariul minim şi maxim va ajunge la 1-7. Legea funcţionarului public va fi modificată

     Şeful Guvernului a precizat că el a propus ca raportul dintre salariul minim şi cel maxim să nu fie mai mare de 1 la 7, chiar dacă multora li s-a părut exagerat.

    În cadrul acestei grile, salariul minim în administraţie ar putea fi mai mare decât salariul minim brut pe economie, respectiv de 1.000 lei faţă de 800 lei, dar fără a depăşi anvelopa cheltuielilor de personal, de 7% din PIB.

    “În limita cheltuielilor cu personalul de 7% din PIB şi raportat la bugetul de anul ăsta, vreau să las, nu să spun eu de la Ministerul de Finanţe cât câştigă un angajat dintr-o primărie sau dintr-un minister, o posibilitate mai flexibilă, pentru ca între un minim – nu poţi să dai sub salariul minim pe economie – şi un maxim – pentru că eu cred că există în sectorul bugetar salarii mult prea mari – să dau mai multă flexibilitate conducătorului fiecărei instituţii în parte în a-şi aranja oamenii. Eventual, dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80, dar îi plăteşte mai bine, e în regulă, poate că mai taie salariile mari şi le măreşte pe cele mici, deci un tip de flexibilitate care să ţină cont de performanţa şi ncesitatea fiecărui angajat”, a spus Ponta la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va angaja o firmă care să realizeze cadastrul în zona urbană. Ponta: E un lucru bun ce a vrut să facă doamna Udrea. Îl facem noi acum, ei nu au fost în stare

     “E un lucru bun ce a vrut să facă doamna Udrea, îl facem noi acum, nu au fost ei în stare să îl facă, şi anume: în zona rurală, unde oamenii nu au bani să îşi facă cadastru, am pus, în programul 2014-2020, 500 milioane euro pentru ca să cadastrăm practic tot teritoriul rural, iar în zona urbană, acolo unde sunt alte venituri – şi în general e vorba de firme, de investiţii imobiliare – într-un parteneriat, nu se privatizează, ci vine o firmă privată, prin licitaţie publică face cadastru acolo unde nu s-a făcut, şi din taxa pe care o încasează statul o parte plăteşte datoria la firma respectivă”, a spus Ponta la RTV.

    În ultima şedinţă de guvern, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, condus de Dan Şova (PSD), a fost desemnat de Guvern ca unitate de achiziţii centralizată pentru produsele, serviciile şi lucrările aferente proiectului privind sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară pentru mediul urban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia de rating S&P trimite Italia la doi paşi de “junk”

    Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P.

    Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobânzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare.

    Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar până sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic.

    Economia italiană este în scădere de opt trimestre consecutive, iar şomajul a atins cel mai ridicat nivel din 1977.

    În ultimele două luni, premierul Enrico Letta a propus creşterea TVA, aflată în prezent la 21%, şi a suspendat plata controversatei taxe pe propeitate introduse de fostul guvern condus de Mario Monti.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Un student la foraje din Ploieşti şi-a vândut de două ori afacerea unor olandezi

    11 MILIOANE DE LEI POMPAŢI ÎN INVESTIŢII, adică un sfert din cifra de afaceri a companiei, este o sumă curajoasă. Acesta este bugetul investit anul trecut de Wim Bosman România, care are activităţi de logistică, transporturi şi comisionare vamală. Investiţiile au vizat extinderea centrului logistic (9 milioane de lei) şi mărirea parcului auto (2,2 milioane de lei). Compania estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 45,5 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de cea din 2012; în primul trimestru al anului firma a bifat un plus de 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Toate aceste cifre sunt însă la mare distanţă de începuturile afacerii.

    CU PESTE 21 DE ANI ÎN URMĂ, EMIL ION ERA STUDENT AL FACULTĂŢII DE FORAJE DIN PLOIEŞTI, dar s-a transferat apoi la secţia de Transporturi, la întoarcerea din Olanda, unde a efectuat un stagiu de zece luni, la o firmă de logistică. Tatăl avea un bun prieten stabilit în Olanda, care l-a introdus în firma Dijkman, o afacere de familie.

    „Îmi doream şi eu să văd cum este peste hotare“, îşi aminteşte Ion. Despre cele zece luni petrecute în Olanda spune că a fost o perioadă de training, nu o slujbă propriu zisă, dar impactul a fost puternic, „a fost ca o excursie în viitor“. După cele zece luni, proprietarul firmei Dijkman a decis să investească în România. Firma avea deja activităţi de transport de volum – mobilă şi haine pe umeraşe – iar acum, spune Ion, înţelege că invitaţia pe care i-au făcut-o pentru training „n-a fost doar de curtoazie, aveau nevoie de o persoană care să le reprezinte interesele aici“.

    Dar n-a ştiut acest lucru de la bun început iar după o săptămână de training a fost întrebat dacă vrea să înveţe limba olandeză. I-a luat numai şase luni, devreme ce cursul a fost intensiv; pretutindeni în jurul său se vorbea limba. În primăvara anului 1992 îşi încheia stagiul iar în toamnă Emil Ion punea bazele firmei Dijkman Ion Transport, cu sediul în locuinţa părinţilor săi.

    Partenerul olandez a finanţat achiziţia în leasing a patru camioane, conduse de şoferi români, preluând activitatea de transport de mobilă şi haine, operând pe ruta România – Olanda sau nordul Germaniei. Tot partenerul olandez, care deţinea 85% din acţiuni, a finanţat cu aproape 11 milioane de guldeni (circa jumătate de milion de euro) cumpărarea unui teren, în 1996, an în care cifra de afaceri a companiei depăşise 500.000 de dolari iar profitabilitatea se plasa la 15%. „Nu era plăcut nici pentru părinţii mei să aibă mereu 2-3 şoferi în sufragerie“, glumeşte Emil Ion; drept urmare a cumpărat un teren de 24.000 mp la marginea oraşului, pe care a fost ridicat un depozit de 1.000 mp şi 150 mp spaţiu de birouri. La acea vreme, firma avea trei angajaţi, dintre care unul era Emil Ion; numărul lor a crescut până la 124 de oameni în prezent.

    La acea vreme „afacerea creştea, pentru că piaţa era oarecum asigurată“; firma preluase activitatea de transport şi avea, ocazional, şi clienţi locali pentru că sediul era impunător – o clădire nouă, atipică pentru perioada 1996-1997. După şansa avută în 1992, când a fost creditat cu încredere şi bani de olandez, în 1999, „a venit cumva reversul medaliei, pentru că partenerul a decis să vândă afacerea unui alt olandez, care avea o firmă de logistică mult mai mare – Wim Bosman“.

    Noul partener căuta tocmai o variantă de a se extinde pe piaţa românească, în dezvoltarea căreia avea mare încredere, povesteşte Ion. Wim Bosman, despre care românul punctează în repetate rânduri că „a avut o încredere fantastică în România“, era tipul antreprenorului pur, care pornise ca şofer şi clădise o afacere care ajunsese la 600 de camioane, spaţii de depozitare de 80.000 mp şi un rulaj de 160 de milioane de euro.

  • 90 de pasageri aşteaptă reprogramarea unui zbor spre Barcelona, după ce low-costul Vueling l-a anulat azi dimineaţă din cauza unei defecţiuni tehnice

    Compania i-a ţinut 3 ore în avion pe cei 90 de pasageri care trebuiau să ajungă la Barcelona la ora 6.40, potrivit oficialilor aeroportului Henri Coandă (Otopeni). Singura aeronavă alocată bazei din România este un Airbus A 320.

    Vueling nu are un reprezentant în România, ci doar firma de handling Globe Ground, care nu a făcut nicio declaraţie.

    Vueling are zboruri spre Barcelona, Madrid şi Bilbao din Bucureşti.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • La trei ani de la tragedia din maternitatea Giuleşti au apărut primele concluzii. Spitalul şi asistenta trebuie să plătească daune de 4,3 mil. euro

    Instanţa Judecătoriei Sectorului 6 a pronunţat, marţi, sentinţa în dosarul incendiului de la Maternitatea Giuleşti, în urma căruia şase bebeluşi au murit şi alţi cinci au suferit arsuri grave.

    ► Catastrofa de la Giuleşti arată falimentul sistemului sanitar. Avem victime, dar nimeni nu plăteşte. De ce?

    Judecătorul Bogdan Gavrilă a dat o singură decizie de condamnare la închisoare cu executare în acest dosar, respectiv în cazul asistentei Florentina Cîrstea, care era de serviciu în ziua incendiului în salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi, din cadrul Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu” – Maternitatea Giuleşti.

    Asistenta Florentina Cîrstea a fost condamnată la doi ani şi două luni de închisoare pentru ucidere din culpă şi la cinci pedepse de câte zece luni de închisoare pentru vătămare corporală gravă din culpă, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de doi ani şi două luni.

    Alte stiri pe mediafax.ro