BusinessMagazin

Blog

  • PETROL: Citi bani iti aduce in plus propria ta punga de petrol

    Publicarea rezultatelor financiare pentru 2005 ale Petrom si Rompetrol a aratat diferenta dintre o companie care are rezerve proprii si o companie care importa tot petrolul de care are nevoie. 

     

    Petrom a incheiat primele trei luni ale anului cu un profit net de vis, in crestere cu 211% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Rompetrol, in schimb, a iesit din iarna pe minus, cu o pierdere care, desi nu e mare in valoare absoluta, nedumereste intr-o perioada ca aceasta, in care pretul petrolului creste si profiturile in zona companiilor petroliere raman cel putin constante (din necesitatea pastrarii unui echilibru intre preturile de achizitie si cele de la pompa), daca nu cresc semnificativ. De ce unul pierde si altul castiga? Explicatia este structura celor doi mari operatori.

     

    La Petrom, sectorul de exploatare si productie (de titei dar si, foarte important, de gaze naturale) a sustinut rezultatele companiei; asadar, chiar daca a vandut o cantitate de carburanti doar usor mai mare fata de primele trei luni din 2005, cresterea pretului gazelor naturale, dar si avantajul propriilor resurse de titei (Petrom a importat doar 4% din titeiul care ii intra in cele doua rafinarii) a salvat-o. Asta cu toate ca sectorul in care Rompetrol a fost cel mai grav lovit (rafinarea) nu avut rezultate roz nici la Petrom. De altfel, si Petrom a admis ca a inregistrat pierderi in rafinare si distributie de 83 mil. euro. Oficialii OMV Petrom nu au putut estima pierderile exacte doar pe sectorul de rafinare, dar explicatia sta in faptul ca preturile la pompa nu au putut creste atat de repede incat sa acopere consumul propriu (de 10-12%).

     

    Cu doua luni in urma, compania anunta ca va investi 1 mld. euro in urmatorii cinci ani in retehnologizarea si scaderea costurilor de productie la rafinariile Arpechim si Petrobrazi, care „se situeaza in clasamentul celor mai scumpe rafinarii din Europa“, declara atunci Jeffrey Rinker, membru al comitetului executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de rafinare si produse petrochimice.

     

    Rompetrol, in schimb, companie orientata spre downstream, adica spre prelucrarea titeiului si vanzarea produselor, a resimtit in plin socul cresterii pretului la titei, pe care il importa in totalitate, precum si tendinta de mentinere a preturilor produselor finite intr-o zona care face inutila orice incercare de a eficientiza rafinariile acum. Si explicatia Rompetrol e legata in special de preturile de achizitie: „Dobanzile mari duc la o crestere a cheltuielilor financiare in acest an fata de anul trecut (…). Trebuie sa aveti in vedere ca importam tot titeiul pe care il procesam in rafinariile noastre“, a declarat Philip Stephenson, vicepresedinte al The Rompetrol Group BV (TRG).

     

    In sectorul de rafinare, compania lui Dinu Patriciu a iesit prost din iarna, incheind primul trimestru cu pierderi de 23 mil. dolari si reusind sa-si revina abia in aprilie, cu un profit modest de 1,3 mil. dolari. Apropierea sezonului vacantelor ii face insa pe petrolisti sa fie ceva mai optimisti, inclusiv pentru partea de rafinare. „In aprilie, EBITDA a ajuns la 12 mil. $ (aproape echivalenta cu rezultatul pe tot trimestrul I – n.red.), semn clar ca situatia de pe piata s-a imbunatatit rapid“, spune Dinu Patriciu, presedintele TRG.

     

    La Petrom insa, profitul inainte de plata impozitelor si dobanzilor a atins pe primul trimestru 296 mil. euro, putin mai mult decat dublul aceleiasi perioade a anului trecut. O crestere a carei explicatie sta in pretul ridicat al petrolului pe plan extern, in vanzarile de titei pe piata interna (si ceilalti distribuitori de pe piata care nu au rafinarii, Agip si MOL, cumpara de la Petrom carburantii), dar si in vanzarile de carburanti la pompa.

     

    Cele doua companii nu au mai anuntat achizitii sau investitii masive in urmatoarea perioada, ci doar extinderi modeste ale retelelor de benzinarii din tara. Dupa investitia de anul trecut din Franta, Rompetrol a anuntat ca va lua un an de respiro: „Dupa cumpararea firmei franceze de distributie Dyneff e necesara o perioada de cel putin un an pentru integrarea acesteia“, a declarat Philip Stephenson. Unul din cele mai importante planuri este atat la nivel de marketing (cele peste 220 de benzinarii din Franta va trebui sa fie rebrandate cu numele Rompetrol si promovate la nivel local), dar si la nivel corporatist, printr-o crestere a rolului centrului de la Bucuresti si integrarea operatiunilor financiare.

     

    Si Petrom are de integrat mai multe benzinarii, sfarsitul lui 2005 si inceputul lui 2006 fiind marcate de doua tranzactii: achizitia operatiunilor downstream ale OMV in Bulgaria, Serbia si Romania si schimbul de benzinarii cu MOL. Daca pentru primele nu exista intentia de schimbare a numelui sau a identitatii vizuale, cele 30 de statii preluate de la MOL vor fi in curand adaptate si transformate in statii Petrom V. In functie de cum va evolua pretul petrolului, rezultatele la sase sau la noua luni ale celor doua companii ar putea arata altfel. Emotiile sunt mai mici insa la Petrom, singura cauza de emotii (nu neaparat negative) putand fi doar rezultatul auditului resurselor, asteptat de la o zi la alta, care va explica mai clar romano-austriecilor cat timp isi vor mai pastra avantajul.

  • Crestere pe toata linia

    Dupa privatizarea Petrom, avantajul traditional al companiei private Rompetrol a disparut gratie austriecilor de la OMV, care au trecut Petrom pe profit. Daca la sfarsitul lui 2004, Petrom era pe pierdere (nefiind inca privatizata, avea o cifra de afaceri de 2,46 mld. euro si pierderi de 275 mil. euro), iar Rompetrol pe profit (cifra de afaceri de 1,24 mld. euro si profit de 78 mil. euro), la sfarsitul anului 2005 balanta s-a inclinat in favoarea Petrom, care si-a crescut cifra de afaceri si a intrat serios pe profit (cifra de afaceri de 2,97 mld. euro, in crestere cu 24% si 391 mil. euro profit).

     

    Anul 2005 a fost insa bun si pentru Rompetrol, care a avut o rata de crestere mai mare decat Petrom, respectiv de 45%, ajungand la o cifra de afaceri de 1,82 mld. euro si un profit de 128 mil. euro.

  • Inceput de domnie

    Carrefour Romania „ticaie“ inca dupa ritmul impus de fostul director general François Olivier, aflandu-se, pentru prima data in istoria sa de sapte ani, in fata unei schimbari majore de management. Venirea la Carrefour a spaniolului Jacobo Caller Celestino starneste curiozitate. Cine e el si ce va schimba?

    Nimic, raspunde Caller – cel putin pentru moment. „Deocamdata sunt aici ca sa ascult, sa urmaresc si sa invat“, explica el pentru BUSINESS Magazin. „Abia incep sa cunosc clientul roman, obisnuintele locale de consum si echipa Carrefour Romania. Dupa aceea voi vedea in ce masura voi contribui la dezvoltarea companiei“. O atitudine previzibila, avand in vedere ca, pe de o parte, Caller a ajuns aici abia de o luna si, pe de alta, ca noul director general al Carrefour Romania se afla la prima sa experienta de retail in afara Spaniei.

     

    Dar istoria sa personala poate da, totusi, cateva indicii despre „stilul Caller“. Unul dintre lucrurile pe care le mentioneaza cand vine vorba de experienta sa de 12 ani la Carrefour Spania nu e legat de hypermarketuri, ci de supermarketuri. Caller a reusit o restructurare de succes a Champion, lantul de supermarketuri al grupului din Spania – „a fost cea mai mare provocare din cariera mea“, spune el. Lantul se afla, in momentul zero al restructurarii, „undeva pe locul 8-9“ in tara, deci nici nu putea visa sa atace pozitia liderului pietei de supermarketuri, care avea atunci in jur de 1.000 de unitati, fata de cele circa 150 de supermarketuri ale Champion. „In ultimii patru ani, aceste magazine au pierdut bani – cam 30 de milioane de euro pe an. Anul acesta vor face bani sau cel putin vor ajunge pe zero“. Care a fost solutia lui Caller? Una radicala: pe langa faptul ca a promovat un model comercial nou pentru divizie – cu un numar mai mic de produse, adaptat clientilor de supermarketuri – Caller a decis sa renunte la numele Champion, botezand lantul Carrefour Expres pentru a putea profita, astfel, de puterea brandului nr. 1 pe piata spaniola de hypermarketuri.

    Inseamna oare asta ca grupul Carrefour va folosi experienta lui Caller in supermarketuri pentru a intra pe aceasta piata si in Romania? Probabil ca nu, cel putin deocamdata. „Suntem in continuare deschisi catre toate posibilitatile si totul depinde de directia in care merge piata“, raspunde el diplomatic. „Supermarketurile nu sunt o optiune inclusa, dar nici exclusa in strategia noastra“.

    Insa e de presupus ca aceasta experienta a noului manager al Carrefour pe piata de supermarketuri – magazine mai mici, aflate mai aproape de locuintele clientilor si avand un numar mai mic de produse – va fi folositoare chiar daca grupul inca nu are planuri pentru un astfel de lant in Romania. Piata de retail de aici e una dintre cele mai dinamice din Europa. Carrefour are deocamdata putini concurenti directi: grupul francez Cora (care se pregateste sa iasa din Bucuresti, deschizand cel de-al treilea hypermarket al sau la Cluj), precum si nou-venitii Real (divizia de hypermarketuri a grupului german Metro) si Auchan. Dar, in ansamblu, managementul Carrefour poate considera pe oricine competitor, fie ca e vorba de supermarketuri, cash & carry ori discounteri, mai ales cand e vorba de lanturi internationale. „Competitia este intotdeauna binevenita“, spune Caller. „Nu conteaza daca sunt hyper sau supermarketuri. Noi contam pe numele si marimea brandului Carrefour – al doilea retailer din lume si primul in Europa“.

    Piata romaneasca de retail va continua sa creasca – si Carrefour odata cu ea, in primul rand pentru ca e in urma altor piete (in Cehia, de exemplu, sunt 192 de hypermarketuri) si in al doilea rand pentru ca „romanilor le place sa faca cumparaturi si asta este principala diferenta dintre ei si restul tarilor din Europa de Est“. Este, de altfel, si o caracteristica a popoarelor latine, adauga el. „Sangele latin face din cumparaturi o nevoie si o placere in acelasi timp“. Din acest punct de vedere, Romania seamana foarte bine cu Spania, desi din punct de vedere economic cele doua tari sunt greu de comparat: „Spania a devenit una din primele economii din lume la 30 de ani de la inlaturarea dictaturii lui Franco. Si Romania va fi diferita peste zece ani“, spune noul director general al Carrefour. Caller va miza in continuare pe argumente ca preturile mici, oferta diversa si serviciile pentru clienti. Este, de asemenea, posibil ca retailerul sa lanseze o noua marca proprie – Tex, pentru textile – dupa marca No. 1 sau Marca 1 (alimentare si non-alimentare), Blue Sky (electronice si electrocasnice) si Carrefour (produse alimentare importate pentru moment din Franta).

    In privinta furnizorilor, politica retailerului s-ar putea reorienta abia dupa intrarea in UE. Acum, Carrefour colaboreaza cu circa 1.200 de firme romanesti care reprezinta – potrivit unei declaratii facute acum o luna de Pascal Anthonioz, directorul Carrefour Baneasa – 98% din totalul furnizorilor. Asta permite companiei sa mizeze pe argumentul preturilor mici. Dar ridicarea taxelor vamale dupa intrarea in UE ar putea reconfigura situatia. Pana atunci, Caller mai are putin timp sa se obisnuiasca cu statutul de expat, sa cunoasca la nivel de detaliu mostenirea pe care i-a lasat-o predecesorul sau si sa constate care sunt diferentele dintre cumparatorul roman si cel spaniol. Probabil ca abia dupa aceea vor afla si cei 3.800 de angajati ai Carrefour, si competitorii sai ce are de gand Jacobo Caller Celestino.

  • Un spaniol la Carrefour

    Jacobo Caller Celestino il inlocuieste la conducerea Carrefour pe François Oliver, care a demarat operatiunile din Romania acum sapte ani. Olivier a parasit Carrefour pentru cel mai mare retailer din Romania, Metro Cash & Carry.

     

    SCURTA BIOGRAFIE: Jacobo Caller Celestino, s-a nascut la Madrid in 1970 si este licentiat in drept. E pentru prima data cand lucreaza intr-o tara straina, avand un contract pe perioada nedeterminata; sotia si cei trei copii se vor muta in Romania in cursul verii. „Nu am vrut sa intrerupem scoala copiilor, dar imediat ce vor lua vacanta vor veni in Romania“, spune el.

     

    EXPERIENTA: Inainte de a ajunge la Carrefour Spania, in 1995, Caller a lucrat, inca din studentie, la unul dintre cei mai mai retaileri spanioli, El Corte Ingles. Cariera in retail a fost intrerupta temporar de zece luni de serviciu militar. Dupa lasarea la vatra, s-a angajat la hypermarketurile Continente (companie controlata de Promodes, care a fuzionat apoi cu Carrefour).

     

    TREAPTA CU TREAPTA: Caller  a inceput ca sef de raion la alimente uscate, devenind apoi pe rand responsabil de produsele proaspete si de cele non-alimentare. Ulterior a fost numit sub-director la un hypermarket, director general si in final responsabil de toate hypermarketurile din Catalonia, Spania.

  • Foaie de parcurs

    Aflat de sapte ani pe piata, Carrefour Romania are 3.800 de angajati si sase hypermarketuri in Bucuresti, Brasov si Ploiesti. Investitiile depasesc 200 de milioane de euro.

     

    CARREFOUR IN CIFRE: Carrefour Romania are o cifra de afaceri de 111 milioane de euro in primele trei luni ale anului, in crestere cu aproape 27% fata de perioada similara a anului trecut. Rezultatul reprezinta aproape jumatate din cifra de afaceri raportata de cele 12 magazine detinute de grup in Franta. Compania ocupa locul doi in randul retailerilor din Romania, dupa grupul Metro Cash & Carry, si primul loc pe piata de hypermarketuri. Anul trecut a raportat o cifra de afaceri de 435 mil. euro si un profit de peste 5 mil. euro.

     

    PE TERMEN SCURT: Un hypermarket in acest an, la Constanta, iar pentru 2007 planuieste investitii de 80-100 mil. euro in trei noi magazine, doua la Iasi si unul la Bucuresti.

     

    PE TERMEN LUNG: Sase magazine in Bucuresti si 30-40 de hipermarketuri in total la nivel national. Grupul francez a lansat un amplu proces de extindere pe plan international, planuind sa deschida 100 de noi hypermarketuri pe an pana in 2008.

  • Pe flancul de sud-est

    Foarte mediatizata a fost in ultima vreme intentia companiei rusesti Gazprom de a se extinde in Europa de Vest, prin preluarea firmei britanice Centrica sau prin participarea la privatizarea operatorului italian de gazoducte Snam Rete Gas. Intre sfortarea occidentalilor de a scapa de dependenta de gazul rusesc si avertismentul Gazprom ca oricand are la dispozitie piata asiatica daca aceea europeana i se refuza, comentatorii au uitat insa de pietele est-europene, considerate aprioric participante la efortul UE de gasire a unor surse alternative de aprovizionare cu gaze sau macar a unor rute alternative de transport.

     

    Iata insa ca la Bucuresti, vicele Gazprom, Aleksandr Medvedev, a venit cu o multime de planuri deodata: sa vanda gaze (scop in care a incheiat un contract pe 25 de ani cu Conef pentru 50 mld. mc), sa continue cu Romgaz proiectul depozitului de gaze din Neamt, pornit in 2003, sa participe la privatizarea Romgaz si chiar la proiecte de energetica nucleara. In plus, Medvedev a ales Bucurestiul ca sa declare ca europenii nu vor putea face abstractie de Rusia, ca tara furnizoare de gaze, la proiectul international Nabucco, de transport al gazelor caspice pe traseul Turcia-Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria, unde compania romaneasca partenera in consortiu este Transgaz. Iar Romania este a doua tara din zona unde Gazprom intra in forta in mai putin de o luna. La sfarsitul lui aprilie, compania ruseasca a inceput renegocierea tarifelor platite operatorului bulgar Bulgargaz pentru transportul gazelor rusesti prin Bulgaria catre Turcia, Grecia si Macedonia, oferind in contrapartida investitii ale Gazprom in economia bulgareasca, intre care implicarea intr-un nou proiect nuclear la Belene si participarea la privatizarea distributiei de energie termica din Sofia.

     

    Ofensiva Gazprom in aceasta zona a continentului urmeaza si logica unei alte strategii: afacerile cu E.ON, bunul partener german al companiei rusesti. Unul din pretendentii occidentali la o participatie in proiectul de exploatare a gazelor de la Iujno-Russkoe din Siberia, E.ON e gata sa cedeze Gazprom, in schimbul acestei participatii, o cota din operatiunile sale din Europa Centrala si de Est.

     

    Presa internationala a vorbit in context de operatiunile E.ON din Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Bulgaria si Romania. In Romania, E.ON detine Distrigaz Nord si Electrica Moldova.

  • UN MANAGER ATIPIC

    Cariera lui Mihai Pohontu, directorul general al filialei romanesti a Electronic Arts, e scurta, diversa si promitatoare.

     

    EDUCATIE: Liceul „George Cosbuc din Bucuresti“, stiinte politice la University of California, Los Angeles.

     

    JOBURI: In Romania a fost jurnalist la ziarul Meridian si la redactia locala a unei publicatii britanice de real-estate; in America a facut de toate: „Am fost chelner, am livrat pizza, am aranjat cartile in biblioteca, am fost casier la o parcare si la un fast-food“. In lumea jocurilor a intrat ca tester la o companie americana de jocuri.

     

    DIN NOU ACASA: Dupa opt ani, Pohontu a gasit Romania schimbata. Oamenii i se par mai materialisti si mai individualisti, simptom al tranzitiei la capitalism. A avut surpriza sa descopere ca diploma lui din SUA nu deschide chiar atat de multe porti pe cat s-ar fi asteptat. „Educatia conteaza mai putin decat experienta“, observa el, „si asta e tot inspirat de modelul capitalist“.

     

    REALIZARI: A convins top-managementul american al Jamdat sa deschida o filiala in Romania, pe care a pornit-o in vara anului trecut cu doi angajati; acum filiala pe care o conduce are 70 de oameni – testeri, programatori, designeri, graficieni. Pohontu inca face angajari; planul lui e ca pana la sfarsitul lui 2006 sa aduca 60 de oameni noi.

     

    PE TERMEN SCURT: „Am venit in Romania cu un contract pe doi ani cu Electronic Arts ca sa infiintez si sa dezvolt firma. Dupa aceea, nu stiu ce voi face“, spune Pohontu. Totusi, admite ca o posibilitate este sa se intoarca in SUA – sotia, care l-a urmat in Romania, cu siguranta inclina spre aceasta varianta – pentru a lucra tot la Electronic Arts.

     

    PE TERMEN LUNG: Viitorul sau depinde si de cum va evolua compania din Romania, daca va reusi sa atinga obiectivele, pentru ca nu vrea sa lase treaba neterminata. „Pentru mine cel mai important este proiectul. Dupa Romania, daca Electronic Arts ma trimite sa deschid un studio de exemplu in Ucraina, s-ar putea sa ma duc“, spune Pohontu.

  • Legaturi primejdioase

    Social-democratii au evoluat toata saptamana trecuta cu securea pactului cu PRM deasupra capului. Din sedinta Biroului Permanent National de la inceputul saptamanii, PSD a iesit cu o hotarare oficiala de incepere a negocierilor cu PRM, perceputa insa pe lungimi de unda diferite in interiorul partidului.

     

    Ideea s-a dovedit greu de suportat pentru unii lideri de opinie din PSD (Ioan Rus, Vasile Dancu, Adrian Severin, Victor Ponta). Ioan Rus, cunoscut ca un sustinator al liderului Mircea Geoana, a vorbit de ipoteza unui simplu „gentlemen agreement“, in caz contrar aducand aminte chiar ca „Geoana poate fi schimbat“. De partea cealalta, surse din partid i-au creditat pe Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc cu cele mai hotarate atitudini pro-protocol in dauna opiniei majoritatii. Silogismul profetic al lui Vasile Dancu („Cred ca e o capcana pentru Geoana si pentru partid. Daca Geoana se compromite, se compromite si partidul. Si se duce totul de rapa“) nu a tulburat insa hotararea BPN.

     

    Decizia colegilor de la Bucuresti de a incepe negocieri cu Vadim Tudor i-a nedumerit pe socialistii europeni, confruntati cu perspectiva ca in interiorul grupului sa se strecoare un acord cu o formatiune dintre cele care „isi asuma in mod deschis pozitii xenofobe“. Acesta ar fi fost si unul dintre motivele pentru care Geoana si Vadim au hotarat sa amane parafarea vreunei intelegeri pentru aceasta saptamana, dupa prezentarea raportului de tara al Comisiei Europene.

     

    In plus, tot dinspre surse din interiorul PSD a rasuflat si o alta clauza de salvgardare pentru pactul cu PRM: daca raportul Comisiei Europene ar fi defavorabil Romaniei, PSD ar putea renunta la apropierea de PRM, la pachet cu abandonarea intentiei de depunere a unei motiuni de cenzura. Un calcul politic destul de greu de justificat insa prin prisma unei formatiuni de opozitie cu o strategie coerenta de lupta politica: PSD ar ajunge astfel sa respinga a priori o buna sansa de a exploata un potential moment de slabiciune al puterii. In plus, vorba unui analist strain, colaborarea conjuncturala cu un partid parlamentar de opozitie, fie el si nationalist, ca PRM, nu e in fond cu nimic impotriva regulilor democratiei, inclusiv pentru standardele unui partid european, fie el si socialist.

  • O listare interesanta la Budapesta

    Pentru ca ridicarea noilor autostrazi sa nu adanceasca deficitul bugetar record, Ungaria a decis sa scoata la vanzare pe bursa din Budapesta un pachet de 20-40% din actiunile companiei de stat care este responsabila de managementul autostrazilor. Ministrul maghiar al transporturilor, Janos Koka, spune ca oferta publica ar urma sa fie gata in sase luni.

     

    Vanzarea va permite guvernului sa-si schimbe optica privind contabilizarea costurilor presupuse de constructia drumurilor, astfel incat nu va mai fi nevoie sa le includa in bugetul de stat, o miscare care va reduce considerabil deficitul, a explicat Koka pentru Associated Press.

     

    „Amenintarea ca tinta privind deficitul bugetar pentru acest an va fi necesar sa fie majorata din cauza constructiei marilor drumuri a fost eliminata“, a declarat el. Cheltuielile privind constructia drumurilor efectuate inainte de 1 ianuarie 2006 vor fi finantate si incluse in bugetul de stat, in timp ce cele inregistrate dupa aceasta data nu vor mai fi incluse in buget.

     

    In 2005, deficitul bugetar in Ungaria a fost de 6,1% din PIB, cel mai mare din UE – asta dupa ce costurile presupuse de constructia de autostrazi a trebuit sa fie incluse in buget. „Suntem convinsi ca Eurostat (Institutul de Statistica al UE – n.r.) nu va avea nici o rezerva legat de acest plan“, a precizat Koka. Analistii spun ca deficitul bugetar ar putea depasi in acest an de aproape trei ori limita UE de trei procente din PIB din cauza cheltuielilor extraguvernamentale legate de scrutinul din aprilie. Acesta este in prezent cel mai mare obstacol in eforturile Ungariei de a adopta euro in 2010.

     

    Pentru a acoperi costurile pentru constructia de autostrazi in viitorul apropiat, guvernul intentioneaza sa obtina 115 milioane de euro din vanzarea actiunilor, 1,18 miliarde de euro din emiterea de obligatiuni si alte 320 de milioane de euro dintr-un imprumut acordat de Banca Europeana de Investitii.

  • ELECTRONIC ARTS VS. GAMELOFT

    Doua mari companii internationale, una recent venita in Romania iar cealalta cu ceva vechime, au facut din Bucuresti unul din punctele strategice de cucerire a pietei mondiale a jocurilor pentru telefoane mobile. Una are o echipa de 70 de oameni, care va creste la 130 pana la sfarsitul anului. Cealalta are deja 450 de angajati. Miza? O piata care va atinge, potrivit estimarilor, 7 miliarde de euro pana in 2010. Iar jocurile produse de cele cateva sute de testeri, programatori, designeri si graficieni romani ar putea genera o parte semnificativa din vanzari.

     

    Scena intr-un tramvai din Bucuresti, la inceput de mai: un tanar politist butoneaza concentrat, cu cascheta data pe spate, telefonul mobil. E preocupat sa directioneze un mic personaj bondoc care tot impinge lazi pe ecranul multicolor al aparatului. De cate ori personajul reuseste sa treaca pe un nivel superior, aparatul emite o suita de triluri victorioase iar politistul, rupt de ce se petrece in jur, se lasa multumit pe spate si isi impinge un pic cascheta si mai pe spate. Intamplarea e de natura sa darame cateva mituri urbane legate de capacitatea politistilor de a se decurca in lume, de lipsa lor de talent tehnic sau de bucuria omului obisnuit de a se juca, pur si simplu. Dar si sa-i faca pe producatorii de jocuri fericiti. Politistul este unul din cele circa 200 de milioane de oameni care au descoperit un nou atribut al telefonului mobil: acela de instrument de divertisment. Acum piata jocurilor se apropie de 2 mld. euro si ar urma sa atinga 7 mld. euro in 2010.

     

    Iar Romania e o rotita nu neaparat mare, dar extrem de interesanta din aceasta piata. Aici stau fata in fata, cu unitati de productie, cele mai mari companii de jocuri pentru telefoanele mobile: de o parte sunt americanii de la Electronic Arts (EA) si de cealalta rivalii europeni de la Gameloft, din grupul Ubisoft. Pana nu demult, cele doua companii aveau pietele bine impartite. EA domina nordul Americii iar Gameloft piata europeana – in ultimul an, insa, fiecare a facut pasi si pe „teritoriul inamic“.

     

    Americanii, de exemplu, si-au deschis frontul european la Bucuresti, cumparand in februarie Jamdat, un alt producator american de jocuri pentru mobile, intr-o tranzactie de 680 mil. $. Studioul de la Bucuresti a intrat deci in ograda EA – care are o cota de piata de 30% in SUA – prin Jamdat, care decisese vara trecuta sa-si deschida aici primul birou din Europa de Est. Iar omul care l-a construit e Mihai Pohontu, intors vara trecuta din cei opt ani de „exil american“. Avea 26 de ani si o echipa formata din doi angajati. In circa 10 luni, Pohontu – care are pe mana un buget anual de peste 2 mil. $ – a fost nevoit sa schimbe mai multe sedii, pentru ca organigrama i s-a marit pana la 70 de angajati.

     

    Studioul romanesc al Jamdat a avut un rol semnificativ in achizitia facuta EA, cel mai mare distribuitor de jocuri video din lume. Cu toate ca n-avea decat cateva luni de istorie in spate, filiala locala iesea in evidenta in cadrul Jamdat. Aici era singurul studio de productie din Europa (la cealalta filiala de pe batranul continent, Londra, se fac doar marketingul si vanzarea efectiva), iar compania de la Bucuresti nu numai ca se distingea printr-o echipa „mult mai creativa decat ai gasi in India sau China“, dupa cum spune Pohontu, dar avea si un alt mare atu: potentialul de a se dezvolta rapid pentru a deveni un punct de vanzare in pietele virgine din Europa de Est. Dupa preluare, compania nu s-a schimbat, povesteste Pohontu.

     

    Este si va ramane singurul producator din Europa al gigantului american. Tot aici se face si adaptare (pentru acele jocuri care exista deja pentru alte platforme – PC, console), iar jocurile sunt vandute doar in Occident. Nici macar denumirea companiei nu a fost schimbata, firma fiind inca inregistrata la Registrul Comertului tot ca Jamdat Mobile SRL (se va modifica in Electronic Arts Romania probabil in cursul acestui an).

     

    A avut Pohontu vreun rol in tranzactia EA-Jamdat? „Eu am intervenit abia dupa cele doua parti au ajuns la un acord“, spune. Acum, job-ul lui e sa integreze firma romaneasca in structura administrativa si de business a EA. Suna a etapa strict birocratica, dar e mai mult de-atat. In doar cateva luni, compania trebuie sa fie pregatita sa inceapa distributia de jocuri in Europa de Est. „Vrem sa devenim «Londra din Europa de Est» pentru EA“, spune Pohontu. „Asta se va intampla pe la inceputul anului viitor. Daca EA Mobile (denumirea neoficiala a diviziei de jocuri pe mobil) se va dezvolta undeva in Europa, atunci in Romania se va dezvolta“. EA Mobile e, practic, o divizie nascuta in urma achizitiei Jamdat Mobile. Americanii de la EA aveau si inainte de preluarea Jamdat o echipa de 15 oameni care lucra la producerea si adaptarea de jocuri pe mobil, dar au considerat ca e mai bine, mai eficient si mai ieftin sa intre in forta pe piata jocurilor pe mobil cumparand repede un producator specializat si integrandu-l, explica Pohontu.

     

    Cum a ajuns totusi un tanar de 27 de ani sa conduca o filiala importanta a unui gigant mondial al jocurilor video? Ca si in cazul lui Catalin Olteanu, managerul local al producatorului de software UMT cumparat la inceputul anului de Microsoft, a contat mult experienta lui Pohontu in SUA.

     

    Mihai Pohontu a terminat Liceul „George Cosbuc“ din Bucuresti intr-o clasa de engleza intensiv, dupa care a aplicat pentru o bursa in SUA. A primit raspuns de la mai multe universitati si a ales-o pe cea din statul Iowa, undeva in centrul SUA. Dupa un an s-a transferat in Los Angeles, unde a absolvit stiinte politice, in 2003, la UCLA. „Pentru ca bursa imi acoperea doar taxele scolare, am lucrat tot timpul cat am stat in SUA“, isi aminteste. „Am fost chelner, am livrat pizza, am aranjat cartile in biblioteca, am fost casier la o parcare si la un fast-food. Schimbam slujbele la fiecare trei luni, mereu in cautare de o pozitie mai buna si bani mai multi“.

     

    Cum a ajuns in industria jocurilor? „La un moment dat cautam un job de noapte si doar slujba asta am gasit-o“. Era vorba de Activision, un publisher de jocuri video de o anvergura mai mica decat EA. Nu se poate spune ca era un novice in materie. „Oricum imi placea tehnologia“. Mama sa a lucrat ca specialist in robotica industriala, asa ca relatia sa cu lumea IT&C a inceput de la cel mai simplu nivel: „Am crescut cu tehnologia in casa si am folosit-o pentru a ma juca“.

     

    Tot de la cel mai de jos nivel a inceput si in acest business, si tot jucandu-se. A debutat ca tester – cel care este platit ca sa se joace si sa descopere ce trebuie imbunatatit la jocurile aflate in lucru. Ca tester, nu ti se cer multe la interviul de angajare – cam ce cere si el acum angajatilor pe acest post din Romania: „Sa te fi jucat mult, limba engleza, si un plus este sa fii serios si sa intelegi cum merg lucrurile intr-o companie“.

     

    A descoperit repede ca in SUA se avanseaza in functie relativ usor. „Corporatiile americane sunt meritocratice. Inevitabil urci in ierarhie daca iti faci bine treaba“. In timp a invatat si sa concedieze oameni. „Am concediat multi angajati. Motivele principale au fost disciplinare si legate de performante, dar au existat si situatii in care echipele trebuiau restranse. Astea au fost cele mai dificile concedieri“. In Romania nu numai ca nu a concediat pe nimeni, dar remarca incantat ca pana acum nimeni nu a parasit echipa.

     

    In 2001, cativa directori de la Activision au infiintat o companie separata, care avea ca obiectiv dezvoltarea de jocuri pentru o noua platforma, cu un mare potential la acea vreme: telefonul mobil. Mihai Pohontu i-a urmat la scurt timp in noua companie, Jamdat Mobile. „Ei au avut o viziune: telefonul mobil va fi o platforma de mare succes pentru ca este utilizat frecvent si se afla tot timpul in apropierea imediata a consumatorului“, povesteste el.

     

    Dupa trei ani la biroul din Los Angeles al Jamdat, compania a inceput sa caute o locatie pentru a deschide o casa de productie in Europa, iar el a sustinut ca cea mai buna idee este Romania. I-a convins si pe sefi (a facut bugetul si business-plan-ul de dezvoltare pe 2 ani), a convins-o si pe sotia sa, americanca, ca trebuie sa paraseasca SUA pentru Romania. „Sa nu credeti ca am venit in Romania pentru ca sunt costuri mici. In India este si mai ieftin, dar acolo greu gasesti altceva decat programatori mecanici“.

     

    In plus, l-a ajutat si faptul ca pe piata din Romania activa deja Gameloft, rivalul european controlat de Ubisoft, ceea ce demonstra ca mecanismele de business sunt prezente si functioneaza. Compania a crescut rapid. Echipa de 70 de angajati – testeri, programatori, designeri, graficieni – aproape se va dubla pana la finalul anului, cand tinta este de a ajunge la 130 de persoane. Majoritatea angajatilor sunt studenti sau proaspat absolventi. Varsta lor, dar si specificul muncii, face ca atmosfera sa fie foarte relaxata. Boluri cu portocale sau bucati de morcov pe mese, o caricatura desenata cu marker-ul intr-un colt al tablei de pe perete. „Aici n-o sa vezi oameni la costum“, observa Pohontu.

     

    Acum firma lucreaza la dezvoltarea unui joc mobil bazat pe licenta celebrului shooter „Medal of Honor“. Ce face un astfel de joc pentru a-l tine pe consumator cat mai mult timp cu ochii in micutul ecran al mobilului? „Ca jucator ai doua obiective principale“, explica Pohontu, „sa elimini adversarul si sa rezolvi mici joculete logice cum ar fi sa afli cum poti sa deschizi o anumita usa“.

     

    Jocurile sunt produse mai intai pentru un anumit tip de telefon, dupa care sunt adaptate ca sa ruleze si pe alte modele. Dupa ce jocul a fost terminat, el trebuie testat. In primul rand, evident, el trebuie incercat pentru a vedea in ce masura risca sa se blocheze; in plus, textul si logo-urile trebuie sa arate corect pe ecranul mobilului. In total, sunt peste 100 de puncte care trebuie verificate pentru fiecare joc in parte. Ciclul de dezvoltare al unui joc este destul de lung. O adaptare, prin definitie mai simpla, poate dura maxim doua saptamani. In schimb producerea unui joc de la zero s-ar incadra, pentru o echipa de cateva zeci de oameni cum este cea a EA Romania, intre trei si noua luni.

     

    Pe tabla din sediul firmei, cineva a scris „Ore de program: 16:00-16:15“. E doar o gluma, fireste. „Lucrez de obicei intre 12 si 14 ore pe zi, dar incerc sa-mi pastrez weekend-urile libere, chiar daca nu reusesc mereu“. Bineinteles, orele suplimentare nu sunt exceptii. Se lucreaza si pe tura de noapte (intre 6:00 seara si 1:30 dimineata), pentru ca o parte din activitatea filialei este sa faca adaptari de jocuri pentru firma-mama din Los Angeles, iar programul trebuie ajustat tinand cont de diferenta de fus orar.

     

    Pohontu tine insa sa precizeze ca orele suplimentare sunt platite si nu sunt obligatorii. Face aceasta observatie dintr-un motiv foarte serios. In ultimii doi ani, EA a trecut printr-o serie dureroasa de procese intentate de o parte din angajatii din SUA pentru ca acestia erau obligati sa stea peste program. Firma a pierdut procesele, fiind nevoita sa plateasca cateva zeci de milioane de dolari despagubiri si sa-si schimbe politica.

     

    Cu sau fara ore suplimentare, Pohontu crede ca cele mai bune produse sunt, ca in orice industrie, cele pentru care oamenii lucreaza cu pasiune. Dar pasiunea trebuie si ea intretinuta, asa ca salariile platite in firma sunt „peste medie“, spune managerul general. Alte avantaje oferite angajatilor: asigurari medicale la o clinica privata, dar si optiuni pentru actiuni in companie. La angajare, oamenii primesc 100-200 de actiuni EA, lucru ce contribuie la fidelizare, pentru ca atunci cand firma merge bine, creste si valoarea actiunilor si asta e resimtita direct de fiecare angajat, explica Pohontu.

     

    De altfel, el este de parere ca romanii sunt in general mai fideli fata de compania unde lucreaza decat americanii, „cu conditia sa le oferi conditii bune“. Fidelitatea angajatilor este un punct cheie pentru EA, care e in competitie directa cu Gameloft in Romania pentru cei mai buni programatori, designeri si graficieni. Acestia din urma sunt tot mai importanti pe masura ce jocurile pentru mobil devin mai complexe si se face trecerea catre grafica 3D.

     

    „Suntem in competitie cu Gameloft pentru talent uman, dar si pentru piete de desfacere“, spune el, subliniind ca cele doua firme au inceput practic un proces de constructie al unei noi industrii. Pietele din est nu se compara cu Occidentul la nivel de vanzari. Regiunea de aici se afla deocamdata pe o „harta neagra“ care mai cuprinde Asia Centrala si Africa, zone unde EA nu vinde jocuri pentru mobil. Si totusi, interesul americanilor pentru Romania si pietele din jur exista. Avand in vedere ca la nivel mondial au acorduri de vanzare cu operatori precum Vodafone si Orange, este de la sine inteles ca ele ar putea fi extinse si in Romania. „Deocamdata am avut doar contacte informative cu operatorii din Romania“, spune Pohontu. „Aici este nevoie de marketing serios pentru a promova acest gen de entertainment“. 

     

    Rivalii de la Gameloft – care s-a pozitionat in 2005 pe locul al patrulea in topul companiilor europene cu cea mai rapida crestere (Europe’s 500 fastest-growing companies) – au venit in Romania acum sase ani. Initial, compania a fost divizie a producatorului de jocuri Ubisoft, prezent si acesta in Romania. Studioul din Romania al Gameloft a asigurat cel putin cate un joc pentru mobilele a 8-10 milioane de europeni, iar compania a inregistrat in ultimii trei ani „three digit growth“, adica sporirea cu peste 100% a veniturilor. Explozia rezultatelor afisate de companie a venit in 2002, anul aparitiei primelor telefoane mobile cu suport Java, platforma care asigura capabilitati multimedia.

     

    In timp, programatorii de la Gameloft au trecut si pe alte platforme de dezvoltare – Brew, folosita cu precadere in SUA, precum si Symbian. Studioul din Bucuresti – care a avut in 2005 venituri de 46,8 de milioane de euro – este cel mai important al companiei, cu un sfert din cei circa 2.000 de angajati pe plan mondial si cea mai semnificativa capacitate de productie. „In anul 2000 aveam 16 angajati iar in prezent in jur de 450“, spune Paul Friciu, studio manager Gameloft. Paul Friciu a venit la Gameloft ca game designer, dupa ce a fost redactor la o publicatie specializata pe jocuri si dupa o scurta colaborare cu o editura bucuresteana care a cochetat la un moment dat cu ideea producerii unui joc pentru PC.

     

    Apropierea de studiourile Ubisoft a asigurat celor de la Gameloft un numar de licente de jocuri PC care au fost adaptate pentru piata mobilelor – „Prince of Persia“, „Might and Magic“ sau „Brother in Arms“; un alt segment care furnizeaza idei pentru jocuri este cel cinematografic – „King Kong“ este un exemplu, alaturi de „War of the Worlds“, de exemplu, film lansat in vara anului trecut in regia lui Steven Spielberg. Jocurile dezvoltate in-house, special pentru piata mobilelor, compun ultima categorie: „Block Breaker“, „Asphalt“, „Urban GT“ sau „New York Nights“. Nu lipsesc o varianta de Solitaire sau cateva variante de poker cu tenta sexy. Din toate acestea, „Block Breaker“ este un concept 100% romanesc si un hit, aflandu-se pe telefoanele a circa doua milioane de europeni; produse in Romania in intregime sau intr-o pondere importanta mai sunt „King Kong“, „Prince of Persia“, „Warrior Within“, „Mission Impossible 3“, „Brother’s in Arms 3D“.

     

    „In 2002 lucram pentru telefoane alb-negru, cu rezolutii mici, memorie putina si procesoare slabe. In prezent multe telefoane ofera posibilitatea rularii de jocuri complexe, in 3D, iar puterea de calcul a crescut considerabil. PC-urile au parcurs acest drum in 15 ani, telefoanele mobile in numai doi ani. Tehnologia exista, a trebuit numai sa apara cererea si vointa de pune la lucru tehnologia“, spune seful Gameloft Romania. Secretul cresterii explozive a vanzarilor de jocuri pentru telefoanele mobile poate fi, crede Paul Friciu, modul simplu de achizitionare – omul intra pe site-ul companiei de telefonie mobila, alege jocul, il descarca si il plateste odata cu factura.

     

    Recent Gameloft s-a extins in sud-estul Europei, deschizand o filiala in Bulgaria. „Tari ca Rusia, Ucraina sau Bulgaria ofera perspective atragatoare, deja exploatate de mari companii producatoare de jocuri video. Probabil ca si companiile de «mobile gaming» vor urma exemplul acestora“, spune Catalin Butnariu, producator la Gameloft.

     

    Care este publicul acestui gen de jocuri? „In general, cei care se joaca pe telefonul mobil fac parte din categoria «casual players». Statisticile arata ca o sesiune medie de joc pe telefonul mobil este de circa 5-6 minute. Jocurile pe mobil pot constitui un mijloc de a umple timpul de asteptare“, explica Butnariu. Ce o influenteaza? Momentan sunt destul de putini jucatori care considera mobilul ca pe o platforma serioasa de jocuri, comparabila cu PC-ul sau consolele.

     

    Situatia tinde sa se schimbe, pentru ca au aparut telefoane foarte puternice, care suporta si jocuri pe placul jucatorilor „hardcore“, adauga Butnariu. Chiar si fara prea mult marketing, raspunsul romanilor la acest nou gen de distractie este incurajator, spun principalii operatori de telefonie mobila. In 2005, veniturile din jocurile Java descarcate de clientii Orange Romania s-au triplat fata de 2004, a spus pentru BUSINESS Magazin Oana Comanescu, senior product manager. De asemenea, in primul trimestru al acestui an, veniturile s-au triplat fata de aceeasi perioada a anului trecut. „Acest lucru se datoreaza cresterii penetrarii terminalelor compatibile WAP si Java, deci a numarului de utilizatori potentiali“, explica oficialul Orange Romania. In ceea ce priveste numarul de descarcari de jocuri pentru mobil, acesta s-a triplat la Vodafone Romania in 2005 fata de 2004. In primele patru luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului trecut, numarul de descarcari a crescut cu 25%.

     

    Cine intra pe portalurile mobile pentru a descarca jocuri? „De obicei tinerii, care stiu sa foloseasca telefonul – este vorba de utilizatori fideli, care descarca in general 2-3 jocuri pe luna“, spune Oana Comanescu de la Orange. „De aceea, innoirea permanenta a titlurilor este un element cheie al mentinerii numarului de descarcari“. Un alt loc de unde se pot descarca jocuri pentru mobil este si portalul mobil.neogen.ro, lansat recent de furnizorul de servicii online Neogen.

     

    In Europa de Vest, piata de jocuri pe mobil are o cu totul alta scara decat la noi. In primul rand, valoreaza in jur de 100 de milioane de dolari pe an. „Competitia e la fel de dura ca in industria de film – nu exista companie care sa aiba o cota de piata mai mare de 30%“, spune directorul general al filialei EA Romania.

     

    Care sunt cele mai vandute jocuri pentru telefonul mobil? De departe, lider al vanzarilor este batranul „Tetris“. De altfel, detinerea licentei „Tetris“, pentru care Jamdat a platit 137 de milioane de dolari, a fost unul din factorii care au atras atentia Electronic Arts. „In general, jocurile de tip puzzle si cele bazate pe licente notorii (gen „Lord of the Rings“, „Fifa“) au mare succes“, explica Pohontu.  In Romania, Pohontu a testat deja piata printr-o colaborare cu operatorul Zapp. N-a fost un proiect mare – a adus venituri de circa 1.000 de dolari pe luna – dar a demonstrat ca exista potential.

     

    Tocmai acest potential este interesant pentru Mihai Pohontu. Simpla mentinere a unei companii pe linia de plutire, pe o piata unde are un loc bine stabilit, nu il intereseaza. In schimb, dezvoltarea filialei romanesti ca un punct de productie si distributie in regiune i se pare un proiect mult mai atragator. Dorinta de atragere a publicului in zona jocurilor pe telefon face apropieri destul de ciudate. Gameloft tocmai si-a asigurat licenta unei reprezentante a culturii pop mondiale, Paris Hilton, mostenitoarea lantului hotelier Hilton, care va darui numele si imaginea sa unui joc ce urmeaza sa apara – „Paris Hilton’s Jewelry Case“. Pana la aparitia „Casetei cu bijuterii“, Paris Hilton a „decorat“ standul Gameloft, participand la E3, expozitia care constituie cel mai important eveniment al industriei jocurilor, recent incheiata la Los Angeles.

     

    Viitorul? Aflata la inceputuri, piata jocurilor pentru telefoanele mobile trebuie sa se defineasca si sa isi gaseasca locul in lumea entertainmentului. Analistii spun ca un sector cu potential mare de crestere este cel feminin, in special pentru doamnele trecute de prima tinerete. Asa ca odata cu mobilul cadou pentru mama, luati in consideratie si „Paris Hilton’s Jewelry Case“ sau vreun joc de notorietate mondiala creat undeva, intr-un birou din Romania.