BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul ar putea interzice autostopul. Amenzi de până la 5.000 de lei pentru transport în regim de taxi fără autorizaţie

    Autostopul poate deveni pasibil de amendă, în lumina unei modificări a legii 38/2003 pusă din nou în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor.

     Persoanele fizice sau juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără a avea autorizaţie de transport în regim de taxi emisă de autoritatea administraţiei publice locale, pot fi pasibile de amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei, conform unei modificări aduse Legii 38/2003 (legea taximetriei) pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, anunţă Mediafax.

    Transportul public de persoane vizat este, evident, cel realizat contra cost, iar nu cel gratuit. Totuşi, spre deosebire de Europa de Vest, unde autostopul presupune în mod obişnuit luarea unei persoane în maşină fără a-i pretinde vreun ban, în România este ceva absolut obişnuit să „răsplăteşti” cu o sumă de bani şoferul care te ia cu maşina. Acest obicei riscă să te facă pasibil de amendă contravenţională, dacă noua prevedere a Legii 38/2003 este pusă în aplicare aşa cum a fost elaborată în acest moment.

    Este foarte greu de dovedit, pe de altă parte, că unui autostopist nu i s-au cerut bani – fie şi pentru că totul este „la mica înţelegere” între şofer şi autostopist. Tocmai din acest motiv, normele de aplicare a acestei noi prevederi ar trebui să distingă foarte clar între taximetriştii „la negru”, care vin cu maşini marcate în mod fals ca taxiuri (maşini galbene, de multe ori cu însemne care seamnănă cu cele ale taximetrelor autorizate), şi şoferii care iau „la ocazie” autostopiştii, altminteri legea ar lăsa loc unor abuzuri – în special în zonele rurale, unde foarte mulţi practică autostopul pentru a se deplasa între sate sau spre oraşe.

    De asemenea, tot normele de aplicare ar trebui să facă distincţia clară între autoturisme şi autovehicule de transport călători, fie şi pentru calificarea faptei şi stabilirea cuantumului amenzii. Pentru că una este să iei o persoană într-un autoturism, şi alta este să efectuezi transporturi „la negru” cu călători într-un microbuz.

    Pentru că legea este pusă în dezbatere, vă întrebăm şi pe voi: cum consideraţi că ar trebui să se intervină pentru a preveni fenomenul deplorabil al taximetrelor „pirat”, fără a afecta totuşi autostopul obişnuit?

  • Air Algérie a pierdut contactul cu un avion cu 116 oameni la bord, la 50 de minute după decolare

    Un avion MD83, ce opera pentru compania Air Algerie şi care a decolat la ora 01.17 GMT (04.17 ora României) din Burkina Faso către Alger, urmând să aterizeze la ora 05.10 GMT (08.10 ora României), nu a ajuns la destinaţie. Contactul cu aeronava a fost pierdut, informează un comunicat publicat pe site-ul companiei spaniole.

    La bordul avionului se aflau 110 pasageri şi şase membri ai echipajului, dintre care doi piloţi.

    În acest moment, echipele de urgenţă şi personalul companiei Swiftair depun eforturi pentru a afla ce s-a întâmplat cu aeronava.

    “Serviciile de navigaţie aeriană au pierdut contactul cu un avion al Air Algérie care se deplasa joi pe ruta Ouagadougou – Alger, la 50 de minute după decolare”, a anunţat compania publică algeriană, citată de agenţia APS.

    “Air Algérie informează că serviciile de navigaţie aeriană au luat ultima dată legătura cu zborul AH5017 ce se deplasa pe ruta Ouagadougou-Alger în ziua de 24 iulie, la ora 01.55 GMT, respectiv la 50 de minute după decolare”, precizează un comunicat. 

    Compania a pus în aplicare un “plan de urgenţă”, potrivit textului. 

    Potrivit site-ului său de Internet, Air Algérie asigură patru zboruri pe săptămână către Ouagadougou, dintre care unul pleacă, joia, din capitală. 

     

  • Primarul unui oraş olandez a cerut expulzarea fiicei lui Vladimir Putin, care locuieşte la Haga

     Ulterior, primarul Pieter Broertjes şi-a cerut scuze pentru aceste comentarii, afirmând că cerinţa sa “nu a fost înţeleaptă”, dar a venit “din sentimentul de neputinţă”.

    Maria Putin, în vârstă de 28 de ani, ar trăi în Olanda de câţiva ani, alături de partenerul ei olandez, Jorrit Faassen, în vârstă de 34 de ani, care deţine un post de conducere la o firmă de consultanţă rusească. Acesta deţine un penthouse într-o clădire de lux din Voorschoten. Cuplul s-ar fi căsătorit în 2009, dar nu există documente oficiale care să confirme această informaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat om din România ia o DECIZIE FĂRĂ PRECEDENT. 6.000 de oameni rămân fără loc de muncă

    Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae şi-au încheiat activitatea  în data de 11 iulie, dimineaţa, Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, ultimele două fabrici de îngrăşăminte ce mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor vor fi trimişi în şomaj, potrivit economica.net. Cele şase combinate chimice consumă laolaltă, când funcţionau toate, circa 3 miliarde de metri cubi, la fel ca toată populaţia României. În domeniul îngrăşămintelor chimice, în afară de Niculae, doar Azomureş mai reprezintă un actor important. Exprtul de îngrăşăminte chimice este, an de an, în Top 10 exporturi ale României cu vânzări de sute de milioane de euro.

    “De 40 de ani, de când le-a făcut Ceauşescu, nu s-a mai întâmplat ca o industrie întreagă să nu meargă. Dar au reuşit actualii guvernanţi, care au promis că ajută industria, dar nu au făcut nimic. Au zis că liberalizează total de anul acesta piaţa de gaze, ceea ce Franţa va face de-abia din 2016, dar, chiar şi aşa, nu au făcut-o, au continuat să impună preţuri reglementate. Când ruşii aduc gaze în hub-ul de la Baumgarten cu 230 de dolari, iar Petrom şi Romgaz vând, prin directivă de stat, cu 290 de dolari, înseamnă că, din incompetenţă sau rea intenţie, se doreşte distrugerea industriei chimice româneşti. Nu mai vreau să încep nimic în ţara asta, stau doar cu ce mai avem şi atât”, spune Niculae, citat de economica.net.

  • Statele europene acuză vânzarea de arme către Rusia, însă nu sunt dispuse să renunţe la propriile contracte

    Contractul dintre Franţa şi Rusia, prin care cei din Hexagon se angajează să vândă două portavioane Rusiei, a fost aspru criticat în ultima vreme mai ales datorită situaţiei din Ucraina. În luna iunie, preşedintele american Barack Obama a sugerat că statul francez ar trebui să oprească, cel puţin temporar, orice contract de acest gen cu Rusia. “Mi-am exprimat îngrijorarea faţă de acest subiect, şi nu cred că e normală continuarea unei înţelegeri de această natură într-o perioadă în care Rusia a încălcat legile internaţionale şi suveranitatea vecinilor săi”, a subliniat Obama. Preşedintele francez Francois Hollande nu a părut însă deranjat de aceste declaraţii şi a spus că primul portavion va fi livrat ruşilor în octombrie, aşa cum era prevăzut.

    O reacţie importantă a venit din partea preşedintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite, care a spus că “Franţa îşi compromite valorile”. Declaraţia a venit în momentul în care miniştrii afacerilor externe din Uniunea Europeană caută să decidă înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei ca urmare a prăbuşirii avionului Malaysia Airlines.

    Britanicii au reacţionat şi ei prin vocea prim-ministrului David Cameron, care a declarat că i s-ar părea inimaginabil ca Marea Britanie să ducă la capăt un astfel de contract în acest moment.

    La două zile după declaraţie lui Cameron, însă, au ieşit însă la iveală documente care arată că Marea Britanie vinde arme de zeci de milioane de lire sterline Rusiei, deşi guvernul anunţase încă din luna martie că va suspenda licenţele de export. Din cele 285 de licenţe, în valoare de 131 de milioane de lire sterline, doar 34 au fost anulate. Purtătorul de cuvânt al primului ministru a spus că exporturile de natură militară au fost suspendate, iar cele care sunt încă valabile sunt de altă natură, precum cele pentru vânători.

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindicat: Hidroelectrica dă 100.000 euro pentru Trofeul Energeticianului, dar n-are bani de investiţii

    Preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, spune că Hidroelectrica a alocat recent peste 100.000 de euro pentru organizarea ”Trofeului Energeticianului”, eveniment desfăşurat cu ocazia ”Zilei Energeticianului”, sărbătorită în 20 iulie, în condiţiile în care în Hidrocentrala Porţile de Fier este nevoie de reparaţii întrucât într-unul dintre module apa s-a infiltrat în urma ploilor.

    ”Recent, Trofeul Energeticianului s-a desfăşurat la Porţile de Fier. Pentru aceasta s-au depus eforturi susţinute, mai ceva ca pe vremea împuşcatului, ca CHE Porţile de Fier să arate bine pentru vizita lui Remus Borza. Şi dacă tot suntem în insolvenţă şi tăiem lucrările de reparaţii şi investiţii, Remus Borza s-a gândit că nu ar fi rău să aloce mult peste 100.000 de euro (80.000 lei au fost doar premiile) pentru organizarea Trofeului”, arată, într-un comunicat de presă transmis joi, liderul Sindicatului Porţile de Fier.

    Cristinel Popescu arată că, în condiţiile în care au fost alocate sume importante de bani pentru Trofeul Energeticianului, o turbină din cadrul Hidrocentralei Porţile de Fier a intrat în avarie din cauza apei care s-a infiltrat sub dulapurile de protecţie, deşi instalaţia fusese recent retehnologizată.

    ”Păcat că nu s-au alocat bani şi pentru reparaţii ulterioare măreţei retehnologizări. Astfel, turbina 4 a centralei Porţile de Fier I nu ar fi intrat în avarie în data de 22.07.2014, orele 8.30, pentru că ploua torenţial pe dulapurile de automatică şi protecţie ale grupurilor. De altfel, centrala Porţile de Fier, retehnologizată, arăta în acea zi mai ceva ca satele româneşti recent inundate. (…) Păcat că unii muncesc, iar alţii încasează banii, şi nu puţini, pentru că în timp ce nouă ni se decontează sume foarte mici, firme terţe care au contracte cu Hidroelectrica încasează pe lucrări efectuate cu salariaţii Hidroserv sume semnificative”, mai susţine Cristinel Popescu.

    Preşedintele Sindicatului Porţile de Fier mai arată că la scurt timp după ce apa s-a infiltrat într-una din turbinele centralei Porţile de Fier, grupul respectiv a fost repus în sistem de către angajaţii Sucursalei Porţile de Fier Hidroelectrica-Serv (Hidroserv).

    Cristinel Popescu reclamă şi faptul că, după ce a semnalat presei problemele din Hidrocentrală cauzate de ploi, conducerea Sucursalei Porţile de Fier i-a interzis accesul în Hidrocentrală, deşi acolo îşi desfăşoară activitatea, iar în aceste condiţii şi-a suspendat contractul de muncă pentru o lună.

    Conducerea Hidroelectrica Porţile de Fier nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere cu privire la acuzaţiile aduse de liderul Sindicatului Porţile de Fier.

  • BRICS atacă supremaţia Băncii Mondiale şi a FMI

    BRICS VA ÎNFIINŢA ŞI O REZERVĂ DE 100 DE MILIARDE DE DOLARI, ÎN MONEDĂ AMERICANĂ, CARE SE VA NUMI CONTINGENT RESERVE ARRANGEMENT – CRA – ARANJAMENTUL PENTRU REZERVA DESTINATĂ SITUAŢIILOR NEPREVĂZUTE. Facilitatea, un fel de FMI, ar trebui să pună fonduri de urgenţă la dispoziţia ţărilor confruntate cu perturbări pe termen scurt ale cursului monedei naţionale sau cu probleme ale balanţei de plăţi, spune ministrul de finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Cele două noi instituţii ale BRICS ar trebui să asigure ţărilor în dezvoltare alternative la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, instituţii în care Statele Unite exercită o influenţă semnificativă. Când FMI şi Banca Mondială acordă împrumuturi, finanţările sunt întotdeauna însoţite de condiţii, care reflectă interesele Washingtonului şi pe cele ale aliaţilor, precum Marea Britanie. Ţările BRICS încearcă, prin înfiinţarea unor instituţii financiare comune, să iasă de sub influenţa SUA şi să scoată şi alte ţări de pe orbita americană, scrie Deutsche Welle.

    NDB, la care cele cinci ţări vor asigura prin contribuţii egale capitalul iniţial de 50 de miliarde de dolari, ar urma să acorde împrumuturi pentru proiecte de infrastructură, cu mai puţine restricţii şi întârzieri decât Banca Mondială.
    Unii analişti consideră că NDB ar putea arăta, însă, mai puţină precauţie în privinţa sustenabilităţii proiectelor pe care le finanţează.

    ”Noua bancă ar putea contribui la reducerea deficitului de finanţare a investiţiilor în infrastructură în ţările în dezvoltare, dar ar putea deschide larg uşa pentru proiecte care reprezintă dezastre sociale şi de mediu„, afirmă Andy Mukherjee, analist la Reuters.

    Fondul de rezervă ar avea o misiune paralelă cu cea a FMI, şi anume să acorde fonduri de urgenţă ţărilor care se confruntă cu o criză subită de valută, mai ales dolari, moneda care domină finanţele şi comerţul la nivel global.
    Ţările în dezvoltare se pot confrunta cu astfel de crize atunci când investitorii retrag sume mari de bani, din diverse motive. Crize pot să apară şi ca urmare a unor scăderi bruşte ale preţurilor principalelor exporturi ale unor ţări, cum ar fi petrolul sau cuprul.

    O întrebare importantă rămâne în privinţa diferenţelor dintre condiţiile pentru împrumuturi ale fondului de urgenţă al BRICS şi cele ale FMI. De multe decenii, FMI acordă ţărilor în dezvoltare împrumuturi dacă acestea acceptă să scadă cheltuielile statului, să deschidă economiile pentru investitorii străini, să renunţe la tarifele prin care îşi protejează propriii producători, să liberalizeze pieţele şi să ia alte măsuri în linie cu agenda economică a Fondului.
    Unii economişti, precum Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, afirmă că agenda promovată de FMI a cauzat în multe ţări diminuarea exagerată a investiţiilor publice în infrastructură, sănătate şi educaţie.

    Este prea devreme pentru a se afirma dacă fondul de urgenţă al BRICS va fi modelat după agenda FMI sau va aplica criterii substanţial diferite pentru creditare. Un subsecretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat deja că fondul de urgenţă va avea ca model Iniţiativa Chiang Mai a ţărilor din Asia de Sud-Est.

    Iniţiativa Chiang Mai, un fond înfiinţat de Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est în mai 2000, are legături strânse cu FMI: membrii pot accesa, în lipsa unui acord cu FMI, doar 40% din cota subscrisă.

    China va contribui cu cea mai mare sumă la fondul ţărilor BRICS, respectiv cu 41 de miliarde de dolari, în timp ce Brazilia, India şi Rusia vor aduce câte 18 miliarde de dolari, iar Africa de Sud 5 miliarde de dolari.

    EVOIA DE ACŢIUNE
    Banca Mondială şi FMI au fost înfiinţate după Al Doilea Război Mondial pentru a asigura finanţarea necesară reconstrucţiei Europei. Organismele de conducere ale acestor instituţii includ reprezentanţi ai multor ţări, dar sunt controlate de SUA şi aliaţii europeni. Ascensiunea din ultima perioadă a Chinei, Braziliei şi altor state a intensificat apelurile pentru creşterea reprezentării lor în conducerea Băncii Mondiale şi FMI.

    În urmă cu patru ani, s-a ajuns la un acord pentru schimbări care să dea o importanţă mai mare Chinei şi altor mari economii emergente. Acordul are nevoie, însă, şi de avizul SUA, iar Congresul a refuzat aprobarea. Aşa că economiile emergente s-au săturat, notează Deutsche Welle.

    Decizia acestora de a înfiinţa NDB şi fondul de urgenţă ar putea pune presiune pe Washington pentru a nu mai amâna respectarea angajamentelor pentru reformă.

  • Blue Air vrea să participe la privatizarea Cyprus Airways împreună cu magnatul rus Prokhorov

    Blue Air intenţionează să participe, împreună cu fondul de investiţii Renaissance Capital, deţinut de grupul rus Onexim, controlat de omul de afaceri Mikhail Prokhorov, la procedura de privatizare a operatorului Cyprus Airways, a anunţat compania aeriană low-cost.

    În acest scop, reprezentanţii Blue Air au făcut o vizită în Cipru unde au avut mai multe întâlniri cu oficiali ai guvernului Cipru, ai Autorităţii Aeronautice şi ai consultantului KPMG desemnat pentru structurarea procedurii de privatizare, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Blue Air precizează că, având în vedere acordul de confidenţialitate încheiat cu guvernul Republicii Cipru prin intermediul consultantului care se ocupă de privatizare, în stadiul actual nu pot fi făcute publice detaliile tehnice ale acestei tranzacţii.

    Înfiinţată în anul 1947, Cyprus Airways este compania naţională a Republicii Cipru şi operează 6 aeronave Airbus 320 către 19 destinaţii în Europa şi Orientul Apropiat. Cyprus Airways are încheiate parteneriate cu mai multe companii aeriene printre care şi Tarom.

    Firma Airline Management Solutions, înfiinţată de patru acţionari români, a preluat în mai 2013 fondul de comerţ al Blue Air, companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

    Înfiinţată în 1995, Renaissance Capital este o companie de investiţii activă în Rusia şi republici ex-sovietice, Europa Centrală şi de Est şi Africa, deţinută de grupul rus Onexim, fondat de miliardarul rus Mikhail Prokhorov.

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    Departamentul pentru Energie va scoate la concurs, în următoarele luni, peste 30 de posturi destinate tinerilor absolvenţi de studii în străinătate.

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.