În magazinele Halewood – The Winery Outlet se găsesc atât vinuri şi spumante româneşti produse de Cramele Halewood cât şi vinuri şi alte băuturi alcoolice importate direct de companie.
“Reţeaua de magazine Halewood – The Winery Outlet (…) are clienţi fideli. În curând vom deschide magazine şi în alte oraşe mari din ţară,” a declarat Adriana Grecu, director marketing Cramele Halewood.
Pe lângă cele patru spaţii din Bucureşti, Cramele Halewood a deschis magazine Halewood – The Winery Outlet în alte nouă locaţii din ţară precum: Ploieşti, DN1 Breza-Nistoreşti, Sinaia, Azuga, Braşov, Sibiu, Târgovişte, Urlaţi si Constanţa.
Cramele Halewood oferă posibilitatea achiziţionării vinurilor dorite şi online.
Din Grupul Halewood România fac parte Halewood România, Cramele Halewood, Domeniile Halewood şi Halewood International Premium Imports. Halewood are în proprietate crame şi plantaţii de viţă de vie în regiunea Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar.
La acestea se adaugă Pivniţele Rhein Azuga fondate în 1892, unde se continuă tradiţia producerii vinurilor spumante după metoda tradiţională, de fermentare a vinului în sticlă. În Ploieşti, unde este sediul Cramelor Halewood, se află pivniţe subterane, depozitul de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle), precum şi liniile de îmbuteliere.
Grupul Halewood deţine peste 350 hectare de vie plantate în perioada 2002-2009, cu o investiţie de peste 7 milioane euro.
Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).
”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.
În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.
”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.
Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
La evenimentul organizat de Asociaţia pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare vor participa câteva zeci de apropiaţi ai bolnavilor de epilepsie şi dansatori de salsa de la cele mai importante şcoli de profil din Capitală.
“Toate proiectele noastre sunt caracterizate de energie şi optimism şi, chiar dacă epilepsia este o povară greu de dus, noi ne-am propus să marcăm această zi, împreună, prin dans”, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare, Adela Chirică.
Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Epilepsiei (26 marite) este denumită şi Purple Day, culoarea mov fiind aleasă să reprezinte cauza bolnavilor de epilepsie pentru că este cea a lavandei – plantă asociată cu singurătatea şi izolarea, stări extrem de cunoscute epilepticilor, arată organizatorii.
La flashmob-ul organizat pentru a marca această zi, participanţii vor înălţa câteva zeci de baloane mov şi vor împărţi pliante cu informaţii despre măsurile de intervenţie în caz de crize epileptice.
La nivel mondial, epilepsia – caracterizată prin convulsii repetate – afectează peste 50 de milioane de persoane, un om din 100 suferind de această boală. De epilepsie au suferit, printre alţii, Vincent van Gogh, Ceaikovski, Iulius Cezar, Napoleon Bonaparte şi Dostoievski, însă, deşi este o boală cunoscută de multă vreme, cauzele sale nu sunt nici acum ştiute pe deplin.
În România, sunt aproximativ 200.000 de pacienţi cu epilepsie, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar medicii cred că numărul acestora ar fi mai mare, de 300.000 până la 500.000.
Între 50 şi 60 la sută dintre cazurile de epilepsie debutează înaintea vârstei de 16 ani, o criză unică, accidentală, putând să apară la 5 la sută din populaţie, susţin specialiştii. Crizele de epilepsie pot fi uneori confundate, în cazul bebeluşilor, cu convulsiile febrile, care sunt destul de frecvente şi deloc periculoase.
Epilepsia se situează pe locul al doilea ca incidenţă în cadrul categoriei de boli neurologice, după migrene. Un singur cuvânt reuneşte, de fapt, câteva zeci de sindroame epileptice, cu cauze, manifestări şi evoluţii diferite.
Unul dintre cele mai grave este Sindromul Dravet, cunoscut şi sub numele de epilepsie mioclonică infantilă severă, care debutează în primul an de viaţă, afectează aproximativ unul din 20.000 de copii şi este incurabil. În afară de crizele epileptice extrem de greu de controlat, este însoţită de cele mai multe ori de diferite alte manifestări – tulburări de dezvoltare, întârzieri în achiziţia limbajului, instabilitate la mers.
Asociaţia pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare a fost înfiinţată în 2012. Printre proiectele pe termen lung ale asociaţiei se numără susţinerea şi consilierea familiilor afectate, un acces mai bun la medicaţia de generaţie nouă, creşterea gradului de cunoaştere a formelor rare de epilepsie, prin organizarea de evenimente şi conferinţe, dar şi prin crearea unui centru de zi pentru copiii cu epilepsie.
Aproximativ 40 de copii din România sunt cunoscuţi ca suferind de Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, din cauza lipsei de informaţii şi de fonduri pentru testare. În România, Ziua Internaţională a Epilepsiei a fost marcată pentru prima dată în 2012, printr-o campanie de informare.
Furnizorul de servicii la cheie pentru proiecte fotovoltaice, Egnatia România, a finalizat trei proiecte solare, cu o capacitate totală de 10 MW, ceea ce presupune investiţii de circa 13-15 milioane de euro. Un proiect are o capacitate de 3 MW ţi este amplasat în Bistriţa, investiţia fiind realizată pentru nişte investitori privaţi români. Un alt proiect de 6 MW a fost realizat la Vărăşti, judeţul Giurgiu, în timp ce al treilea proiect a fost finalizat în Târgu Frumos, Iaşi. În total, pentru cele trei proiecte au fost utilizate mai bine de 40.000 de panouri solare.
Conducerea ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic controlat de miliardarul Lakshmi Mittal, şi-a anunţat intenţia de a mai demola unul dintre cele cinci furnale care existau în momentul privatizării pe platforma industrială de la Galaţi, după ce la finele anului trecut a trimis la fier vechi un alt furnal. „Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate în operare“, spun reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi. După demolarea acestor unităţi de producţie combinatul va mai rămâne cu o capacitate maximă de 3 mil. tone de oţel brut, faţă de 5 mil. tone cât avea în 2001 la privatizare.
Potrivit publicaţiei Sammobile.com, 70% din primele 10 milioane de smartphone-uri Galaxy S4 livrate vor avea procesor quad-core Snapdragon 600 de 1,9 GHz. Publicaţia scrie că Asia şi Africa sunt continentele pe care Samsung va livra direct versiunea cu procesor octa-core Exynos 5. Totuşi, sunt şi state din Europa care vor primi această versiune.Reprezentanţii Samsung Mobile România au declarat pentru gândul că nu au deocamdată informaţii despre modelul care va ajunge în ţara noastră. Potrivit unor tabele publicate de Sammobile.com, în România va ajunge versiunea cu procesor Snapdragon 600 a Galaxy S4. Gândul a vorbit cu reprezentanţii marilor companii telecom de pe piaţa locală, dar aceştia nu ştiu ce versiune a terminalului vor avea în oferte.
Şeful bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Chrysostomos, a cerut ca ţara să iasă din zona euro, iar membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi, scrie EUobserver. „Euro nu poate supravieţui. Nu spun că se va prăbuşi mâine, dar având în vedere ce minţi au cei de la Bruxelles, a devenit clar că zona euro nu va mai supravieţui mult timp, iar cel mai bun lucru ar fi să ne gândim cum să ieşim de aici. Nu este uşor, dar ar trebui să acordăm acestui gând la fel de mult timp cât am consumat cu intrarea în zona euro“, a afirmat Chrysostomos. El este o figură proeminentă pe scena politică şi de afaceri cipriotă şi un „prieten“ al Rusiei, ţară care, în opinia sa, este legată de Cipru prin biserica ortodoxă. Din cauza fondurilor ruseşti substanţiale rulate prin sistemul bancar cipriot, Ciprul este considerat a fi de unele guverne europene, mai ales de Berlin, maşina de spălat bani a Rusiei. Biserica cipriotă ortodoxă este cel mai mare proprietar de terenuri din Cipru şi controlează a treia bancă după active a ţării.
Conducerea producătorului de benzi din cauciuc Artego Târgu-Jiu (ARTE) a propus acţionarilor distribuirea unui dividend brut de 0,5953 lei/acţiune, în cuantum total de 5,9 milioane de lei, din profitul realizat anul trecut. Compania, controlată de salariaţi, a raportat pentru anul trecut un profit net de 11,7 mil. lei (2,63 mil. euro), de 2,7 ori mai mare decât în anul precedent. Acţiunile au crescut anul trecut de patru ori pe bursă. Artego Târgu-Jiu a fost revelaţia anului trecut pe bursă, reuşind să înmulţească de patru ori banii investitorilor. Creşterea spectaculoasă a fost susţinută în primul rând de rezultatele financiare ale companiei, dar şi de încercările lui Cătălin Chelu, unul dintre cei mai mari investitori de pe bursă, de a prelua un pachet de control în companie. Salariaţii, care deţin 70% din acţiuni, au rezistat până acum tentaţiei de a vinde, reuşind în acelaşi timp să obţină una dintre cele mai mari creşteri de profit de pe bursă. Artego a raportat pe anul trecut un profit net preliminar de 11,7 mil. lei, în creştere cu 170% faţă de 2011, deşi veniturile companiei au scăzut uşor, la 219,4 mil. lei (49 mil. euro). Acţiunile Artego au închis şedinţa de tranzacţionare de ieri în scădere cu 0,8%, până la un preţ de 7,335 lei/titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 72,9 mil. lei.
Banca Naţională a împrumutat luni nouă bănci cu 3,5 mld. lei, prin operaţiunea repo, mult peste suma acordată săptămâna trecută, când instituţiile de credit au atras doar 247 mil. lei. Cursul de schimb a scăzut uşor ieri, spre 4,41 lei/euro, după ştirea privind acordul pentru salvarea Ciprului. Începând din 4 martie Banca Naţională nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi pentru o săptămână. Suma împrumutată de la BNR prin licitaţia repo a scăzut semnificativ începând din 4 martie, pe fondul creşterii lichidităţii din piaţă. Astfel, săptămâna trecută două bănci au împrumutat 247 mil. lei, cea mai mică sumă din ultimele 17 luni la acest tip de licitaţie. Dobânzile practicate luni-dimineaţă de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au crescut însă la 4,9 – 5,4%, de la 1,9% – 2,4% pe an vineri. Creşterea a fost determinată de faptul că duminică a început o nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii cerute de BNR.
