BusinessMagazin

Blog

  • Oficial: Creşte contribuţia la Pilonului II de pensii private de la 3,75% la 4,75% de la 1 ianuarie

    De asemenea, sunt eliminate neclarităţile legislative, în sensul că impozitarea plăţilor efectuate de administratorii Pilon II rămâne la 10%, şi nu cu pragurile progresive de 15% şi 20% de la pensiile speciale, scrie Ziarul Financiar.

    Orice majorare a contribuţiei se reflectă în economiile de bătrâneţe ale salariaţilor români. OUG publicată miercuri consfinţeşte majorarea la 4,75%, după ce o formă anterioară, din urmă cu câteva săptămâni din spaţiul public, prevedea amânarea majorării contribuţiei.

    Potrivit unor anexe analizate de ZF din OUG, salariaţii români vor vira 17,3 miliarde de lei la fondurile de pensii private Pilon II în 2023, cu 35% mai mult decât estimarea pentru 2023 publicată de Ministerul Finanţelor.

    Majorarea contribuţiei înseamnă că lunar în medie viramentele vor fi de circa 1,4 mld. lei, în creştere cu aproximativ 300 mil. lei. Această majorare se va regăsi şi în lichiditatea bursieră de la Bucureşti în contextul în care fondurile de pensii private Pilon II sunt cei mai mari investitori, cu deţineri semnificative precum 26% din Banca Transilvania, 31% din Fondul Proprietatea, 14% din Petrom.

  • Ce arată bugetul de stat pe 2024: veniturile bugetare cresc cu 13% şi ajung la 586 mld. lei. Cheltuielile cresc cu 9% şi ajung la 673 mld. lei. Deficitul, 87 mld. lei, adică 5% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 586 mld. lei în 2024, adică o creştere cu 13%, arată proiectele de legi ale bugetului de stat în 2024, publicat de Ministerul Finanţelor în dezbatere publică. De asemenea, cheltuielile ar urma să fie de 673 mld. lei, adică o creştere de 9% faţă de ce prognozează guvernul că va cheltui până la final de 2023.

    Deficitul bugetar ar urma să fie de 87 mld. lei, adică 5% din PIB-ul de 1.734 mld. lei (350 mld. euro).

    Ce spune guvernul despre cheltuieli şi venituri la buget.

    Despre cheltuieli:

    Măsuri pe termen mediu

    • Orientarea resurselor disponibile către investiţii publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată susţinute, tranziţie verde şi digitală la care se adaugă resurse din fondurile europene aferente cadrului financiar 2021-2027 şi Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
    • Reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri europene, trăsătura care se constată pe toată perioada de referinţă.
    • Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie şi operaţionalizarea PNRR.
    • Continuarea finanţării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2024-2026, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiţii care utilizează tehnologii noi, obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilităţii macroeconomice, ceea ce reflectă o atitudine prietenoasă cu mediul de afaceri.
    • Continuarea procesului de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare prin creşterea ponderii cheltuielilor cu finanţare din fonduri externe faţă de cele din surse naţionale, dar şi a cheltuielilor de investiţii în total cheltuieli bugetare. Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2026 acestea ajung la 746,0 miliarde lei respectiv 36,71% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB, datorită nevoii de ajustare a deficitului bugetar.

    Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creştere în 2025, dar scad iarăşi în 2026. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2026 la 156,8 miliarde lei. Bunurile şi serviciile înregistrează o tendinţă de diminuare în perioada 2025 – 2026 faţă de anul 2024 ca pondere în PIB, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2024-2026. În anul 2024 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox.120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9 % în PIB. În anul 2024 se remarcă cea mai mare pondere a investiţiilor în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2024 se situează asistenţa socială (31,1 % din total cheltuieli), cheltuielile de personal (21,7 % din total) şi cheltuielile de investiţii (17,8% din total). Totuşi, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2024 o creştere a ponderii cheltuielilor cu investiţiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a subvenţiilor”

    Despre venituri:

    “Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2024-2027 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal.

    Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală.

    Astfel, în anul 2024 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 661,1 miliarde lei.

    Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA(20,4%) sume primite de la UE (11,8% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (7,9% din PIB) şi venituri nefiscale (7,8% din total venituri).

    Şi în anul 2024 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE deţin 11,8% ce vor avea o contribuţie pozitivă la creşterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanţare care degrevează bugetul naţional şi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.”

     

     

  • Ordonanţă de Urgenţă: Guvernul a tăiat drastic programul Rabla. Voucherele scad de la 7.000 la 3.500 de lei pentru casarea unui autovehicul, iar ecotichetul pentru maşini electrice scade de la 11.000 la 2.000 de euro. Scade la jumătate finantarea pentru panouri fotovoltaice

    Valoarea voucherului primit pentru casarea unui autovehicul vechi prin programul Rabla se reduce în 2024 la 3.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou sau a unei motociclete, iar ecotichetul acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2000-2024 va fi de maxim 10.000 lei, potrivit unei Ordonante de Urgentă pregătită de Guvern.

    În 2023, tichetul pentru casarea unui autoturism este de 7.000 lei, iar ecotichetul pentru achizitionarea de maşini electrice a fost de 54.000 lei.

    ”În anul 2024, cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024 este în sumă maximă de 10.000 lei.

    În anul 2024, cuantumul primei de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maxim 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate. Prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deţine în proprietate autovehicolul uzat pentru o perioadă mai mare de 3 ani”, se arată în OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene.

    De asemenea, finanţarea care se acordă prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională este în sumă de 10.000 lei/ solicitant.

    Prevederile nu se aplică solicitanţilor instituţii publice.

     

  • Franţa vrea mai puţine reguli pentru bănci: Liderii de la Paris cer Uniunii Europene să nu mai tragă la răspundere băncile pentru ce fac clienţii lor

    Franţa face presiuni pentru ca băncile să nu fie trase la răspundere pentru nerespectarea normelor de muncă şi de mediu ale clienţilor lor, în contextul în care au început discuţiile privind noile norme UE în materie de diligenţă, potrivit Financial Times.

    Negociatorii guvernelor din blocul comunitar, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca să ajungă miercuri la un acord asupra textului, iar Parisul va solicita ca băncile să fie scutite, cel puţin temporar, de noile norme de diligenţă sau ca acestea să fie modificate.

    Franţa, ţara care găzduieşte unul dintre cele mai mari sectoare bancare din blocul comunitar, a susţinut că o aplicare mai largă a normelor, care să includă şi clienţii finali ai băncilor, ar împiedica creditarea, deşi unii legislatori europeni nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Instituţiile financiare ar putea fi scutite, parţial sau total, de noile norme în timpul unei perioade de introducere treptată, au declarat mai multe persoane apropiate discuţiilor.

    Obligaţia impusă companiilor de a raporta, dar şi de a preveni abuzurile în materie de guvernanţă socială şi de mediu în lanţurile lor de aprovizionare ar putea afecta peste 13.000 de întreprinderi din UE, în funcţie de rezultatul negocierilor.

    În conformitate cu aceste norme, grupurile societăţii civile ar putea acţiona în instanţă întreprinderile pentru prejudiciile cauzate de impactul lanţurilor lor de aprovizionare. O discuţie controversată are în vedere necesitatea întreprinderilor de a elabora şi îndeplini o serie precisă de planuri care să asigure tranziţia climatică.

    Parisul a argumentat că, în forma sa actuală, textul ar face ca băncile să fie responsabile atât pentru clienţii lor, cât şi pentru furnizori, spre deosebire de companii, care sunt responsabile doar pentru furnizori.

    „Ceea ce noi cerem este o aplicare egala a aceloraşi reguli atât pentru companii, cât şi pentru bănci”, a declarat unul dintre oficiali. Un al doilea oficial a insistat asupra faptului că Franţa nu urmăreşte o derogare pentru bănci, ci doar o „aplicare egală a regulilor”.

    Deputaţii din Parlamentul UE, care trebuie să aprobe textul final, au cerut includerea instituţiilor financiare, având în vedere impactul acestora asupra deciziilor de investiţii ale întreprinderilor şi capacitatea lor de a influenţa comportamentul companiilor prin intermediul normelor de creditare.

    „De ce vrem ca noile măsuri să fie aplicate şi în rândul serviciilor financiare? Pentru că avem nevoie de ele pentru a impune obligaţia de diligenţă în cazul operatorilor din economia reală, deoarece acestea creează impactul asupra drepturilor omului pe teren”, a declarat René Repasi, un deputat socialist german.

    Italia, Spania şi Republica Cehă se numără printre ţările care susţin poziţia Franţei, au declarat trei persoane familiare cu discuţiile, în timp ce poziţia Germaniei este mai puţin clară, iar alte câteva state membre nu sunt de acord.

  • Salariile bugetarilor cresc cu 5% în 2024, iar cele ale profesorilor se majorează cu 20%, în două tranşe: 13% din ianuarie şi 7% în iunie. Munca suplimentară este recompensată doar cu zile libere, cu exceptia militarilor şi a politiştilor

    Salariile bugetarilor vor creşte cu 5% în 2024, iar cele ale profesorilor se vor majora cu 20% anul viitor, în două tranşe, respectiv cu 13% din ianuarie şi cu 7% începând cu luna iunie, potrivit OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, publicată miercuri de Ministerul Finanţelor.

    “Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de 4 funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023”, se specifică în OUG.

    În ceea ce priveşte salariile profesorilor, “cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum şi ale personalului nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează în anul 2024 cu 20% în două tranşe, după cum urmează: a) începând cu data de 1 ianuarie 2024 se acordă o majorare cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023; b) începând cu data de 1 iunie 2024 se acordă diferenţa până la 20%”.

    Guvernul mai propune ca ţncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    Totodată, în ceea ce priveşte angajaţii de la stat, formularea OUG arată că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

    “Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit”.

    De asemenea, munca suplimentară prestată în 2024 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 70% din 5 solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.

     

     

  • Câţi bani mai alocă românii pentru cadouri de Crăciun şi care sunt lucrurile pe care şi le doresc pentru anul viitor

    Mai mult de jumătate dintre români vor aloca în acest an pentru cadourile de Crăciun între 50 şi 200 de euro, un buget mai mic decât în 2022, în timp ce un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro, arată un studiu realizat de Dynata pentru Revolut.

    Practic, 28% dintre cei care au participat la sondaj au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, iar 27% de 50-100 de euro. Şi pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuşi, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenţi spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.

    În acelaşi timp, 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022).

     Anul trecut, cei mai mulţi dintre respondenţii la un studiu similar (48%) spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, 43% se aşteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro şi 3% chiar peste 1.000 de euro.

    Întrebati ce înseamnă luxul pentru ei, 48% dintre respondenţii români au spus că înseamnă să poţi călători oriunde oricând pe parcursul anului, iar pentru 40% ideea de lux este legată de timpul petrecut în compania celor dragi.  Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietăţile imobiliare, maşinile scumpe sau bărcile (32%), urmate de accesul la servicii exclusiviste (14%), posibilitatea de a avea hobbyuri scumpe (12%), dar şi posibilitatea de a plăti pentru copii o educaţie în şcoli private din străinătate sau la instituţii de elită (tot 12%).

    Dacă de Crăciun s-ar împlini şi dorinţele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziţii pe lista către Moşul o mărire de salariu (24%) şi dobândirea de cunoştinţe despre cum să-şi sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este şi ea printre dorinţe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspiraţia de a restitui banii luaţi cu împrumut. Pe listele de dorinţe se mai află o inflaţie mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

    Comparativ, lituanienii (13%) şi bulgarii (15%) sunt mai puţin interesaţi să-şi ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) şi australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) şi spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creşteri de salariu. Francezii (32%) şi maghiarii (23%) visează la o inflaţie mai mică. Belgienii (16%) şi lituanienii (14%) îi cer lui Moş Crăciun impozite mici. Rezidenţii din Australia (10%) şi Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare.  

    Studiul a fost realizat în rândul a 1.000 de respondenţi români, în septembrie 2023, pe un eşantion reprezentativ după vârstă, gen şi regiune geografică, pentru populaţia de peste 18 ani din România

     

     

  • DNA face dezvăluiri. Cât era şpaga pentru a putea obţine un post într-un spital de stat din România

    DNA. Şpăgi cuprinse între 8.000 – 15.000 de euro pentru un post de asistent la Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani. Posturile de îngrijitor sau brancardier se “adjudecau” cu sume cuprinse între 2.000 – 5.000.

    Procurorii vizează fapte ce au legătură cu fraudarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea unor posturi vacante la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, în perioada 2018-2023.

    Potrivit DNA un post, de exemplu, de asistent medical „poate fi cumpărat”, cu sume cuprinse între 8.000 – 15.000 de euro.

    În plus, valoare mitei a crescut a crescut, în 2020, un post de asistent era 8.000, în 2022, 10.000 euro, în 2023, 15.000 euro. Pentru un un post de altă natură, cum ar fi: muncitor, îngrijitor, brancardier, ş.a., se plăteau sume cuprinse între 2.000 – 5.000 de euro, sumele de bani pretinse/oferite/remise/primite crescând, în funcţie de adaosul fiecărui intermediar participant la mecanismul infracţional.

    Angajările erau făcute în funcţie de cine oferă suma de bani cea mai mare şi cine avea pila cea mai puternică în interiorul sistemului.

    Candidatul, care doreşte să ocupe un post vacant, prin coruperea funcţionarilor publici, nu interacţionează, în unele situaţii, în mod direct, cu funcţionarii Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, care fac parte din comisiile de concurs, ci este nevoit să apeleze la persoane intermediare (de regulă, apropiaţi, rude, vecini, angajaţi din spital, etc.), care să-i recomande, unui alt angajat/funcţionar din mediul spitalicesc, cu putere de influenţă la nivelul funcţionarilor care iau deciziile, în privinţa promovării candidaţilor la concursuri.

    Candidaţii primeau subiectele şi rezolvările, iar una din condiţiile pentru ca un candidat să poată fi ajutat să promoveze concursul şi să obţină postul dorit era aceea ca persoana să treacă de proba de scrisă cu nota minimă, de 7,00, pentru lucrarea scrisă rămânea ca o dovadă scriptică, în arhiva spitalului, în cazul unui eventual control cu privire la modul de desfăşurare a concursului respectiv. Aşadar, obţinerea unei note minime de trecere la proba scrisă era o condiţie obligatorie pentru ca un candidat să poată fi susţinut de funcţionar să obţină postul vacant, în schimbul unei sume de bani.

    Ulterior, promovării probei scrise, candidatul agreat era asigurat de funcţionar, în schimbul foloaselor necuvenite promise/remise, că va fi declarat admis la probele de interviu şi practică, indiferent de alţi eventuali candidaţi care ar fi obţinut şi ei nota minimă de trecere la proba scrisă.

  • Premieră în rândul companiilor de streaming: Netflix dezvăluie pentru prima dată datele de audienţă pentru toate emisiunile pe care le difuzează

    Netflix, companie vehement criticată pentru lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte popularitatea emisiunilor şi filmelor sale, a declarat că va începe să publice o dată la şase luni un „studiu aprofundat şi cuprinzător” care va reflecta preferinţele cinematografice ale abonaţilor săi din întreaga lume, scrie Financial Times.

    Primul său raport, publicat marţi, a furnizat o serie de date despre preferinţele telespectatorilor în rândul a 18.000 de titluri cinematografice, reprezentând un total de aproape 100 de miliarde de ore vizionate, a precizat Netflix.

    Transparenţa audienţei pe serviciile de streaming a reprezentat o problemă cheie în timpul grevelor de la Hollywood din acest an. Scenariştii şi actorii au cerut să primească drepturi reziduale atunci când spectacolele lor au înregistrat performanţe bune pe streaming, acest lucru necesitând un nivel de transparenţă mult mai ridicat din partea companiilor implicate în piaţă.

  • Cea mai dură critică din partea SUA la adresa războiului din Palestina de până acum: Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe Netanyahu să schimbe direcţia. ”Bombardamentele fără discernământ în Gaza riscă să lase Israelul izolat politic”

    Joe Biden l-a avertizat pe Benjamin Netanyahu trebuie să schimbe direcţia, avertizând că “bombardamentele fără discernământ” în Gaza riscă să lase Israelul izolat politic, scrie FT. 

    Oferind cea mai dură critică la adresa coaliţiei de extremă-dreapta a premierului israelian de când statul evreu şi-a început ofensiva militară ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie, preşedintele SUA a declarat că Israelul “începe să piardă … sprijinul” în întreaga lume.

    Adresându-se donatorilor la o strângere de fonduri politice, Biden a descris coaliţia lui Netanyahu drept “cel mai conservator guvern din istoria Israelului… . [care] nu doreşte o soluţie cu două state”.

    Biden a spus: “Cred că trebuie să se schimbe, iar cu acest guvern, acest guvern din Israel îi face foarte dificil să se mişte”.

    Până acum, Biden a rezistat în mare măsură să facă presiuni publice asupra lui Netanyahu, chiar dacă oficialii americani au declarat că au avut conversaţii dure în privat. Preşedintele american a fost în mod public un susţinător ferm al Israelului de-a lungul carierei sale politice, inclusiv al actualului său efort de război.

    Un oficial american a declarat că remarcile lui Biden nu au făcut parte dintr-o încercare orchestrată a Casei Albe de a pune presiune asupra lui Netanyahu, ci au fost “din senin” şi “întâmplătoare”.

    Mai târziu, marţi, într-o conferinţă de presă comună cu Volodymyr Zelenskyy, preşedintele Ucrainei, la Casa Albă, Biden a declarat că “le-a spus clar israelienilor, şi ei sunt conştienţi, că … siguranţa palestinienilor nevinovaţi este încă o mare preocupare”.

  • Cum a reuşit o tânără de doar 23 de ani să construiască un imperiu cu doar 150 de dolari. Metoda se află la îndemâna oricui

    Când Anushka Purohit avea doar 10 ani, a fost şocată un barman de la Starbucks care arunca la gunoi resturile de prăjituri şi sandvişuri, scrie CNBC.

    Un deceniu mai târziu, această amintire a ajutat-o să o inspire să lanseze un startup care transformă surplusul de pâine în bere artizanală.

    „Când te duci la micul dejun servit la hotel, au o pâine tartinabilă. În avion, toată lumea primeşte o felie de pâine şi o sticlă de apă.  Pâinea este atât de comună şi în toate mesele pe care le avem, motiv pentru care o mare parte din ea este aruncată”, a declarat Purohit, acum în vârstă de 23 de ani

    Purohit şi trei colegi de facultate au avut această idee în timp ce erau blocaţi la studii online în timpul protestelor din Hong Kong şi a blocării pe fondul pandemiei prin care a trecut oraşul.

    „Toţi prietenii noştri consumau alcool. Aşa că am decis să producem alcool în locul lor şi să devenim copiii cool din cartier”, a spus Purohit cu sinceritate.

    Aceştia au cumpărat un kit de fabricare a berii în valoare de 156 de dolari de pe Amazon şi au experimentat timp de trei săptămâni înainte de a face bere din resturi de pâine.

    „Berea nu a fost bună când am încercat-o pentru prima dată, dar ne-a făcut să ne dăm seama că această idee poate funcţiona”, a spus ea.

    Echipa a avut nevoie de aproximativ şase luni pentru a perfecţiona reţeta înainte de a lansa Breer în 2020.

    În afară de o bere pale ale şi o bere acră cu hibiscus, compania vinde, de asemenea, beri care prezintă arome precum tartă cu ouă şi bolo bao, sau chiflă cu ananas – un omagiu adus scenei alimentare vibrante din Hong Kong.

    Compania a declarat că a obţinut venituri de 2,5 milioane de dolari HK în ultimii doi ani. Breer a declarat că a atins deja vânzări de 1,8 milioane de dolari HK în acest an şi se aşteaptă la profituri de 1,2 milioane de dolari HK.

    Start-up-ul nu a obţinut nicio finanţare, dar a câştigat aproximativ 6 milioane de dolari HK prin intermediul unor competiţii pentru startup-uri şi antreprenori, fără a oferi capital propriu.

    Extinderea în străinătate nu este încă în cărţi, iar Purohit a spus că aceasta se va întâmpla doar dacă se poate realiza în mod durabil.

    „Nu vom lucra în afara Hong Kong-ului, ci am prefera să lucrăm cu brutării şi fabrici de bere locale”, a spus Purohit. Sustenabilitatea nu înseamnă un sacrificiu. Nu trebuie să încetezi să mai mănânci carne sau să nu mai conduci maşina, poţi doar să bei în timp ce bei, dar să alegi opţiunea mai sustenabilă” a mai spus tânăra.