Blog

  • Cine este românca ce a construit alături de soţul ei de la zero un lanţ de farmacii cu 116 unităţi, sute de angajaţi şi afaceri de sute de milioane de lei

    100 Cele mai puternice femei din business. Valentina Călin, Cofondator, Minifarm, Novoline Pharm

    Cifră de afaceri (Minifarm, 2022): 319 mil. lei

    Număr de angajaţi: > 600


    Biografie: Valentina Călin este absolventă a Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa. În 1996,  împreună cu soţul ei, a început o mică  afacere  în orasul Babadag din judeţul Tulcea, care avea să se transforme ulterior, peste ani, într-una mult mai mare: Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală şi a ajuns la 116 farmacii, în total, şi peste 600 de angajaţi. În anul 2016, din Minifarm s-a desprins încă un brand – Novoline Pharm.


    ► În urmă cu 20 de ani, perspectivele mele profesionale erau încă într-o fază incipientă, dar aveam aspiraţii mari şi visuri ambiţioase. În acea perioadă, îmi doream să explorez domeniul farmaceutic, fiind fascinată de potenţialul său de a le imbunătăţi oamenilor calitatea vieţii. Îmi doream să contribui la progresul în acest domeniu şi să fiu implicata în proiecte care să aducă soluţii pentru problemele contemporane. Încă din copilărie, am avut înclinaţii spre domeniul sănătăţii, după primul concurs „Sanitarii pricepuţi” din şcoala gimnazială, concurs în care am obţinut locul I pe echipe, în faza judeţeană.

    ► A trebuit să fiu flexibilă şi adaptabilă pentru a face faţă noilor cerinţe şi direcţii în evoluţia tehnologiei. Schimbările în cadrul organizaţiilor şi pe piaţă, au necesitat adesea ajustări în planurile mele şi adaptarea la noi medii şi provocări, cu eforturi financiare pe masură.

    ► Privind către următorii 20 de ani, anticipez că lumea farmaceutică va cunoaşte schimbări radicale şi accelerări semnificative în inovaţie. Este de aşteptat ca tehnologiile emergente, cum ar fi realitatea virtuală şi tehnologiile bio-medicale să devină din ce în ce mai integrate în viaţa noastră cotidiană. În ceea ce priveşte domeniul meu de activitate, văd o creştere continuă a aplicării inteligenţei artificiale într-o varietate de sectoare, de la sănătate şi educaţie la producţie şi servicii financiare. Va fi esenţială o atenţie deosebită acordată aspectelor legate de etică şi reglementare în utilizarea tehnologiilor AI, precum şi dezvoltarea de soluţii care să aducă beneficii sociale şi să reducă inegalităţile.


     

  • Cine este tânăra din România care, după ce a condus 15 ani o reţea ajunsă la sute de magazine sub coordonarea ei, a făcut o schimbare radicală şi a mizat pe alt domeniu

    100 Cele mai puternice femei din business. Alina Bistreanu, CEO, Optical Investment Group 

    Cifră de afaceri (2022): 157,7 mil. lei

    Profit net (2022): 5,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 538


    Biografie:
    De mai bine de un an şi jumătate, Alina Bistreanu, care timp de 15 ani a activat în domeniul fashion, a preluat conducerea retailerului de optică medicală, un domeniu în care, spune chiar ea, partea de fashion, de frumos, se îmbină foarte bine cu grija pentru oameni, mai precis cu îngrijirea vederii acestora.


    ► Mă uit în urmă şi îmi amintesc cu bucurie şi entuziasm anul 2004. În luna mai a acelui an, începeam primul meu job cu acte în regulă, după ce mai cochetasem cu joburi sezoniere în timpul vacanţelor mele de vară. Terminasem liceul cu profil economic şi abia începusem facultatea de finanţe-bănci. De copil visasem să ajung într-o zi să conduc o bancă (instituţie bancară), iar toată traiectoria mea educaţională a urmărit acest vis, la fel şi primul meu job.

    ► Realitatea nu a coincis complet cu gândurile mele de atunci. Deşi mi-am început cariera în domeniul pe care îl studiam, am descoperit repede că nu sunt potrivită unui mediu atât de rigid şi static. Schimbarea către industria de fashion retail a fost una firească pentru mine şi mi s-a potrivit ca o mănuşă, deoarece am realizat că mă pasionează să lucrez cu oamenii, să creez experienţe şi să fiu în mijlocul acţiunii. Timp de peste 15 ani, am reuşit să acumulez experienţă şi să dezvolt noi competenţe în această industrie.

    ► Odată cu evoluţia tehnologiei şi a schimbărilor comportamentului consumatorilor, industria va trebui să se adapteze rapid şi să inoveze pentru a rămâne relevantă. În domeniul opticii medicale, tehnologia şi IA joacă deja un rol esenţial. De exemplu, tehnologiile de testare a vederii ar putea deveni mai avansate şi personalizate, testarea va deveni mult mai accesibilă şi se va putea face cu ajutorul IA, de la distanţă, fără a fi necesară deplasarea într-un cabinet, iar ochelarii şi lentilele inteligente vor putea corecta deficienţe imposibil de corectat în trecut.


     

  • Italia analizează revenirea la energia nucleară după aproape 40 de ani, pe fondul preţurilor ridicate la energie

    Guvernul condus de premierul italian Giorgia Meloni analizează posibilitatea relansării programului nuclear al Italiei, la aproape patru decenii după închiderea ultimului reactor, într-un context marcat de preţuri ridicate la energie şi dependenţă puternică de importurile de gaze, potrivit Bloomberg.

    Autorităţile italiene consultă experţi şi discută opţiuni tehnologice pentru reluarea producţiei de energie nucleară, inclusiv prin colaborări internaţionale. Oficialii au analizat tehnologii din Canada şi au purtat discuţii cu reprezentanţi ai industriei nucleare din Franţa, fiind luate în calcul şi soluţii din Coreea de Sud sau Statele Unite.

    Pentru executivul de la Roma, revenirea la energia nucleară ar putea reprezenta o soluţie pe termen lung pentru reducerea costurilor la energie, considerate printre cele mai ridicate din Europa. Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că Italia ar trebui să repornească programul nuclear „cât mai curând posibil”, subliniind însă că noile centrale trebuie să fie sigure şi viabile din punct de vedere economic.

    Italia a renunţat la energia nucleară în 1987, după un referendum organizat în urma accidentului de la Cernobîl, iar o încercare de relansare a programului a eşuat în 2011, după dezastrul nuclear de la Fukushima.

    În prezent, Italia depinde în mare măsură de importurile de gaze naturale, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor internaţionale. Criza energetică din 2022, declanşată după invazia Rusiei în Ucraina, a accentuat presiunea asupra economiei italiene şi a accelerat eforturile de diversificare a surselor de energie.

    Anul trecut, guvernul italian a aprobat un nou cadru legislativ care deschide calea pentru revenirea la energia nucleară şi elaborarea unui plan strategic naţional până în 2027. În paralel, companiile energetice italiene au înfiinţat firma de cercetare Nuclitalia, care analizează viabilitatea economică a energiei nucleare în Italia.

    Proiectele nucleare rămân însă costisitoare şi pot dura ani de zile până la finalizare, iar autorităţile sunt conştiente că relansarea programului ar putea întâmpina opoziţie politică şi socială într-o ţară care a votat de două ori împotriva energiei nucleare.

     

  • Cum a ajuns Bogdan Ionescu să intre pe piaţa startup-urilor ajungând să fie parte a Devhd. CEO sau antreprenor? Având în vedere schimbările care au loc în tehnologie cred că aş merge mai degrabă într-o echipa de R&D

    Bogdan Ionescu, 28 de ani

    Practice Manager – Store App Development & Technical Lead, Devhd, ServiceNow Partner

     

    Cifră de afaceri (2024): 1,3 mil. euro

    Certificări obţinute (2024): 40


    BIO: Se concentrează în egală măsură pe dezvoltarea aplicaţiilor inovatoare pentru ServiceNow Store – atât cu IP Devhd, cât şi pentru clienţi din diverse pieţe globale şi pe consolidarea echipei, pentru a crea soluţii scalabile şi de impact.


    …spune Bogdan Ionescu, Practice Manager – Store App Development & Technical Lead la Devhd, companie specializată în furnizarea de consultanţă şi servicii de transformare digitală. De aceea, spune el, soluţiile trebuie căutate cu răbdare şi încredere.

     

    Sub o formă sau alta, a fost mereu atras de zona de dezvoltare de aplicaţii, fie proiectele simpliste pe care le făcea iniţial pentru uz personal sau de aplicaţiile complexe la care lucreză acum în ecosistemul ServiceNow, povesteşte Bogdan Ionescu, care la 28 de ani este Practice Manager în cadrul Devhd. Compania a înregistrat afaceri de aproximativ 6 milioane de lei în primele opt luni din anul 2025, în creştere cu peste 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

     

    START CU IMPACT


    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?


    Cred că o problemă cu care se confruntă multe persoane care lucrează în mediul de start-up este capcana „pot face totul singur”. Am avut multe momente la început de carieră în care, probabil din dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri în cât mai puţin timp, am luat mult prea mult asupra mea. Momentul în care am „reparat” cu adevărat greşeala aceasta a fost momentul când am devenit manager şi mi-am dat seama că doar pentru că poţi face totul singur, nu înseamnă că e sănătos pentru tine sau pentru companie să faci asta.


     

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro


    BUSINESS Magazin a lansat şi anul trecut catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogului îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Bogdan Ionescu, Practice Manager – Store App Development & Technical Lead la Devhd, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include în această ediţie a catalogului.

  • Ucraina impune sancţiuni asupra entităţilor ruseşti şi iraniene care sprijină apărarea Rusiei

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, duminică, trei decrete, promulgând hotărârea Consiliului Naţional de Securitate din Ucraina de a impune sancţiuni asupra companiilor ruseşti şi iraniene care sprijină apărarea Rusiei în invazia din Ucraina.

    Pachetul de sancţiuni vizează 130 de persoane fizice, dar şi 48 de persoane juridice, potrivit unui comunicatului publicat de Biroul de presă al Preşedinţiei Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

    Printre companiile vizate de sancţiuni de află cele care au furnizat componente pentru producerea Seriei Kometa de echipamente de navigaţie prin satelit utilizate în producţia dronelor şi rachetelor ruseşti.

    Sancţiunile vizează şi producătorii care fabrică sisteme de rachetă Oreşnik.

    Lista include în mod specific şi companii iraniene sau persoane fizice implicate în fabricarea dronelor şi rachetelor iraniene, precum şi entităţile care au sprijinit Rusia în lansarea, dar şi extinderea producţiei de drone Shahed pe teritoriul său.

    Sancţiunile au fost aplicate şi producătorilor iranieni care, potrivit comunicatului publicat de Biroul de presă al Preşedinţiei Ucrainei, au instruit operatorii ruşi de drone Shahed responsabile pentru atacurile asupra oraşelor ucrainene, dar şi a infrastructurii energetice.

  • Trump ameninţă că va ataca din nou principalul terminal petrolier al Iranului

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat cu noi atacuri asupra insulei Kharg, principalul terminal petrolier al Iranului. Acesta i-a îndemnat pe aliaţi să trimită nave militare pentru protejarea Strâmtorii Ormuz, pe măsură ce Iranul ameninţă cu intensificarea atacurilor.

    În cea de-a treia săptămână a războiului cu Iranul, Trump a precizat că atacurile SUA „au demolat în întregime” o mare parte a insulei, şi a avertizat că va face noi atacuri, în interviul său acordat sâmbătă, postului de televiziune CBS News, citat de Reuters.

    „S-ar putea să o lovim încă de câteva ori, doar pentru distracţie”, a declarat Trump aseară.

    Remarcile marchează o escaladare din partea preşedintelui Trump, care a precizat anterior că atacurile SUA vizau numai bazele militare din insula Kharg, dar şi o lovitură asupra eforturilor diplomatice. Administraţia sa ignorat încercările aliaţilor din Orientul Mijlociu de a iniţia negocieri , au precizat trei surse pentru Reuters, pe măsură ce conflictul se intensifică.

     

    Nu sunt semnale care să ateste că războiul se apropie de un sfârşit, iar presiunea pusă pe pieţele petroliere, cu Iranul care închide traficul în strâmtoarea Ormuz, părea că va continua.

    Trump a declarat că Teheranul părea gata de a cădea la o înţelegere pentru a încheia conflictul, însă „termenii nu sunt încă destul de buni”, a precizat preşedintele SUA.

    Capacitatea Teheranului de a sufoca traficul prin strâmtoarea Ormuz – traversată de aproximativ o cincime din transporturile petroliere la nivel global, s-a transformat, dintr-un pericol iminent, într-un adevărat focar de conflict, care a creat o criză pentru SUA şi Aliaţi care ar putea perturba economia mondială.

    Preţurile la energie au crescut deja vertiginos. Războiul a creat cea mai mare perturbare a pieţelor petroliere, afectând atât pieţele globale, cât şi guvernele.


    „Ţările de pe glob care primesc petrol prin Strâmtoarea Ormuz trebuie să aibă grijă de acest pasaj, şi noi le vom ajuta – MULT”, a scris Trump pe social media, sâmbătă. „SUA se vor coordona cu acele ţări pentru a se asigura că totul merge repede, bine şi fin”, a precizat Trump.


    Cu toate acestea, anterior, administraţia SUA a promis că armata va escorta petrolierele prin strâmtoare, pentru a le feri de atacuri. SUA primeau cereri aproape zilnice de la firmele de transport pentru escortarea militară prin strâmtoare. Cu toate acestea, promisiunile SUA încă nu s-au materializat.


    Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei, a precizat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araqchi, a precizat că Teheranul va răspunde oricărui atac al SUA asupra instalaţiilor energetice.

  • Cum va fi vremea în penultima săptămână de martie? Vremea şi în Bucureşti

    Temperaturile vor rămâne relativ ridicate pentru această perioadă în vestul şi centrul ţării în următoarele zile, cu maxime de până la 17 grade, în timp ce dimineţile vor fi reci, cu minime negative în depresiunile din estul Transilvaniei.

    Vremea se va menţine în general frumoasă şi relativ blândă în următoarele zile, cu temperaturi apropiate sau uşor peste valorile normale pentru această perioadă, potrivit prognozei meteorologice ANM, pentru intervalul 15–19 martie.

    În vestul şi nord-vestul ţării, maximele ar putea ajunge până la 17 grade Celsius.

    Pe parcursul zilei de 15 martie şi în noaptea următoare, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit în regiunile intracarpatice, unde cerul va fi în mare parte senin.


    În restul ţării, cerul va fi variabil, iar dimineaţa şi noaptea se vor semnala pe alocuri nori joşi sau ceaţă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 şi 17 grade, iar cele minime între -8 şi 5 grade.

    Pentru intervalul 16–17 martie, meteorologii prognozează valori termice similare, cu cer variabil şi ceaţă sau nebulozitate joasă pe arii restrânse dimineaţa şi noaptea, mai ales în sud-est.

    La altitudini mari, în Carpaţii Meridionali, sunt posibile trecător precipitaţii slabe mixte. Temperaturile maxime vor ajunge până la aproximativ 17 grade în Dealurile de Vest, iar minimele vor coborî până la -7 grade în depresiunile din estul Transilvaniei.


    Pe 17–18 martie, valorile termice diurne vor rămâne peste normalul perioadei în vest, nord-vest şi centru, în timp ce în restul ţării vor fi apropiate de mediile climatologice.

    Cerul va fi temporar noros, iar izolat în regiunile vestice şi sud-vestice pot apărea ploi slabe spre seară şi noaptea.

    În intervalul 18–19 martie, regimul termic va rămâne asemănător, cu temperaturi maxime între 9 şi 17 grade şi minime între -7 şi 6 grade. Pe alocuri, în Moldova, sunt posibile precipitaţii slabe, mixte la câmpie şi sub formă de ninsoare la munte.


    În Bucureşti, vremea va fi în general stabilă în următoarele zile. Temperaturile maxime vor varia între 11 şi 14 grade, iar cele minime vor coborî până la valori cuprinse între -1 şi 3 grade. Cerul va fi variabil, cu nebulozitate joasă sau ceaţă în special la începutul zilelor şi în a doua parte a nopţilor.

    Pentru perioada 19–22 martie, meteorologii estimează că valorile termice se vor menţine apropiate de cele normale pentru această perioadă, iar probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată la începutul intervalului în estul şi sud-estul ţării.

  • Explozia preţului petrolului ameninţă economia: Inflaţia ar putea creşte din nou, iar consumul şi creşterea economică sunt sub asediu VIDEO

    Creşterea accelerată a preţului petrolului riscă să reaprindă presiunile inflaţioniste în economia României, cu efecte directe asupra consumului şi asupra perspectivelor de creştere economică. O scumpire persistentă a petrolului de 10% se transmite în inflaţie cu aproximativ 0,4-0,5 puncte procentuale, iar evoluţiile recente ale pieţei indică deja o presiune mult mai amplă asupra preţurilor.

    Înainte de declanşarea conflictului, preţul petrolului a înregistrat o creştere de aproximativ 30%, evoluţie care schimbă semnificativ perspectivele privind dinamica inflaţiei. În aceste condiţii, rata inflaţiei ar putea fi cu 1,3-1,5 puncte procentuale peste nivelul estimat anterior izbucnirii conflictului, explică Ciprian Dascălu, economist şef, BCR.

    „O creştere de 10% a preţului petrolului în inflaţie se vede în inflaţia României, presupunând că aceasta este persistentă, adaugă la inflaţie 0,4-0,5 puncte procentuale. Înaintea declanşării războiului am văzut o creştere de 30% a preţului petrolului. Faţă de scenariul de bază putem vedea o inflaţie adiţională de 1,3-1,5 puncte procentuale, peste ce estimam înainte de conflict”, a declarat Ciprian Dascălu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Transmiterea acestor şocuri în economie este rapidă, având în vedere rolul energiei în lanţurile de producţie şi distribuţie. Costurile mai mari cu combustibilii şi energia se reflectă în preţurile bunurilor şi serviciilor, ceea ce reduce puterea de cumpărare a populaţiei şi pune presiune pe consumul intern, unul dintre principalii piloni ai creşterii economice.

    „Implicit, acesta are un efect negativ asupra consumului şi într-o anumită măsură o să se vadă şi probabil o nevoie de sau o încetinire sau ajustare în jos a estimărilor de creştere economică”, mai spune economistul şef al BCR.

    Impactul final asupra inflaţiei şi asupra politicii monetare depinde însă în mare măsură de evoluţia conflictului şi de durata tensiunilor din piaţa petrolului. Dacă blocajele din piaţa energetică persistă câteva luni, presiunile asupra preţurilor ar putea deveni generalizate în economie.

    „Dacă vom vedea o revizuire a ratei inflaţiei, aceasta va depinde foarte mult de durata şi intensitatea conflictului. Dacă blocajul acesta pe piaţa petrolului se prelungeşte la câteva luni, evident cam toate preţurile în economie care au ca input produsele energetice se vor ajusta”

    În acest context, anticipaţiile inflaţioniste riscă să se deterioreze, ceea ce ar complica şi mai mult deciziile de politică monetară. Chiar dacă presiunile vin în principal din zona ofertei, menţinerea unor niveluri ridicate ale inflaţiei ar reduce semnificativ probabilitatea unei relaxări a dobânzilor în a doua parte a anului.

    „Anticipaţiile inflaţioniste se vor ajusta implicit în sus şi la un moment dat, chiar dacă avem un joc de ofertă, va fi mult mai puţin probabil să vedem o reducere a ratelor de dobândă către a doua jumătate a acestui an”, a mai declarat Ciprian Dascălu la ZF Live.

    Pentru economia românească, evoluţia pieţei petrolului devine astfel un factor critic pentru dinamica inflaţiei, consumului şi creşterii economice, într-un moment în care perspectivele macroeconomice sunt deja marcate de incertitudine.

     

  • Un taxi zburător care poate transporta 10 persoane, testat cu succes în China

    Un „taxi zburător” care poate transporta 10 persoane a trecut primul test de zbor din China, potrivit Live Science.

    Aeronavele masive Sky Dragon şi Matrix din China sunt potrivite pentru până la 10 pasageri sau mai mult de o tonă de marfă, anunţă producătorul de la Fengfei Aviation. În cadrul testului a fost pilotată cu succes aeronava electrică de 5 tone cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL). Experţii susţin că testul reprezintă o nouă performanţă pentru aeronavele electrice. De asemenea, producătorii spun că este cel mai mare eVTOL care a finalizat vreodată un zbor de test.

    În timpul zborului de test, aeronava V5000 a decolat în modul VTOL, a comutat în modul cu aripă fixă pentru un zbor scurt şi apoi a revenit în modul VTOL pentru a ateriza în siguranţă. Vehiculele VTOL imită elicopterele, permiţându-le să decoleze şi să aterizeze pe heliporturi sau în alte spaţii mai mici, fără a necesita infrastructură de susţinere, cum ar fi pistele utilizate de aeronavele cu aripă fixă.

    Testul a avut loc în februarie la Baza de Operaţiuni de Testare a Zborurilor Vehiculelor Aeriene Civile fără Pilot din Kunshan, provincia Jiangsu. Locul este folosit de Fengfei Aviation pentru demonstraţii publice.

    Aeronava are o versiune pur electrică care poate atinge 250 de kilometri, dar şi o alternativă hibridă care poate zbura 1.500 km, au declarat reprezentanţii companiei într-un comunicat postat pe LinkedIn.

    V5000 este disponibil şi în două variante, în funcţie de încărcătura pe care este destinată să o transporte. Versiunea pentru pasageri, denumită „Dragonul Cerului”, poate transporta până la 10 pasageri. Marca engleză a Fengfei, AutoFlight, a dezvoltat o versiune alternativă numită V5000 Matrix, care poate transporta aproximativ o tonă de marfă.

    Ambele versiuni sunt construite în jurul unei aripi compuse de 20 de metri lăţime, susţinută de un design aerodinamic cu trei suprafeţe şi 20 de motoare de ridicare. Includerea a 20 de motoare oferă siguranţă în cazul în care unele se strică.

    Mai multe companii au început să exploreze sistemele eVTOL pentru serviciile comerciale de taxi, cum ar fi Joby Aviation, care a semnat un acord exclusiv pe şase ani pentru a opera taxiuri aeriene în Dubai, şi EH216-S fără pilot al EHang, aprobat pentru zboruri turistice comerciale la joasă altitudine în China.

    Aceste vehicule sunt în principal din gama de navete urbane cu patru până la şase pasageri şi tind să fie semnificativ mai uşoare decât V5000. În schimb, V5000 demonstrează posibilitatea unui transport regional.

    Nu există un termen fix privind certificarea modelului V5000 Sky Dragon/Matrix.

  • PSD se reuneşte duminică pentru a decide strategia privind votul pe bugetul de stat

    Conducerea Partidului Social Democrat se reuneşte duminică în Consiliul Politic Naţional, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.

    Social-democraţii sunt nemulţumiţi de forma actuală a proiectului de buget adoptat de Guvern şi spun că unele măsuri pe care le-au propus în cadrul pachetului de solidaritate nu au fost incluse.

    Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că decizia privind votul asupra bugetului şi eventualele amendamente va fi luată în şedinţa de duminică.

    „Duminică vom decide acţiunile pentru săptămâna viitoare, când vor avea loc dezbaterile şi votul final pe buget”, a spus Grindeanu la începutul săptămânii.

    Şi primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a criticat proiectul de buget, afirmând că forma actuală nu reflectă o viziune social-democrată.

    „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidenţiază o viziune social-democrată”, a declarat Băluţă.

    „Ceea ce vă garantez este că în Parlament aceste neajunsuri vor fi corectate de Partidul Social Democrat, iar bugetul nu poate să treacă în această formă. Dacă mai stă mult, n-o să mai facem nimic nici anul acesta. Ca atare, deficienţele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament, pentru că prin forţa pe care grupul nostru o are sunt convins că va reuşi să corecteze toate lipsurile pe care acest buget le are”, a precizat Băluţă.

    Guvernul a adoptat joi seară proiectul de buget pentru 2026, iar documentul urmează să fie dezbătut şi votat în Parlament în cursul săptămânii viitoare.

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că amendamentele care vor fi depuse în Parlament la proiectul de buget pentru 2026 nu trebuie să creeze dezechilibre majore, iar stabilitatea politică rămâne esenţială pentru economie.