BusinessMagazin

Blog

  • Vulcanul Bardarbunga a intrat în erupţie. Islanda a interzis survolarea zonei – FOTO

    Institutul Meteorologic islandez, însărcinat cu supravegherea activităţii vulcanice, a emis o alertă maxmă – cod “roşu” – pentru aviaţie, în spaţiul aerian din zona vulcanului, fără să fie antrenată închiderea aeroporturilor de pe insulă.

    “O erupţie vulcanică a început (…) imediat după miezul nopţii (3.00, ora României)”, a anunţat Protecţia Civilă într-un comunicat. Ea a afirmat că aceasta are loc la nivelul Holuhraun, o porţiune de lavă, în centrul insulei, foarte depărtată de zone locuite.

    “Nicio cenuşă vulcanică nu a fost detectată de sistemul de radar, pentru moment (…). Seismul provocat de erupţie este slab, ceea ce indică o erupţie fără o activitate explozivă semnificativă”, a adăugat aceeaşi sursă.

    “Cercetătorii aflaţi în regiunea din jurul erupţiei apreciază că fisura vulcanică în Holuhraun (…) măsoară aproximativ un kilometru lungime”, se precizează în comunicat.

    Bardarbunga, un vulcan imens, aflat sub cel mai mare gheţar din ţară, cu o altitudine de până la 2.000 de metri, este considerat destul de periculos pentru a ameninţa, în cazul unei erupţii, traficul aerian din nordul Europei şi Atlanticul de nord, ca Vulcanul Eyjafjallajökull, în 2010.

    Nivelul alertei a fost ridicat deja la cod “roşu” sâmbătă, deoarece cercetătorii suspectau că va avea loc o erupţie, după care a fost coborât, duminică, la cod “portocaliu”, deoarece erupţia nu a avut loc.

  • 6.000 de clienţi i-au lăsat pe mână peste 80 de milioane de euro pe care să îi înmulţească

    Compania administrează în prezent fonduri în valoare de 365 milioane de lei, deţinând un portofoliu de peste 6.000 de clienţi, persoane fizice şi juridice. Popovici a debutat ca broker şi apoi trader Rasdaq, în cadrul companiei Confident Invest, din 1997, alăturându-se ulterior echipei Intermob SVM (ce şi-a schimbat denumirea în BCR Securities). Din anul 2005, a ocupat funcţia de director executiv adjunct.

    După 9 ani, a hotărât să facă o mutare către domeniul administrării fondurilor de investiţii şi astfel a început o nouă experienţă alături de OTP Asset Management România SAI, în 2008, mai întâi ca director de investiţii, iar în 2013 ca director general. “Trecerea către asset management a fost una naturală, după aproape 11 ani de brokeraj. Complexitatea operaţiunilor şi gama largă a instrumentelor investiţionale au făcut ca administrarea fondurilor de investiţii să fie una dintre cele mai frumoase şi ofertante zone din activităţile pieţei de capital pentru mine”, spune Popovici.

    Cele mai mari provocări din cariera sa sunt reprezentate de prima emisiune de obligaţiuni municipale – Mangalia -, realizată în România după perioada interbelică, urmată apoi de peste 20 de astfel de emisiuni muncipale şi pregătirea primelor fonduri cu capital garantat listate la cota Bursei de Valori Bucureşti – OTP WiseRO şi OTP Green Energy.

    Nu crede şi nu gândeşte în termeni de cea mai mare realizare, căci “fiecare reuşită măruntă, fiecare tranzacţie făcută bine, fiecare client mulţumit sau soluţie oferită înseamnă de fapt o mare realizare”. Fondul OTP Obligaţiuni a fost doi ani la rând, 2011 şi 2012, cel mai performant fond de obligaţiuni din România, iar în anul 2012 toate cele trei fonduri de investiţii cu venit fix (OTP ComodisRO, OTP Obligaţiuni şi OTP EuroBond) au obţinut cele mai bune randamente în categoriile lor. OTP Asset Management  ocupă locul şase în clasamentul administratorilor de fonduri şi are în componenţă un număr de 11 persoane care sunt implicate în investiţii, activităţi back-office, control intern/risk management, precum şi marketing şi vânzări.

    Dan Popovici face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Ban Ki-moon denunţă o “escaladare periculoasă” în Ucraina şi îndeamnă Kievul şi Moscova să negocieze

    Potrivit purtătorului de cuvânt Stéphane Dujarric, Ban Ki-moon “este îngrijorat de informaţii potrivit cărora confruntările din estul Ucrainei se extind către sud, în apropiere de Marea Azov şi Rusia”.

    “În cazul în care acest lucru se confirmă, este vorba despre o escaladare periculoasă a crizei din Ucraina”, a adăugat el. “Comunitatea internaţională nu poate lăsa situaţia să se agraveze şi mai mult”, a continuat acesta.

    Notând întâlnirile recente, la Minsk, între reprezentanţi ruşi, ucraineni şi europeni, secretarul general al ONU doreşte “continuarea acestor discuţii în vederea ajungerii la o soluţionare paşnică a conflictului”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Toţi actorii din această criză “este necesar să depună eforturi pentru a contribui la soluţionarea paşnică a conflictului, într-un mod care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

    Autorităţile ucrainene au afirmat că “trupe ruseşti” au preluat controlul miercuri asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, cu 11.000 de locuitori, situat în zona de coastă, la aproximativ 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk.

    Jurnalişti AFP au constat încă de miercuri că insurgenţi au ocupat poziţii pe drumul dintre Doneţk şi Novoazovsk, unde toate punctele de control sunt deţinute de către rebeli.

    Declaraţia lui Ban Ki-moon nu se referă la o eventuală prezenţă a unor militari ruşi alături de insurgenţii proruşi.

    Întrebat despre acest lucru, Dujarric a subliniat că ONU nu are mijloace să verifice aceste informaţii. Ban Ki-moon, a subliniat el, “le cere ruşilor şi ucrainenilor să-şi continue contactele iniţiale şi să asigure o continuare a reuniunii de la Minsk”.

    Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit în regim de urgenţă joi după-amiaza pentru a examina evoluţia situaţiei din Ucraina, la solicitarea Lituaniei.

  • Moscova, ACUZATĂ de implicare directă în luptele din Ucraina, în Consiliul de Securitate al ONU

    “Sunt necesare, de urgenţă, negocieri serioase (în Ucraina), dar Rusia trebuie să înceteze să mintă şi să alimenteze conflictul”, a declarat ambasadoarea americană la ONU Samantha Power, în Consiliul reunit de urgenţă la solicitarea Lituaniei. “În prezent, militari, blindate, (elemente de) apărare antiaeriană şi artilerie venite din Rusia luptă alături de separatişti”, a denunţat ea.

    Power a prezentat o lungă listă cu indicii, inclusiv fotografii prin satelit, care dovedesc în opinia sa această implicare directă a forţelor ruseşti. “În faţa acestei ameninţări, să nu se acţioneze va costa scump”, a conchis ea.

    Constatând că “Rusia rămâne surdă” la avertizările occidentalilor în privinţa Ucrainei, Power s-a întrebat, în acest condiţii, “cum să le spui altor ţări limitrofe Rusiei că securitatea şi pacea lor sunt garantate?”. “Şi ce mesaj le trimitem noi altor ţări care au ambiţii similare (…), dacă lăsăm Rusia să încalce regulile (internaţionale)?”.

    “Problema nu este să aflăm ce le putem spune ruşilor, ci ce putem să facem ca să ne asculte”, a subliniat ea, agitând ameninţarea unor noi sancţiuni americane şi europene.

    Ambasadorul britaic Mark Lyall Grant a denunţat o “implicare militară directă a Rusiei în sprijinul separatiştilor’. El a cerut Moscovei să-şi “retragă imediat forţele militare şi armamentul” de pe teritoriul ucrainean.

    În opinia lui Mark Lyall Grant, “dovezile sunt incontestabile” cu privire la această “incursiune” rusă, care contravine Cartei ONU.

    El a evocat fotografii prin satelit difuzate de NATO în care apar rampe de lansatoare de rachete şi mobilizarea “de mai multe luni” a membrilor forţelor speciale ruseşti cunoscute sub numele de Speţnaz pentru susţinerea insurgenţilor.

    Adjunctul reprezentantului permanent francez la ONU Alexis Lamek a reafirmat că, în opinia Parisului, “prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean (…) nu va fi toerată”. El a insistat asupra “încetării livrărilor de material militar separatiştilor” şi controlarea frontierei dintre Rusia şi Ucraina.

    “Dacă escaladarea continuă”, a adăugat el, “sancţiunile (europene) vor fi menţinute, eventual extinse”.

    În opinia reprezentantei lituaniene Raimonda Murmokaite, care se află la originea acestei reuniuni, “invadarea teritoriului ucrainean de către forţe armate ruseşti (…) este o lovitură dură dată păcii şi securităţii regiunii şi nu numai”.

    În replică, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite că au trimis în Ucraina “zeci de consilieri”, iar armata ucraineană de faptul că a “bombardat civili” în zone aflate sub controlul separatiştilor.

    “Mesajul meu către Washington este: încetaţi să vă amestecaţi în afacerile interne alle ţărilor suverane”, a subliniat el.

    Aflat în mod clar într-o poziţie defensivă, el a propus – fără prea multă convingere – partenerilor săi din cadrul Consiliului să adopte o Declaraţie prin care să ceară un “armistiţiu imediat” şi un “dialog politic larg” în Ucraina.

    Kievul le-a cerut occidentalilor un ajutor militar “de anvergură” împotriva prezenţei trupelor ruseşti în zona separatistă din estul Ucrainei, care provoacă temeri cu privire la izbucnirea unui război deschis între Rusia şi Ucraina.

    NATO a estimat la peste 1.000 numărul militarilor ruşi care luptă în Ucraina, dar Moscova a dezminţit orice prezenţă a trupelor ruseşti pe teritoriul ucrainean.

    Aceasta a fost cea de-a 24-a reuniune plenară a Consiliului de Securitate al ONU consacrată Ucrainei de la începutul crizei, în martie.

    Din cauza disensiunilor şi dreptului de veto de care dispune Moscova, cei 15 membri permanenţi nu au reuşit să adopte vreo poziţie oficială faţă de această criză, cu excepţia unei rezoluţii privind prăbuşirea în Ucraina a avionului Malaysian Airlines care efectua zborul MH17.

  • A furat meserie cât timp a fost asistenta directorului şi acum are o afacere de 3 milioane de euro

    De meserie economist, Loredana Preda a început să lucreze încă din primul an de facultate în cadrul unui producător francez de mobilă cu activităţi în Bacău, unde s-a angajat pe poziţia de asistentă a directorului. 

    Loredana Preda a rămas timp de nouă ani în cadrul firmei, perioadă în care a fost la curent cu ce se întâmpla la târgurile de mobilă şi cu noutăţile din domeniu, ce aveau să stea la baza dezvoltării pro-priei afaceri. În 2005, a lansat afacerea cu mobilă de lux Galeriile Noblesse în Bacău, în urma unei investiţii de 50.000 de euro.

    Primii colaboratori au fost producătorii din Franţa, pe care îi cunoştea cel mai bine, iar noile parteneriate au venit apoi după vizitele în alte ţări. Compania a ajuns astfel la venituri de mai bine de 3 milioane de euro anul trecut.

    Galeriile au ajuns în Bucureşti în 2007, iar antreprenorarea povesteşte că planurile pentru 2014 sunt strâns legate de deschiderea unui showroom pe care îl vor inaugura în capi-tală în vară, în urma unei investiţii de circa 1,5 milioane de euro: “Ne vom dezvolta pe mai multe planuri, atât în ceea ce priveşte designul interior, cât şi în ceea ce priveşte sectorul de evenimente, pentru că Palatul Noblesse va fi un loc ideal pentru  evenimente corporate, business, private, mondene, sau conferinţe”.

    Loredana Preda face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Orice om de afaceri cu business mai mare de 25 de milioane de euro care vrea bani de la BCR ajunge în biroul ei

    Cătălina Porojan a fost selectată să facă parte dintr-un grup internaţional al Erste Group în structura de large corporate banking regional.

    Principalele responsabilităţi sunt legate de managementul diviziei, de coordonarea activităţii comerciale, precum şi de analiză şi structurare a facilităţilor de finanţare şi suport postvânzare asociat portofoliului.

    Înainte să conducă direcţia, a fost relationship manager, supervisor şi şef de departament în cadrul aceleiaşi divizii.
    Cătălina Porojan şi-a început cariera ca manager proiecte europene & consultant financiar, principalele atribuţii fiind oferirea de asistenţă şi consultanţă în identificarea şi valorificarea oportunităţilor de finanţare nerambursabilă în cadrul programelor derulate de Uniunea Europeană în segmentul educaţiei şi formării profesionale.

    Cătălina este licenţiată a Facultăţii Finanţe-Bănci din cadrul ASE, specializarea Bănci şi Pieţe de Capital, şi are o diplomă pos-tuniversitară în Corporate Finance de la Universitatea Sheffield din Marea Britanie.

    Cătălina Porojan face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Această absolventă de ASE lucrează de 15 ani în aceeaşi companie. După 12 ani a fost numită partener

    “Aş putea spune că am crescut odată cu organizaţia.” La 12 ani de la angajare, în 2011, a fost numită partener în cadrul KPMG România şi Moldova. În 2003, a lucrat în echipele consultative pentru scrierea Codului fiscal, în  2004 a lucrat o perioadă la Londra, în 2007 a fost printre primii membri admişi ai Camerei Consultanţilor Fiscali, iar în prezent coordonează o arie mai largă de servicii numită People Services, care îmbină serviciile IES cu cele de Payroll Outsourcing şi Human Resources Advisory.

    “În prezent coordonez în mod direct mai multe echipe de consultanţi specializaţi pe fiscalitatea persoanelor fizice, servicii de salarizare, dar şi servicii de consultanţă în domeniul resurselor umane. Am preluat coordonarea echipei People & Change (consultanţă în domeniul resurselor umane) de aproximativ 2 ani. Pentru următorii ani, mi-am propus să dezvolt şi această zonă, pentru a poziţiona KPMG pe piaţă drept cel mai bun consultant în domeniul resurselor umane cu o abordare integrată a tuturor aspectelor legate de capi-talul uman al clienţilor noştri – de la zona de compensaţii şi beneficii, fiscalitate, imigrare, la training, managementul performanţei, până la managementul talentelor.”

    Munca în KPMG îi aduce nu numai satisfacţii profesionale: “La KPMG am şansa să îmbin viaţa profesională cu una din pasiunile mele, şi anume să călătoresc. Am vizitat până în prezent aproape 40 ţări din Europa, Asia, America şi Africa, şi este doar începutul. Este o provocare imensă să ajungi să cunoşti culturi diferite şi medii de lucru foarte diverse, însă real-izezi că indiferent de stadiul de dezvoltare al societăţii, standardele KPMG sunt aceleaşi în toate aceste ţări. Aştept cu nerăbdare ur-mătoarea destinaţie”.

    Mădălina Racoviţan face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Este şef peste reţeaua de curent electric din Bucureşti şi are în subordine 400 de oameni

    Principalele sale responsabilităţi sunt managementul şi implementarea strategiei Enel pentru reţeaua de distribuţie de energie electrică în ceea ce priveşte calitatea tehnică şi comercială a serviciului oferit clienţilor, reducerea pierderilor tehnice şi comerciale în reţeaua de distribuţie, precum şi implementarea strategiilor de dezvoltare sustenabilă.

    Anterior, Mihai Peşte a fost responsabil pentru reţeaua de medie şi joasă tensiune Ilfov şi s-a ocupat de eficientizarea pierderilor comerciale de reţea în cadrul departamentului de măsură. Din 2010, timp de un an, a fost detaşat în Italia, parte a unui program de dezvoltare în cadrul companiei, pentru ca ulterior să  implementeze în România practicile însuşite acolo.

    Înainte de anul 2006, când s-a angajat în cadrul Enel, a lucrat timp de doi ani în cadrul companiei de electrificare CFR. Mihai Peşte a absolvit Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov.

    Mihai Peşte face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Oamenii de afaceri braşoveni şi angajaţii Ministerului Agriculturii, reţinuţi joi de DNA, au fost arestaţi

    Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Bucureşti, putând fi contestată la Curtea de Apel.

    Oamenii de afaceri Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, Florin Brezeanu, însărcinat cu efectuarea controalelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Generală Control şi Antifraudă (MADR-DGCA), şi Gabriel Potcovaru, din cadrul OJPDRP Braşov, au fost reţinuţi joi de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 27 de percheziţii în judeţul Braşov.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene.

    Cei doi oameni de afaceri din Braşov sunt suspectaţi că au dat mită unor funcţionari, inspectori, experţi şi şefi din cadrul OJPDRP, oferindu-le bani, cadouri şi sejururi la pensiuni din zona Braşovului, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    În schimb, oamenii de afaceri ar fi fost ajutaţi să obţină finanţări europene nerambursabile, în baza unor documente false. Cei doi oameni de afaceri s-ar fi folosit de angajaţi ai OJPDRP pentru a dezvolta o fermă de găini şi pentru a extinde şi moderniza o fermă de curci.

    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost prejudiciat astfel cu peste 3 milioane de euro, au mai arătat sursele judiciare citate.

    DNA a anunţat joi că Gheorghe Dudu şi Florin Macovei sunt cercetaţi pentru dare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru sunt cercetaţi, la rândul lor, pentru luare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, sub forma complicităţii.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2014, Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, oameni de afaceri din judeţul Braşov, au urmărit obţinerea de finanţare comunitară nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu depăşirea plafoanelor legale maxime. Cei doi sunt prieteni foarte apropiaţi, astfel că au folosit acelaşi plan infracţional.

    În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se prevede că, în cadrul măsurii “Modernizarea exploataţiilor agricole”, în sectorul zootehnic valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% (maxim 800.000 euro). În acelaşi timp, prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 65/2011 (document cu aplicabilitate directă în statele membre), se prevede că nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

    Pentru a eluda aceste prevederi şi pentru a beneficia de fonduri nerambursabile în valoare mai mare decât plafonul legal (adică de aproape dublu faţă de valoarea maximă de 800.000 de euro), cei doi oameni de afaceri au folosit societăţi pe care le controlau prin faptul că, în cadrul acestora, aveau calitatea de administrator şi reprezentant, iar asociaţi erau diverse persoane interpuse, membri ai familiilor celor doi.

    Gheorghe Dudu a folosit SC Romagrafeed 2009 SRL şi SC Romagra Otis SRL, iar Florin Macovei – Andrasel Spaco 2011 SRL şi Casiopeia Spaco SRL. Folosindu-se de aceste societăţi, cei doi au divizat artificial proiectele lor de afaceri şi au formulat câte o cerere de finanţare în numele fiecărei societăţi, pentru a se situa, formal, sub plafonul impus de PNDR.

    Pentru a stabili aceste bugete estimative pentru cele patru societăţi, cei doi oameni de afaceri au folosit o serie de oferte falsificate, provenite de la aceiaşi producători/furnizori. În aceste oferte preţurile au fost stabilite în aşa fel încât valoarea totală a cheltuielilor eligibile astfel rezultată să se situeze cât mai aproape de limita maximă şi să permită o valoare cât mai mare a fondurilor nerambursabile accesate (de aproape 800.000 de euro în fiecare caz).

    Întrucât, potrivit PNDR şi Ghidului solicitantului, beneficiarii proiectelor sunt obligaţi să asigure cofinanţarea, cei doi oameni de afaceri au depus extrase de cont emise de unităţi bancare din care rezultă că au împrumutat cele patru societăţi (fiecare om de afaceri pentru societăţile controlate de el) cu sumele corespunzătoare. În realitate, din datele existente în cauză, a rezultat că aceste documente nu sunt corespunzătoare adevărului, întrucât aceeaşi sumă de bani a fost depusă consecutiv în numele fiecărei societăţi comerciale, la cele două unităţi bancare, suma staţionând în acel cont doar până la primirea extrasului de cont necesar dovedirii disponibilului, după care era retrasă şi virată în numele altei societăţi.

    Ulterior, după încheierea contractelor de finanţare, în faza de implementare a proiectelor, Gheorghe Dudu Gheorghe şi Florin Macovei au beneficiat de ajutorul acordat de Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru, persoanele însărcinate cu efectuarea controalelor din cadrul MADR – DGCA şi, respectiv, din cadrul OJPDRP Braşov. Acest ajutor a avut la bază relaţia de prietenie existentă între cei doi oameni de afaceri şi reprezentanţii organelor de control, precum şi diverse avantaje materiale obţinute de aceştia din urmă. În consecinţă, în cadrul controalelor efectuate de cei doi funcţionari, nu au fost evidenţiate nici elementele din care rezulta divizarea artificială a proiectelor de afaceri şi nici suspiciunile de fals privind documentele folosite pentru accesarea fondurilor europene.

    Ajutorul dat de Florin Brezeanu celor doi oameni de afaceri a constat în: furnizarea de informaţii în legătură cu stadiul cererilor formulate de cei doi, “consultanţă” cu privire la neregulile existente în cadrul proiectelor celor doi şi cu privire la modul în care aceste nereguli puteau fi acoperite. În schimbul acestui ajutor, Dudu şi Macovei i-au asigurat lui Brezeanu cazare în cadrul deplasărilor lui în zona Braşovului, i-au dat produse alimentare şi sume de bani.

    Ajutorul dat de Gabriel Potcovaru celor doi a constat în crearea condiţiilor artificiale de eligibilitate pentru două proiecte. În acest scop, în cadrul verificărilor preliminare aferente cererilor de plată solicitate de cei doi titulari de proiecte, a consemnat în date nereale, pentru deblocarea tranşelor de plată în favoarea acestora. În schimbul sprijinului acordat Potcovaru a fost recompensat de Gheorghe Dudu cu o sumă de bani disimulată într-un plic. Există indicii rezonabile conform cărora Potcovaru percepea un “tarif” de circa 300 de euro.

  • ANALIZĂ Financial Times: Obiectivele Rusiei sunt un conflict îngheţat în Donbas şi blocarea aderării Ucrainei la NATO

    “Este vorba de cea mai gravă criză în materie de securitate din ultimele decenii”, constată Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei.

    Actuala criză riscă să intensifice apelurile, mai ales ale consultanţilor conservatori americani, în sensul furnizării de tehnologie sofisticată armatei ucrainene, mulţi analişti considerând că o astfel de evoluţie ar fi profund destabilizatoare. Deşi unii lideri politici vorbesc de o invazie rusă în Ucraina, mulţi analişti din Rusia şi din Occident evită să utilizeze acest termen, notează Financial Times, subliniind că nu este exclusă o intervenţie militară rusă masivă.

    “Deocamdată, este vorba de un conflict la scară redusă”, consideră analistul Pavel Felgenhauer. “Armata rusă nu a fost în acţiune, iar numărul militarilor implicaţi este de aproximativ 2.000”, adaugă expertul.

    “Obiectivul Rusiei este să diminueze presiunile asupra combatanţilor separatişti, pentru a ajunge la un conflict îngheţat”, explică generalul olandez Nico Tak, comandantul Centrului de criză al NATO.

    “Un conflict îngheţat ar însemna lăsarea unor teritorii vaste din estul Ucrainei sub controlul insurgenţilor susţinuţi de Rusia, forţând, în acelaşi timp, Kievul să accepte un armistiţiu şi să negocieze cu Moscova, poate chiar ani întregi. În acest mod, centrul industrial ucrainean – Donbas – ar fi transformat într-o zonă precum Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud, regiuni aflate sub ocupaţie rusă”, explică Financial Times.

    “O asemenea situaţie ar contribui la atingerea obiectivului central urmărit de Rusia – blocarea oricărei şanse ca Ucraina, sub conducerea noii Administraţii prooccidentale, să adere la NATO”, concluzionează Financial Times.

    Administraţia prooccidentală de la Kiev a acuzat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk. Kievul a denunţat, de la începutul crizei, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean. Rusia a negat permanent informaţiile că ar fi trimis militari să lupte în Ucraina. Un oficial NATO a declarat că aproximativ 1.000 de militari ruşi participă la lupte, în prezent, pe teritoriul ucrainean, în special în zona oraşului Novoazovsk. Aleksandr Zaharcenko, “premierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”, a confirmat că aproximativ 4.000 de mercenari ruşi, inclusiv mulţi militari activi aflaţi în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruşi. “Acuzaţiile privind prezenţa militarilor ruşi nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat generalul Igor Konacenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

    Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, peste 2.200 de oameni au murit în confruntările armate produse în ultimele luni în sud-estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi separatişti proruşi. Bilanţul nu include prăbuşirea cursei Malaysia Airlines, în iulie, un incident soldat cu 298 de morţi.