Blog

  • Sumele nefolosite de ANL pentru Prima Casă vor fi realocate pentru toate tipurile de locuinţe

    În anul 2013, Guvernul a alocat un plafon de 500 milioane lei pentru achiziţia locuinţelor construite de ANL prin programul Prima Casă, fondurile nefolosite anul trecut putând fi utilizate şi în cursul acestui an până la epuizare.

    Din această sumă, au fost alocaţi până în prezent 314,5 milioane lei unui număr de 15 bănci, din care au fost acordate garanţii în intervalul septembrie 2013-iunie 2014 de aproape 8,8 milioane lei, reprezentând o rată de utilizare a plafonului alocat de 1,7%, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

    Astfel, autorităţile estimează că până la finalul anului vor mai fi acordate garanţii de circa 5,2 milioane lei pentru achiziţiile ANL, utilizând acelaşi algoritm de calcul, ceea ce înseamnă că se vor utiliza în total 14 milioane lei din cele 500 milioane lei.

    Având în vedere că plafonul general aprobat în 2014 pentru garanţiile Prima Casă (cu excepţia locuinţelor ANL), de 1,2 miliarde lei, a fost epuizat la începutul lunii iulie, iar băncile au cerut suplimentarea plafoanelor, Guvernul vrea să realoce sumele neutilizate pentru achiziţiile de locuinţe ANL către bănci pentru a le folosi ca garanţii generale în cadrul programului, inclusiv pentru imobilele ANL, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern.

    “În aceste condiţii, având în vedere necesitatea gestionării în condiţii de maximă eficienţă a limitelor de îndatorare stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, se propune realocarea plafonului destinat achiziţionării de locuinţe construite prin ANL, rămas nealocat şi/sau neutilizat la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ca plafon general de garantare în cadrul programului Prima Casă, ceea ce va permite acordarea de garanţii, în continuare, pentru toate tipurile de locuinţe prevăzute în legislaţie Programului”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    Prin programul Prima Casă, care se derulează din a doua jumătate a anului 2009, au fost acordate 117.716 garanţii, din care 30% sunt destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2013. Valoarea medie a finaţărilor accesate în cadrul programului este de 38.296 de euro.

    Din totalul garanţiilor acordate, au fost executate 239 de garanţii, reprezentând o rată de default de 0,2%.

    Credite pe Programul Prima Casă, cu garanţii acordate de FNGCIMM, pot fi accesate de la BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Banca Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Comerciala Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

  • Un fond de investiţii a cumpărat sediul Danone din Bucureşti pentru aproape 6 milioane de euro

    Clădirea EOS Business Park, construită de Primavera Development din România, are o suprafaţă de 3.386 de metri pătraţi şi 90 de locuri de parcare. Totodată, proprietatea generează un venit operaţional net anual de 600.000 de euro, se arată într-un comunicat al SPDI.

    Firma Primavera Development este deţinută oamenii de afaceri Daniel Adrian Tanăsoiu, Emil Tanăsoiu, care controlează împreună 62,66 din acţiuni. În acţionariat figurează şi Shortway Re, firmă înregistrată în Olanda.

    Clădirea de birouri a fost închiriată companiei franceze Danone până în 2026 şi se află, de altfel, în apropierea fabricii Danone, în nord-estul Capitalei.

    “Pe măsură ce strângem fonduri de la investitorii noştri, intenţionăm să cumpărăm proprietăţi similare, în perspectiva generării unui venit substanţial şi a dobândirii statutului de lider regional în sud-estul Europei”, a afirmat CEO-ul SPDI, Lambros Anagnostopoulos.

    EOS Business Park este a doua proprietate imobiliară pe care SPDI o cumpără în România, după ce în luna mai a preluat parcul logistic Innovations din Clinceni, care este închiriat în proporţie de 60% de către compania elveţiană Nestle.

    Achiziţiile SPDI în România urmează strategia companiei, care vizează extinderea portofoliului de proprietăţi deţinute în regiunea de sud-est a Europei.

    SPDI a fost înfiinţată în iunie 2005 şi a vizat, iniţial, investiţiile pe piaţa imobiliară din Ucraina. În urma recapitalizării, în 2011, compania şi-a extins activitatea la nivel regional, prin investiţii în România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. De altfel, SPDI şi-a deschis un birou în Bucureşti în 2013.

  • William Brînză, candidatul Partidului Ecologist Român la prezidenţiale

    “Voi forma un tandem preşedinte-premier cu domnul Mircea Coşea”, a spus William Brînză, care a precizat că şeful său de campanie va fi preşedintele PER, Dănuţ Pop.

    Brînză a arătat că va promova “o ecologie politică” şi că îşi doreşte ca diaspora să fie prezentă la votul pentru prezidenţiale.

    “Voi fi un preşedinte al tuturor românilor, poziţia noastră va fi de centru”, a adăugat Brînză.

    La rândul său, preşedintele de onoare al PER, Mircea Coşea, propus pentru funcţia de premier, a declarat că s-a reîntors în politică la PER, după un an de absenţă, după ce a constatat “certitudinea faptului că economia României merge în jos” şi “teama pe care o are faţă de reîntoarcerea în trecut”.

    “Apreciez că avem de-a face cu un regim care sfidează drepturile cetăţenilor”, a adăugat Coşea, care a mai spus că un alt motiv pentru care s-a reîntors în politică este deziluzia sa faţă de felul în care se comportă opoziţia în România.

    “Candidatul opoziţiei este o persoană foarte scumpă la vedere şi la vorbire, nu are un program”, a mai spus Mircea Coşea.

    Conducerea PER speră ca William Brînză să intre în turul doi al alegerilor prezidenţiale. PER promite că va face o campanie “cât se poate de românească”.

    William Brînză a fost deputat de diaspora al PDL, în legislatura trecută. Miercuri, el şi-a anunţat pe Facebook demisia din PDL.

    Mircea Coşea a fost, de-a lungul timpului, membru al PDSR, ApR, PNL şi UNPR. El este membru PER din 2011.

  • Băsescu: Condiţia parteneriatului cu SUA-lipsa corupţiei, stat de drept, mediu investiţional favorabil

    Preşedintele Traian Băsescu a spus că, atunci când s-a convenit Parteneriatul strategic pentru secolul 21, a fost făcut un pas fundamental înainte în relaţia cu Statele Unite ale Americii.

    ”Nu este un simplu parteneriat strategic, care să vizeze securitatea naţională şi cooperarea la nivelul instituţiilor militarizate, ci este un parteneriat strategic pentru secolul 21 care vizează o amplă arie de interes comun, fie că vorbim de investiţii, dar pentru asta ne trebuie un mediu investiţional corespunzător, atractiv, şi nu introducerea de taxe peste noapte, vizează educaţia, cercetarea, mediul, cultura”, a arătat şeful statului.

    Traian Băsescu a sbliniat că este vorba despre ”cel mai complet parteneriat strategic pe care îl avem semnat cu vreun stat şi trebuie valorificat, dar condiţia valorificării lui este lipsa corupţiei, stat de drept şi mediu investiţional favorabil”.

    ”În toate întâlnirile şi discuţiile pe care le am cu demnitari ai Statelor Unite rezultă o deschidere majoră, prin respectarea celor trei condiţii, stat de drept, mediu investiţional corect, diminuarea corupţiei”, a comentat şeful statului.

     

  • Piloţii de la Germanwings, filială a Lufthansa, au intrat în grevă pentru şase ore

    Mişcarea socială, prevăzută să se desfăşoare între orele 06.00-12.00 (07.00-13.00, ora României), urma să conducă la anularea a 116 zboruri din 164, a continuat purtătoarea de cuvânt a Germanwings.

    Aproximativ 15.000 de pasageri ar putea fi afectaţi de această grevă, a adăugat ea. Germanwings asigură majoritatea zborurilor intraeuropene ale Lufthansa, principala companie aeriană de pe continent.

    Grevele în transportul aerian din Germania nu generează însă haosul care se poate observa în alte ţări europene. Călătorii sunt avertizaţi din timp prin SMS sau prin e-mail şi, în general, îşi iau măsuri de precauţie, schimbând zborul sau luând trenul.

    Greva a fost decisă joi de sindicatul piloţilor Cockpit, în urma eşecului negocierilor cu patronatul.

    Săptămâna trecută, sindicatul a întrerupt negocierile pe care le purta cu conducerea Lufthansa asupra condiţiilor de pensionare a piloţilor din cadrul grupului german şi a ameninţat cu greva.

    O grevă de trei zile a piloţilor Lufthansa, la începutul lui aprilie, care a condus la anularea a mii de zboruri, deja a costat compania 60 de milioane de euro.

  • Stephen Hawking a răspuns provocării ”Ice Bucket Challenge” într-un mod inedit – VIDEO

    Omul de ştiinţă a răspuns provocării ICE Bucket Challenge, însă copiii săi au fost cei cărora li s-a turnat apă cu gheaţă pe cap, scrie independent.co.uk.

    ”Nu ar fi înţelept să mi se toarne apă rece pe cap…dar copiii mei Robert, Lucy şi Tom s-au oferit voluntari să accepte provocarea în locul meu”, a declarat astrofizicianul, care anul trecut a fost bolnav de pneumonie.

    Hawking a îndemnat oamenii să doneze către asociaţia MNDA (corespondentul britanic al asociaţiei ALS, care a iniţiat campania de strângere de fonduri) pentru a elimina ”această boală teribilă”.

    Copiii săi au fost filmaţi în timp ce li s-a turnat apă cu gheaţă pe cap, iar Stephen Hawking i-a nominalizat mai departe pe Ian Blatchford, directorul Science Museum, pe Lord Sainsbury, directorul Universităţii Cambridge, şi pe directorul acjunct al acesteia, Sir Leszek Borysiewicz.

    De la începutul campaniei ”ICE Bucket Challenge”, asociaţia ALS a strâns 95 de milioane de dolari, iar asociaţia MNDA, peste 3 milioane de lire sterline.

    Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

    Aproximativ 5.600 de noi cazuri ale acestei maladii sunt înregistrate în fiecare an în Statele Unite ale Americii, unde 30.000 de persoane suferă de această boală.

  • Băsescu, despre MCV: Este o evoluţie progresivă a statului de drept. Marea problemă, în zona politică

    Potrivit lui Traian Băsescu, ”protejarea parlamentarilor şi a miniştrilor, prin votul Parlamentului, înseamnă în interpretarea oricărui stat democratic amestecul în treburile justiţiei”.

    ”Aici trebuie să progresăm”, a spus şeful statului, cerându-le ambasadorilor României să citească raportul MCV şi să transmită în capitalele lumii foarte clar că instituţiile sunt corect cotate de Uniunea Europeană, dar ”singura mare problemă o avem în zona politică, unde va trebui muncit mai mult cu conştiinţa parlamentarilor”.

    Preşedintele a subliniat că ”evitarea sau protejarea unor politicieni să ajungă în faţa procurorilor şi ulterior a judecătorilor este de neînţeles pentru oricare din statele membre UE sau NATO”.

     

  • Angajaţii captivi în inbox

    Acum, mailul şi facebookul sunt citite încă de acasă, de dimineaţă, de pe telefon sau tabletă, iar verificarea mesajelor din inbox are loc pe parcursul întregii zile, indiferent de locul unde se află destinatarul acestora. Emailul a devenit parte din viaţa noastră, iar tehnologia, în loc să controleze accesul la birocraţia din inbox, a transformat un task de birou într-o chestiune la care te simţi obligat să răspunzi oriunde ai fi.

    Mailul a devenit un fel de sms, facebookul un fel de privit la televizor, iar bucuria accesului la tehnologie ne face, de fapt, mai captivi în fiecare zi.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Ca si dinamita, e-mail-ul isi arata – daca e manuit fara grija – si potentialul distructiv. Nu ucide, e adevarat, dar costa. Fara el afacerile s-ar lega mai greu. Cu el, insa, stresul creste si capata noi forme, productivitatea scade si companiile sunt nevoite sa achite nota de plata, avand pe deasupra si manageri nevrozati din pricina ca-si petrec 3-4 ore pe zi cu nasul in Inbox. Un avocat de afaceri, Daniel Badea, pare convins chiar ca 14 ore pe zi e-mail-ul e „sursa raului din viata noastra“.

    Ca si dinamita, e-mail-ul isi arata – daca e manuit fara grija – si potentialul distructiv. Nu ucide, e adevarat, dar costa. Fara el afacerile s-ar lega mai greu. Cu el, insa, stresul creste si capata noi forme, productivitatea scade si companiile sunt nevoite sa achite nota de plata, avand pe deasupra si manageri nevrozati din pricina ca-si petrec 3-4 ore pe zi cu nasul in Inbox. Un avocat de afaceri, Daniel Badea, pare convins chiar ca 14 ore pe zi e-mail-ul e „sursa raului din viata noastra“.

    EXERCITIU DE IMAGINATIE: E luni dimineata. Deschideti computerul, apoi programul de e-mail, urmariti cum se umple Inbox-ul si va ganditi ce simpla era viata, totusi, fara e-mail. Va trece la un moment dat prin minte sa le cereti angajatilor sa lucreze fara e-mail timp de o saptamana – veti scapa si dvs., si ei de cosmarul e-mail-ului. De ce n-o faceti?

    Cu greu am putea estima ce impact ar avea o saptamana fara e-mail asupra afacerilor unei firme din Romania, pentru ca studii extensive despre rolul e-mail-ului nu s-au facut aici. Dar americanii, potrivit unei cercetari facute in 2005 pe 1.000 de companii, au ajuns la concluzia ca afacerile se negociaza acum intr-o naucitoare proportie de 70% prin e-mail.

    Iar, din raspunsurile pe care 20 de manageri romani le-au dat la intrebarile BUSINESS Magazin, reies cat se poate de clar doua lucruri: e-mail-ul e absolut indispensabil in afaceri (Florin Talpes de la Softwin a folosit chiar cuvantul „dependenta“ pentru a descrie relatia lui cu posta electronica) si se numara, la aproape toti managerii care au raspuns, printre primii trei factori de stres personal. Un impact destul de serios al unui maruntis pe care dictionarul explicativ il descrie in doar doua cuvinte: „posta electronica“.

    Un studiu facut de Oracle in 2003 arata ca probabilitatea de a folosi e-mail-ul pentru a comunica e de doua ori mai mare decat cea de a utiliza telefonul – iar 53% dintre respondenti au spus ca productivitatea lor scade cand nu au acces la casuta postala.

    Pe langa faptul ca e un drog tehnologic – sau poate tocmai de aceea – e-mail-ul e, in acelasi timp, un nesatios devorator de resurse, fie ca e vorba de servere ori de timp pierdut. Curatenia din Inbox, adica sortarea sau stergerea mesajelor, e una dintre principalele cauze ale statului la birou peste program. Ca sa nu mai vorbim de prima zi de lucru de dupa vacanta, pe care cei mai multi angajati si-o petrec citind, raspunzand, stergand si impartind pe categorii sutele de e-mail-uri care le inunda Inbox-ul. E natural atunci ca managerii sa ia decizia de a investi in tehnologie, de a redacta proceduri de lucru cu e-mail-ul in organizatie sau de a impune angajatilor restrictii, urmarind prin acestea cresterea eficientei muncii (45% dintre cazuri, potrivit unui studiu AIIM/KCI din 2005), cresterea profitului si a performantelor (10%) si reducerea costurilor (25%).

    UN FLUVIU DE MESAJE. Chiar fara masuratori riguroase cum sunt cele facute de organizatiile straine specializate, managerii romani stiu din experienta proprie ca e-mail-ul este o binecuvantare, dar si o pacoste, in primul rand din pricina volumului mare de mesaje primite. Cu e-mail-ul iti incepi ziua, prin el discuti afaceri, concepi proiecte, tii legatura cu oamenii-cheie din companie, stabilesti intalniri, capeti informatii si stabilesti termene. Dintre cei 20 de manageri care au raspuns unui chestionar initiat de BUSINESS Magazin, doar trei spun ca primesc zilnic mai putin de 100 de mesaje. Media tinde mai degraba spre 150-200.

    O parte dintre ele sunt necesare, o parte nu. Cele inutile se impart in doua categorii: SPAM si mesaje de la colegi sau prieteni care apasa butonul „Send“ fara sa-si puna problema ca un e-mail trimis fara rost inseamna cateva minute irosite pentru destinatar. Mesajele SPAM ocupa ceva volum in Inbox-urile managerilor intervievati de BUSINESS Magazin. Dintre cele 300 de mesaje pe care Radu Georgescu, presedintele GeCad, le primeste zilnic, circa 200 sunt SPAM. Liviu Dragan, directorul general al TotalSoft, spune ca are de sters zilnic cam 50 de e-mailuri SPAM, adica jumatate din mesajele primite. Dar SPAM primeste orice om care are un cont de e-mail – inclusiv Bill Gates, care spunea amuzat acum cativa ani ca parte dintre SPAM-urile lui sunt de la finantatori care-i ofera imprumuturi si parte sunt mesaje prin care i se explica cum s-ar putea imbogati rapid.

    Dar nu SPAM-ul pare a fi cea mai mare problema – cei care s-au specializat in managementul Inbox-ului spun ca mesajele nesolicitate oricum pot fi sterse fara remuscari inainte de a fi deschise. Adevarata problema sunt anumite mesaje care vin de la prieteni si colegi, si care consuma absolut inutil timpul unui utilizator. Pe primul loc la aceasta sectiune ar fi mesajele Cc: (Carbon copy) ori Bcc: (Blind carbon copy), la care destinatarul e doar o terta parte despre care expeditorul crede ca trebuie informata. (Bogdan Georgescu, directorul general al companiei imobiliare Colliers International, spune ca jumatate dintre mesajele inutile pe care le primeste sunt de la proprii angajati, dar ca, desi a cautat, nu a gasit inca o solutie pentru a scapa de mesajele inutile.) Urmeaza mesajele de tip „corporate junk“, apoi e-mail-urile de tip „FYI“ (for your information, adica „spre informare“), cele care ar trebui adresate altcuiva, ca sa nu mai vorbim de link-urile trimise fara vreo explicatie, de bancuri sau de fisiere PowerPoint cu peisaje, flori si filozofii de viata.

    Irinel Burloiu, business development manager la Intel, spune ca primeste in fiecare zi minimum 300 de mesaje, dintre care 70% sunt inutile, si ca nu reuseste sa raspunda la toate in timp util (pentru a raspunde intrebarilor trimise de BUSINESS Magazin prin e-mail, Irinel Burloiu si-a luat un ragaz de sase zile).

    Daniel Badea, partener in societatea de avocatura Badea, Georgescu & Asociatii, are doar 40% mesaje inutile pe zi, dar chiar si asa crede ca e-mail-ul e sursa raului din viata noastra, prin „deadline-urile scurte, presiunea profesionala si vestile proaste“ pe care le aduce.

    INBOX-UL MASURAT IN UNITATI DE TIMP. Tradus in minute, un Inbox inundat in fiecare zi de 200-300 de mesaje da expresia cantitativa a locului pe care e-mail-ul il ocu-pa in viata managerilor romani. Media zilnica a timpului petrecut cu e-mail-ul de catre cei 20 de manageri care au raspuns BUSINESS Magazin e de 3-4 ore. Calculul il poate face oricine: la 200 de mesaje pe zi, daca ai nevoie in medie de un minut pentru fiecare – unele pot fi sterse instantaneu, la altele e nevoie de 10 minute – timpul alocat ajunge la 200 de minute, adica peste trei ore de lucru.

    Unii oameni de afaceri isi verifica mesajele la anumite intervale, altii permanent – la cateva minute, spune Daniel Badea, partener in societatea de avocatura Badea, Georgescu & Asociatii, care adauga ca are Inbox-ul la indemana 14 ore pe zi, fie pe computer, fie pe Blackberry.

    Badea da piept cu 150-200 de mesaje in fiecare zi, din care 40% sunt inutile, isi verifica e-mail-ul si in weekend, si in concediu si spune ca toate astea i se par „prea mult“, dar nu vede ce altceva ar putea face. Cu e-mail-ul incepe, de obicei, si ziua de lucru – uneori chiar inainte de a ajunge la birou. Dintr-un studiu facut recent de America Online and Opinion Research Corporation si citat de The New York Times reiese ca 41% dintre respondenti isi verifica e-mail-urile dimineata, inainte de a ajunge la birou. Peste 25% spun ca nu li s-a intamplat sa stea niciodata mai mult de cateva zile fara sa-si verifice e-mail-ul, iar 60% spun ca si-l verifica si in vacanta. Si 4% marturisesc ca isi citesc e-mail-urile in baie.

    CAT PUTEM REZISTA FARA MAIL? „Exista o anumita dependenta de e-mail“, spune despre felul in care lucreaza cu e-mail-ul Florin Talpes, directorul general al Softwin. „Am sentimentul ca ceva important a venit pe e-mail cu nevoie imediata de raspuns si ca, necitind e-mail-ul, fac ceva rau.“

    Acest tip de comportament pare si cel mai frecvent printre managerii romani. Dupa o zi fara e-mail, Mihai Mateescu, director general al Baneasa Investments, spune ca se simte „ingrijorat de a nu pierde ceva important si ingrijorat de muntele de mesaje care ma asteapta“. Iar Paul Marasoiu, directorul companiei de consultanta hoteliera Peacock Global Hotel Management, spune ca 12 ore departe de Inbox sunt deja prea multe, ca nu a lasat nici un e-mail fara raspuns in primele 24 de ore si ca, din nefericire pentru familia sa, utilizeaza e-mail-ul si in weekend-uri si concedii. „Chiar daca eu as rezista o vreme fara e-mail, probabil nu ar rezista el fara mine, dat fiind ca am creat aceasta obisnuinta si nu imi pot lasa partenerii fara raspuns“, spune Marasoiu. Si Irinel Burloiu, de la Intel isi verifica mesajele in weekend: nu poate „rezista nici macar o zi fara e-mail“.

    E-MAIL-UL SI BOLILE ASOCIATE. Este e-mail-ul chiar un factor de stres demn de luat in serios? Categoric da, pentru cei mai multi manageri. Blocarea e-mail-ului timp de o saptamana ar fi chiar mai traumatizanta decat un eventual divort pentru o treime din directorii IT intervievati, dupa cum arata un studiu realizat de compania americana Veritas si citat de USA Today.

    Dar nu despre directorii IT e vorba neaparat aici. Managerii care au raspuns BUSINESS Magazin plaseaza aproape invariabil e-mail-ul printre primele trei cauze de stres. Undeva „dupa discutiile cu departamentul contabil“, pentru directorul general de la Colliers International, Bogdan Georgescu, dar „in top 3“. „Pe locul trei dupa telefon si ceas“, pentru Calin Ilie, director general al Ibis Constanta. „Probabil undeva in primele trei locuri, mai ales ca mai sunt unii care iti dau telefon si iti spun «vezi ca ti-am trimis un e-mail, raspunde-mi la el cat mai repede»“, spune Marius Ghenea, fost CEO al Flanco. Pe locul al patrulea, dupa „ineficienta unor colaboratori, telefonul mobil, mediul de afaceri din Romania“, pentru Adrian Popescu, CEO al TMK. Sunt insa si manageri care cred ca stresul cu care este asociat e-mail-ul e exagerat. Adrian Stanciu, partener in Ascendis si Human Synergistics, zice ca Inbox-ul „nu e factor de stres, ci de antistres“, Radu Georgescu de la GeCAD spune cam acelasi lucru („nu e factor de stres, ci mijloc de comunicare“).

    PUR SI SIMPLU AFACERI. Supraincarcarea Inbox-urilor e o pacoste pentru unii, dar e generatoare de business pentru altii – de la cursurile de management al timpului pana la carti, software de arhivare, filtre impotriva SPAM si companii care fac consultanta organizationala.

    La cursurile de management al timpului furnizate de companiile romanesti de training se inscriu anual circa 2.000 de manageri, conform informatiilor furnizate de Octavian Pantis, managerul filialei romanesti a companiei de training si consultanta TMI. Pantis spune ca a atras jumatate din acesti manageri anul trecut si ca pe o parte dintre ei i-a si facut sa planga. Nu i-a batut, nici nu le-a ruinat afacerile. Mai rau: le-a demonstrat ca pierd zilnic mai mult timp citind si trimitand e-mailuri decat petrec – saptamanal – cu familia. „Unora le dau lacrimile, se sperie rau de tot“, spune trainerul. „Sunt unii care petrec in medie pe saptamana doua ore cu copilul.“ Cursul de management al timpului este cel mai bine vandut curs al companiei si singurul la care se in-scriu in primul rand managerii de top – „pentru ca ii doare“, explica Pantis.

    Managerul TMI spune ca solutia la problema e-mail-ului este in afara acestuia, sau, altfel spus, e-mail-ul prea incarcat e un simptom al altor probleme. „Daca mediul din organizatie ar fi sanatos, ar scadea volumul de e-mail-uri“, conchide Pantis. „La fel cum Peter Drucker spunea ca sedintele sunt un simptom al dezorganizarii, un volum mare de e-mail-uri este un simptom al altor probleme.“

    Iar e-mail-ul, „cea mai semnificativa si mai transformatoare forta din business-ul de azi“ – dupa cum il descriu autorii studiului AIIM/KCI – poate fi stapanit, totusi. Mihai Stanescu, business & life coach in cadrul companiei romanesti de coaching RoCoach, crede ca Inbox-ul va fi mai putin aglomerat daca managerii vor invata sa delege. El povesteste cum un marketing manager proaspat investit intr-o multinationala, cu care Stanescu lucreaza in prezent, a reusit sa reduca la 30% numarul e-mail-urilor primite parcurgand doi pasi strategici: in loc sa-si mai petreaca aproape intreaga zi dand mai departe e-mail-uri catre cei care munceau efectiv la proiectele pe care ea doar le coordona, a redirectionat expeditorii catre acestia, scapand astfel de jumatate din mesaje.

    „Managerul nu trebuia sa faca verificarea initiala, ci cea finala“, explica Stanescu. A doua etapa a presupus construirea unei proceduri interne, prin care angajatilor li se sugera sa-si rezolve problemele prin intalniri fata in fata, telefonul sa fie folosit doar cand intalnirile nu sunt posibile, iar e-mail-ul sa intervina doar in ultima instanta. Mihai Stanescu spune ca acest al doilea pas a insemnat „reorientarea stilului de management catre unul de leadership“. Iar rezultatele s-au vazut: Inbox-ul managerului a fost mai putin incarcat cu inca 20%. „In asemenea hal s-au potolit lucrurile si au inceput sa mearga, incat a putut lua in brate inca un departament, castiga de trei ori mai multi bani si e un om cheie in companie“, povesteste Stanescu. Dar, pe langa timpul irosit de manager, trebuie luat in calcul si timpul irosit de organizatie, in ansamblul ei.

    Un bun inceput ar fi ca regulamentul intern al unei companii sa cuprinda si o politica a utilizarii e-mail-ului, cu referire la conditiile in care e indicata utilizarea „Cc:“-ului si a butonului „Reply To All“. In „Cc:“ nu trebuie trecute decat persoanele implicate in proiect sau care au nevoie de informatiile respective. Daca e folosit cu discernamant, „Cc-ul“ e un instrument deosebit de util. Ruxandra Stoian, consultant si director in cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC), primeste zilnic circa 40 de e-mail-uri in care adresa ei apare in „Cc:“, dar asta nu o deranjeaza, pentru ca alternativa ar fi sedintele de informare sau primirea si citirea unor informatii tiparite. Cat despre „Reply To All“, Stoian spune ca a cazut, ca toti utilizatorii de e-mail, „in capcana «Reply-to-All» cand nu era cazul si m-am amuzat in egala masura cand au facut-o altii“.

    Timpul economisit de toti cei dintr-o organizatie inseamna, de fapt, bani economisiti. Filiala germana a companiei de training si consultanta TMI a dezvoltat de curand un instrument – E-mail Efficiency Study – cu ajutorul caruia pot fi cuantificate pierderile pe care le au firmele din cauza ineficientei cu care angajatii folosesc e-mail-ul. Octavian Pantis, managerul filialei romanesti, a calculat ca o companie romaneasca avand 100 de angajati si 20 de manageri, toti utilizatori de e-mail – platiti cu 4 euro/ora, respectiv 7 euro/ora – ar economisi 133.000 de euro anual daca ar utiliza mai eficient e-mail-ul.

    Pentru acest calcul a fost folosit un Inbox standard de 50 de e-mail-uri pe zi: 20 de e-mail-uri care necesita raspuns, doua e-mail-uri de tip newsletter, SPAM si altele. TMI a calculat, de asemenea, un timp mediu de citire si de redactare a e-mail-ului, precum si un timp de cautare a mesajelor in foldere. Extinzand calculul pentru o companie cu 6.000 de angajati (Gheorghe Constantinescu, CEO la Petrom, spune ca 7.000 de angajati ai companiei utilizeaza calculatorul), ar putea fi economisiti 6 milioane de euro anual doar printr-un management mai eficient al e-mail-ului.

    In final, ceva pentru amatorii de cifre: in cinci luni, pe serverul trustului de presa Publimedia International au ajuns 35 de milioane de mesaje, dintre care 25 de milioane au fost blocate automat de filtre, fiind virusi si SPAM. Diferenta de 10 milioane de mesaje, impartita la cele 300 de calculatoare din institutie si la zilele din intervalul de cinci luni, da o medie de 300 de e-mail-uri zilnice pentru fiecare computer. In economia timpului, procesarea lor inseamna multe ore. In economia bugetului, inseamna bani.

    Va propunem un exercitiu simplu: impartiti salariul dvs. lunar la 9.600 de minute lucratoare (dupa schema: opt ore de lucru pe zi, cinci zile lucratoare pe saptamana). Asa puteti afla cati bani pierde compania atunci cand cititi bancul zilei.

  • Afacerile nu adorm niciodată

     Volumele de lucru mari, ambiţiile tinerilor profesionişti, dar şi presiunile deadline-urilor au făcut pe copiii părinţilor care au lucrat de la 8 la 15 să muncească de la răsărit şi până târziu după apus pentru a se încadra în rigorile profesionale.

    O dată cu schimbarea de program a celor mai mulţi angajaţi, societatea şi-a schimbat şi ea ritmul: au apărut supermarketurile şi farmaciile nonstop, a crescut direct proporţional industria fast food, iar serviciile medicale private şi-au înmulţit pacienţii. Trendul a continuat, iar programul prelungit suplimentar de criza economică a dus la apariţia firmelor care îţi fac cumpărăturile sau îţi duc maşina la service şi a grădiniţelor care ţin copiii toată săptămâna. Dar schimbările continuă. România nonstop va mai avea cu siguranţă noutăţi.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Ore nepotrivite de lucru? Nu mai exista. Tot mai multi romani lucreaza noaptea, in week-end-uri sau nu-si mai iau concedii: incapatanarea de a ramane competitiv, ca angajat sau ca patron, transforma noaptea in zi si timpul liber intr-o notiune cu totul relativa, tinand de la momentul ultimului deadline pana la inceputul lucrului la urmatorul proiect.

    Ore nepotrivite de lucru? Nu mai exista. Tot mai multi romani lucreaza noaptea, in week-end-uri sau nu-si mai iau concedii: incapatanarea de a ramane competitiv, ca angajat sau ca patron, transforma noaptea in zi si timpul liber intr-o notiune cu totul relativa, tinand de la momentul ultimului deadline pana la inceputul lucrului la urmatorul proiect.

    Pentru societatea romaneasca e o schimbare profunda in stilul de viata fata de acum 15 ani: modelul bugetarului ahtiat de zile libere si pentru care serviciul se termina la ora cinci a fost inlocuit progresiv de modelul omului cu cariera, care doarme putin, isi vede rar familia si isi face cumparaturile dupa miezul noptii.

    La ora 10 seara, Cristiana V. se uita peste lista cu treburi de facut. Mai are de facut un raport, de trimis cam 30 de mailuri, de confirmat un proiect cu seful ei. Astea sunt treburile urgente, care o sa-i ia cam doua ore si ceva. Ar trebui sa mai faca inca vreo cateva, dar „daca vin foarte devreme, adica pe la 7 dimineata, le fac atunci“, spune ea. La 29 de ani, lucreaza intr-o firma care organizeaza evenimente, iar viata ei are un ritm contra cronometru. Are cearcane adanci, iar cele patru cafele pe care le-a baut incep sa-si piarda efectul. Si-ar vrea sa faca un dus, cat mai repede. Se mai uita o data la ceas: „Au mai trecut deja cinci minute“.

    Cristiana face parte din categoria oamenilor tineri pentru care cariera are atat de mare importanta, incat isi plateste aspiratia cu nopti nedormite, cu familia pe care o neglijeaza (asta o macina cel mai mult) si cu ceva riduri in jurul ochilor. Deocamdata.

    Pana sa devina un fenomen comun, munca „de noapte“ trece acum prin etapa „toata ziua si partial noaptea“. Cu intarziere, Romania repeta acum ceea ce s-a intamplat in SUA incepand din anii ‘80, iar in Europa abia din a doua parte a anilor ‘90. Pe o piata globalizata, e greu sa rezisti tendintei generale: daca prin deceniul trecut, europenii inca se uitau cu oroare la americanii care isi sacrificau somnul ca sa munceasca noaptea, acum Uniunea Europeana intelege ca nu va izbuti sa ajunga din urma SUA decat daca lasa balta saptamana de lucru de 35 de ore.

    „Noua Europa“ candidata la aderare si aflata in cautare de investitii straine a priceput si mai repede despre ce e vorba, spargand in ultimii ani piata muncii pe vechiul continent cu un entuziasm neasteptat, pentru ca aici munca in plus nu e privita ca o incalcare a dreptului la timp liber, ci drept singura sansa de afirmare profesionala. Dar cati romani s-ar fi gandit, cu mai putin de un deceniu in urma, ca vor ramane la serviciu pana la 10 sau 11 noaptea? Sau chiar pana la 3?

    Doar cei care lucrau in ture aveau experienta serviciului de noapte, si asta pentru ca lucrau in asa-numitele „unitati cu foc continuu“, uzine sau spitale. Acum, capitalismul postdecembrist a facut din programul de lucru nocturn sau mult peste opt ore o conditie a dezvoltarii profesionale pentru o multime de „gulere albe“ din sectorul serviciilor.

    Cristiana V. e obisnuita sa lucreze sase sau sapte zile pe saptamana, la o medie de 11-12 ore zilnic. „Am tot mai multe de facut. N-am nici cum sa declin responsabilitati, nici sa refuz proiecte care tin de competenta mea“. Si motivatia este simpla „banii si dezvoltarea profesionala sunt motive extrem de convingatoare pentru a face tot mai multe compromisuri cu timpul meu liber“.

    In situatia Cristianei se afla tot mai multi dintre cei care privesc viata ca o competitie permanenta: mai multi bani, avansari si, dincolo de toate, o pozitie sociala. Asa ajung tot mai multi tineri – caci ei sunt cei mai dispusi sa renunte la viata personala – sa-si petreaca toata ziua la serviciu. Mai mult, timpul de lucru nu mai e limitat la orele petrecute la locul de munca. „Internetul, laptop-urile, telefoanele celulare si conexiunile fara fir la Internet au modificat barierele programelor de munca.

    Asa se creeaza o noua cultura, in care omul este activ in fiecare ora din zi si fiecare zi din saptamana“, explica Tom Markert, Chief Marketing Officer la ACNielsen, companie care a realizat anul trecut, in 28 de tari, un studiu despre asa-numita societate a celor 24 de ore, unde granita dintre timpul de lucru si timpul liber tinde sa se stearga.

    Implicatiile acestui fenomen in economie merita urmarite. Au aparut magazine deschise pana la miezul noptii, convorbirile telefonice si consumul de energie sau de Internet cresc exponential de la an la an si s-au inventat chiar si pastile anti-somn, pentru cei carora nu le mai e suficienta o cafea sau un Red Bull. „Apar, de pilda, noi oportunitati de consum pentru alimente ambalate, iar producatorii au sanse extraordinare de a crea produse care sa fie mancate pe drum, la ore tarzii“, sugereaza Markert.

    Asa a descoperit Cristiana energizantele. In momentele cand nu mai are putere, un energizant e solutia cea mai la indemana. Produsele de acest gen sunt consumate, de obicei, in companiile unde se sta foarte mult peste program. „Si conducatorii auto profesionisti, sportivii si studentii fac parte din targetul nostru“, spun reprezentantii uneia din principalele companii de pe piata energizantelor. O piata de la care se asteapta o crestere de peste 50% pentru anul in curs. Daca anul trecut consumul mediu a fost de 0,4 cutii de 250 ml per capita, estimarile pentru 2005 se invart in jur de 0,5-0,7 cutii de 250 ml per capita.

    Dar unde si cand se vand energizantele? La benzinarii, vanzarile de energizante sunt mai mari seara si pe timp de noapte, iar la supermarketuri si minimarketuri doua treimi din vanzari se fac dupa ora 16, pana spre orele 22-23, explica reprezentantii aceleiasi companii, care au preferat sa isi pastreze anonimatul. Ideea se sustine si printr-o evaluare facuta de Rompetrol la cinci statii din reteaua sa, in diverse zone ale tarii. „La magazinele din aceste statii, vanzarile s-au triplat pe timp de noapte, in ultimii doi ani“, spune Luiza Sarpe, purtator de cuvant la Rompetrol.

    Si vanzarile de carburanti au crescut la randul lor, in functie de zona si trafic – fie cu 10%, fie cu 50% sau chiar cu 90% sau 200%, in numai doi ani. Pe de ata parte, Petrom nu are posibilitati tehnice pentru a masura exact vanzarile de noapte comparativ cu restul vanzarilor, dar „se observa o crestere a fluxului de clienti pe perioada noptii – in principal este vorba de oameni tineri“, declara Gabriel Nastase, director al Petrom. Pentru ca exista din ce in ce mai multi clienti care pun benzina noaptea si cauta chiar si pasta de dinti la benzinarie. Fiindca, la ora la care se intoarce Cristiana de la birou, supermarketurile si-au inchis deja portile.

    Pana la 12 noaptea, in Bucuresti sunt deschise nou aparutele Albinute, magazine ale retailerului lituanian VP Market, care a abordat piata romaneasca la finele anului trecut. Iar ritmul de deschidere a fost destul de vioi: in cinci luni, reteaua lituaniana a ajuns sa aiba opt magazine, iar pana la finele anului, vor fi 17, dupa cum a declarat recent pentru BUSINESS Magazin Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market.

    Unul din principalele avantaje ale Albinutelor este programul extins. Daca majoritatea supermarketurilor se inchid la opt sau zece seara, lituanienii au gasit o nisa: intre 22.00 si 24.00. Hipermarketurile Carrefour, la randul lor, si-au adaptat orarul, avand programe prelungite – pana la miezul noptii – in perioadele care preceda sarbatorile. „Vanzarile de la o «nocturna», adica in intervalul 20.00-24.00, pot ajunge si la 30% din cifra totala a vanzarilor dintr-o zi“, explica Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania.

    Tot ea a adaugat ca intr-o zi normala, spre finalul programului – intre 20.00 si 21.30 – se fac cam 10% din vanzarile din intreaga zi. „La Orhideea avem deschis pe tot parcursul anului pana la 22.00, deoarece este un magazin de centru si fluxul de clienti este foarte mare si seara tarziu“. Totusi, despre program non-stop nu poate fi vorba in magazinele mari, de genul supermarketurilor ca Billa sau Mega Image sau al hipermarketurilor Cora si Carrefour.

    Costurile de functionare ar fi prea mari si s-ar reflecta, obligatoriu, in pret. Programele permanente raman apanajul micilor magazine de cartier, unde clientul poate merge si in papuci de casa la ore mici, daca vrea cafea, o bere sau tigari. De dragul de a face si putina conversatie cu vanzatorul pe care il cunoaste, poate, de multi ani, Cristiana e dispusa sa scoata din buzunar mai mult cu 25% fata de preturile de hipermarket: in fond, pentru un pachet de cafea nu inseamna decat cateva mii de lei in plus. Dar ce face cand trebuie sa-si cumpere demachiant si creme antirid si e deja 1 noaptea? Cel putin la nivelul Capitalei, se gasesc farmacii deschise non-stop la aproape orice colt de strada.

    De altfel, tocmai datorita „noctambulilor“, farmaciile Sensiblu si-au marit vanzarile de noapte cu 65% (615.000 euro) in primul trimestru al acestui an fata de perioada similara a anului trecut, cand vanzarile inregistrate intre orele 22.00 si 8.00 au fost de 375.000 de euro. „E adevarat, totusi, ca fata de primul trimestru al anului trecut, vanzarile au avut de castigat si prin deschiderea a 35 de noi farmacii“, spune Claudiu Opran, director operational Sensiblu.

    El a observat ca in topul celor mai bine vandute produse pe timp de noapte se numara, in functie de valoarea vanzarilor, analgezicele, antibioticele, produsele de igiena, prezervativele si produsele cosmetice. Dar Cristiana, la aproape 30 de ani, are nevoie de produse care s-o ajute cu liniile acelea fine din jurul ochilor. Cosmeticiana i-a spus sa doarma mai mult, dar nu se poate.

    Mai simplu ii e sa foloseasca o crema antirid. Si intr-adevar, din categoria produselor cosmetice, cremele antirid de ingrijire a fetei manifesta un puternic trend de crestere, spune Diana Draghici, Product Manager la Beiersdorf Romania. In 2004, categoria a castigat mai bine de jumatate (54,4%) fata de valoarea din 2003, conform informatiilor ACNielsen.

    Dupa ce si-a cumparat si crema antirid de la farmacia din drum si a oprit si la benzinarie, Cristiana se indreapta spre casa. La orele la care ajunge, putine lumini mai sunt aprinse in bloc. „Pentru orele pe care le petrec acasa ar trebui sa-mi schimb tipul de abonament la electricitate“, isi spune, stiind ca primul lucru de facut dupa ce ajunge acasa e sa deschida computerul. Are de verificat acolo cateva mesaje. Pentru oameni ca ea exista o oferta speciala la Electrica.

    „Consumatorii casnici de energie electrica au posibilitatea de a alege, in functie de modul de viata si de activitatile desfasurate, unul dintre tipurile de tarife aprobate de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Electricitatii“, explica Elena Voinea, purtator de cuvant Electrica. Tariful diferentiat zi / noapte ofera consumatorilor posibilitatea de a-si micsora valoarea facturii de energie electrica. Consumul preponderent nocturn si pe perioada week-end-ului (peste 60%) justifica alegerea unui abonament diferentiat pe zone orare.

    Situatia este similara si pentru convorbirile telefonice, fie ca e vorba de reteaua Connex, de Orange sau de RomTelecom. Toate au tarife reduse pentru convorbirile din week-end sau pe timp de noapte. Rezultatul? Numai in perioada 2001-2004, traficul in reteaua Orange a crescut de patru ori in intervalul 22.00-8.00. „In 2004, traficul dupa ora 10 seara a avut o pondere de 12% din totalul convorbirilor, fata de 10% in 2001“, afirma Andreea Popescu, Customer Service Executive Manager la Orange.

    Telefonul suna. E sotul Cristianei, care e in delegatie. A terminat proiectul pe care trebuie sa-l predea de dimineata. Desi e doua noaptea, se asteapta ca si Cristiana sa fie treaza. Companiile de telefonie mobila au sesizat repede cresterea cererii de convorbiri la ore mici. Orange Romania a lansat pentru abonati o optiune care le permite sa vorbeasca gratis nelimitat in retea cu unul, doua sau trei numere favorite, seara (de luni pana sambata in intervalul 22.00-8.00) si toata duminica.

    In plus, incepand din 25 aprilie, tinerii inscrisi in programul Orange Student pot vorbi cu ceilalti membri ai grupului la tarife cu 50% mai mici fata de tarifele standard, in intervalul 21.30-9.30 de luni pana sambata si toata ziua de duminica. Mai mult, Orange are si o optiune de acces nelimitat la Internet pe timpul noptii, „Night addict“, spune Andreea Popescu.

    Cristiana nu mai e studenta, dar in afara de verificarea mail-urilor personale foloseste uneori Internetul si pentru download-uri. Sunt o multime de fisiere mari care au nevoie de timp pentru a fi descarcate, nemaivorbind ca are nevoie de Net pentru informare. Asa ca pe „spinarea“ celor ca ea infloresc afacerile a sute de furnizori de Internet. Numai la nivelul Capitalei sunt peste 100 de provideri de cartier.

    Pentru a intra pe „nisa“ oamenilor tot mai acaparati de munca, au aparut si alte servicii. Pana nu de mult, orice treaba la banca trebuia rezolvata pana la orele 17.00 sau, in cel mai fericit caz, 18.00. De anul trecut, ING a introdus conceptul Self’Bank, prin care clientii persoane fizice au acces la conturi exclusiv prin automate bancare, fara a se adresa unui angajat al bancii. Reteaua cuprinde acum 50 de agentii in Bucuresti (20) si in 10 orase din tara.

    Asa ajunge si Cristiana sa-si plateasca facturile, sa faca depuneri si retrageri de numerar, plati, transferuri sau sa afle informatii despre conturile ei. Self’Bank-urile functioneaza intre 7.00 si 23.00, de luni pana sambata. „Am vrut un serviciu care sa fie disponibil pentru oamenii care ies tarziu de la serviciu si nu au cum sa ajunga la banca intre 9 dimineata si sase seara“, spune Calin Pop, PR Manager la ING.

    In unitati sunt amplasate bancomate speciale, automate bancare diferite de cele traditionale. Clientii pot nu numai sa retraga bani, dar sa si depuna. Totusi, pe Cristiana o ajuta mai mult multimatul, un terminal electronic care permite transferul de sume intre conturile clientului si alte conturi, dar numai din Romania. Asa isi poate plati facturile la lumina si la telefoane, dar nu numai.

    La lansarea Self’Bank-urilor, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a aratat multumit ca la mai putin de trei ani de la prezentarea in pietele dezvoltate, acest sistem este functional si in Romania. Dupa cum arata lucrurile, cerere exista. Cea mai mare utilizare a Self’Bank-urilor are loc in jurul orei 18.00, cand numarul tranzactiilor realizate in cinci minute se apropie de 400, la toate cele 50 de agentii. Ritmul ramane destul de alert pana in jur de ora opt fara un sfert seara, interval in care se efectueaza, in medie, cam 300 de tranzactii la fiecare cinci minute, dupa cum sustine Calin Pop.

    Si dimineata se gasesc suficienti clienti care sa mearga la Self’Bank. Inainte de ora 9 dimineata, cand se deschid bancile, se fac chiar si peste 100 de tranzactii la fiecare cinci minute. „Ar fi bine sa platesc facturile maine dimineata“, isi spune Cristiana, butonand telecomanda televizorului. Ritmul de viata nu-i mai permite sa urmareasca programele TV, dar daca ajunge acasa in jur de ora 23.00 are toate sansele sa se relaxeze urmarind un film.

    Cu zece ani in urma n-avea ce vedea la televizor dupa ora 22.00, dar acum situatia e cu totul alta. Sunt o multime de programe pe care le-ar urmari cu interes, daca ar avea timp. Oamenii ca ea, care ajung seara tarziu acasa, sunt motivul pentru care si prime-time-ul s-a prelungit cam cu o ora fata de jumatatea anilor ‘90. In prezent, prime time-ul este cuprins intre 19.00 si 23.00, dupa ce a fost delimitat intre 19.00 si 22.00 la inceputurile televiziunii private in Romania.

    Extinderea prime time-ului a permis televiziunilor sa aplice tarife mai mari de publicitate si in intervalul 10-11 noaptea. Adica sa atraga mai multi bani, de la an la an. Anul trecut, de pilda, volumul incasarilor din publicitatea TV difuzata in prime-time a crescut cu aproape 50% fata de 2003, depasind 278 de milioane de euro, la valoare de rate-card, conform informatiilor Alfacont Mediawatch.

    Dar cresterea veniturilor din publicitate nu se datoreaza numai extinderii spatiului de prime-time, ci si calitatii audientei (educatia si veniturile telespectatorilor), de care advertiserii sunt direct interesati. TNS-AGB International arata ca in ultimii patru ani a crescut cu aproape 10% numarul telespectatorilor cu studii medii care s-au uitat la televizor intre 10 si 11 noaptea. In acelasi interval orar, audienta in mediul urban a crescut cu peste 2,5 procente in perioada ianuarie-aprilie 2005 fata de tot anul 2004.

    Dar daca nu e prea obosita, la ora 23.00 Cristiana ar prefera mai degraba sa iasa la un restaurant. Daca are rezervare.

    „Sunt momente in care inclusiv pentru ora 23 e bine sa-ti faci rezervare cu cateva ore inainte“, spune Catalin Mahu, purtator de cuvant al restaurantelor La Mama. El spune ca pana la ora 1-2 dimineata, restaurantele La Mama sunt pline.Sigur, acum isi permite sa mearga la restaurant, cat nu are un copil. Dar cand o sa aiba unul, stie ca o sa se poata baza pe o bona, care o s-o asteapte sa ajunga acasa. Agentiile de baby-sitter trebuie sa acopere programe tot mai lungi de supraveghere a copiilor. Tot noaptea lucreaza, de obicei, si personalul firmelor de curatenie angajate de marile companii.

    Nici n-au alta varianta, daca angajatii „elibereaza ringul“ tarziu in noapte si vin dimineata devreme. Asa se creeaza un cerc „vicios“, inexistent in economia romaneasca in urma cu 15 ani. Bonele, angajatii firmelor de curatenie, vanzatorul de la magazinul din colt – toti lucreaza noaptea, la randul lor, pentru ca oameni precum Cristiana au nevoie de serviciile lor.

    Mentalitatea fata de slujba s-a schimbat si ea radical fata de perioada comunista. „Si orele de incepere a programului au «migrat» de la 7-7.30 dimineata spre ora 9, care este, practic, o adaptare la modelul european“, spune Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS). Explicatia este ca, fata de perioada dinainte de ‘89, s-a schimbat mult structura timpului de lucru. Exista tot mai multe joburi cu program flexibil, mai ales pentru tinerii angajati, iar aceasta notiune nu este echivalenta cu cea veche a „orelor suplimentare“, platite separat.

    „Cel putin in mediul privat, cu exceptia sectorului industrial, este rar intalnita plata pentru orele de munca. Acum se lucreaza mai mult pe sarcini“, adauga Mircea Kivu. De altfel, 68% din romanii din mediul urban inclina catre un loc de munca bine platit, dar care necesita 10-12 ore de munca pe zi, eventual si in week-end, dupa cum arata Barometrul de Opinie pentru 2005, realizat de Institutul pentru Libera Initiativa, in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS). Acelasi studiu arata ca jumatate dintre romanii din mediul urban prefera un loc de munca bine platit, chiar daca nesigur. Cauza? Salariile relativ mici, care creeaza nevoia oamenilor de a-si suplimenta veniturile.

    Totusi, pe termen lung, considera Mircea Kivu, „va exista un recul al acestui fenomen, pentru ca acum suntem in faza in care angajatii sunt «storsi la maxim», mai ales in domeniul privat“. Dupa modelul occidental, vor aparea metode de regularizare a orelor de munca, fata de programele de munca actuale, care sunt cvasipermanente. „Un asemenea program este distrugator pe termen lung“, spune conf. dr. Maria Nica-Udangiu, medic primar, director al spitalului Obregia.

    Dar riscurile medicale sunt inevitabil subestimate intr-o economie ca a noastra, aflata intr-o faza de crestere rapida si de recuperare a intarzierilor de tot felul. „Intr-o lume in care ritmul este tot mai alert, ziua de 24 de ore este un «dat»“, spune Martin Moore-Ede, medic specializat in problematica somnului, autorul cartii „Societatea de 24 de ore: Intelegerea limitelor umane intr-o lume care nu se opreste niciodata“ (1993).

    Moore-Ede este fondator si presedinte al Circadian Technologies Inc., o firma de consultanta care a lucrat cu peste 300 de organizatii – intre care 3M, Monsanto, General Motors si NASA – pentru a le ajuta sa-si construiasca cele mai bune sisteme pentru programe de munca non-stop. Companiile au de castigat de pe urma programelor de munca non-stop. Totusi, organismul uman nu face fata totdeauna, pentru ca are nevoie de 8 ore de somn pe noapte. Dar in timpul saptamanii, durata medie de somn a unui adult din zilele noastre s-a redus la 7 ore pe noapte. Iar in timp, lipsa de somn are urmari nefaste tocmai pentru munca. „Poti scoate carbune din mina sau sa indoi otel, iar in acest timp creierul sa fie in repaus.

    Dar intr-o era in care mai mult conteaza creativitatea – puterea creierului – decat puterea bratelor, munca la «capacitatea de avarie» nu este suficienta. Abilitatea de a fi creativ «zaca» in zona frontala a creierului, iar acele arii sunt cele mai afectate de lipsa somnului“, explica Martin Moore-Ede. Si intr-adevar, o data cu joburile bine platite, dar solicitante, apar modificari de somn: oamenii muncesc in loc sa doarma sau nu mai pot dormi din cauza stresului.

    Consecinta: cresterea afacerilor cu medicamente. La nivel mondial, cresc vanzarile de pastile anti-somn, pe de o parte, dar si de somnifere ori antidepresive, pe de alta parte. Un studiu ACNielsen arata ca in 2004, in SUA, vanzarile de produse anti-somn au crescut cu 1,7% fata de 2003, ajungand la aproape 240 de milioane de capsule, la o populatie totala de 275 de milioane. Ceea ce inseamna ca aproape fiecare american a luat cel putin o pastila anti-somn in 2004. In acelasi trend se inscriu si vanzarile de somnifere din SUA, care au urcat cu 0,8%, ajungand la aproape 600 de milioane de capsule.

    La nivel mondial, 37% din adulti nu se duc la culcare decat dupa miezul noptii. Media europeana se invarte in jur de 32%, arata acelasi studiu al ACNielsen. Cat despre ora la care isi incep ziua, europenii sunt mai lenesi decat americanii. Doar 15% dintre europeni se dau jos din pat pana la 6 dimineata fata de 29% din americani. Ce sanse sunt insa ca organismul uman sa fie pacalit, iar alternantele naturale zi/noapte si munca/somn sa fie manipulate dupa plac?

    Ritmul circadian, adica ceasul biologic care forteaza orice creatura pamanteana sa „functioneze“ in functie de rasaritul si apusul soarelui, e greu de invins. David Neubaur, autor al cartii „Intelegerea lipsei de somn: Perspective ale insomniei“, sustine ca „in viitor medicamentele ii vor ajuta atat pe oamenii care lucreaza noaptea, cat si pe oamenii care au probleme cu ritmul circadian“.

    Numai ca pastilele anti-somn pot avea si efecte adverse – dureri de cap, oboseala si depresie. In 2004 s-a dovedit ca in ochiul uman exista celule al caror singur scop este sa transmita creierului informatii despre lumina. Daca aceste celule pot fi pacalite asupra naturii luminii, organismul uman ar putea functiona la lumina artificiala ca si in conditii de lumina naturala. Altfel spus, noaptea ar fi ca ziua.

    Dar sa faci o lumina artificiala care sa aiba aceleasi calitati ca lumina soarelui nu-i tocmai usor, daca luam in considerare ca si intr-o zi innorata lumina solara este de 500 pana la 1.000 de ori mai stralucitoare decat lumina folosita in birouri si fabrici. E nevoie de o lumina de mare intensitate, care sa dureze mult, pentru a pacali ceasul biologic, explica oamenii de stiinta care au gasit explicatia adaptarii organismului uman la diverse fuse orare, spre deosebire de muncitorii care lucreaza in ture de noapte si nu se obisnuiesc cu ritmul de lucru.

    Exista insa si cercetatori mai precauti in a se amesteca in ceva atat de intim ca ritmul biologic. E posibil ca muncitorii de noapte sa fie mai alerti in timpul orelor de program, dar ce se intampla in timpul zilei? Studiile arata ca o noapte „pierduta“ scade cu peste 30% performantele cognitive, iar proportia creste la 60% dupa doua nopti albe. Pana in ce punct pot compensa medicamentele aceste neajunsuri ramane de vazut. „Ajungem sa privim somnul ca pe o boala“, conchide David Neubaur.

    Mai bine sa vedem cum „functioneaza“ somnul inainte sa ne grabim sa-l eliminam din viata omului, spun oamenii de stiinta. Dupa obiceiurile de somn, cercetatorii au impartit deja oamenii in doua categorii: ciocarlii (cei care se trezesc devreme) si bufnite (cei care functioneaza mai bine noaptea). Poate in viitorul nu foarte indepartat, la angajari, vor deveni comune testele care sa depisteze tipul genetic – ciocarlie sau bufnita. La o asemenea perspectiva se raporteaza cei ce cred intr-o viitoare epoca de adevarata libertate a muncii, unde notiunea de elasticitate a programului sa poata fi aplicata in beneficiul angajatului, cu intelegerea faptului ca firma are de castigat tocmai atunci cand angajatii isi folosesc corect datele biologice.

    Pana sa dea insa astfel de teste, romanii se bucura deocamdata ca epoca in care era de ajuns sa semneze condica la ora fixa pentru a-si merita lefurile a trecut. E drept, asta se plateste scump: oameni cum e Cristiana V. dorm, se distreaza si isi vad de familie infinit mai putin decat parintii sau bunicii lor. Nu au de ales si sunt constienti de asta. In buna masura, Romania a ajuns o societate a noctambulilor grabiti, sfortandu-se sa traga dupa ei economia cu o indarjire de capsunar care vrea sa trimita mai repede bani acasa.

  • Fabrica de la Ţaga va ieşi din conservare şi îşi va relua producţia în câteva luni

    FrieslandCampina România a încheiat, astăzi, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producţiei de la fabrica din Ţaga.

    Acordul oferă dreptul societăţii Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Ţaga, judeţul Cluj. Asociatul majoritar al societăţii este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someş Arieş.

    Fabrica de brânză din comuna Ţaga este deţinută de compania FrieslandCampina România şi se află în conservare de la 1 iunie 2013.

    Pentru a implementa un model de afaceri sustenabil, acordul prevede producţia Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

    “Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit, prin această soluţie inedită de business, să reluăm activitatea în fabrica de la Ţaga, o unitate unicat în Ardeal. În momentul în care am anunţat intrarea în conservare  a unităţii de la Taga, consumatorii, dar şi alti membri ai comunităţilor locale ne-au trimis numeroase mesaje prin care îşi exprimau regretul ca nu vor mai putea cumpăra Brânza de Năsal. Suntem mulţumiţi că Năsal Napolact va fi, în curând, disponibilă din nou pe piaţă. Ne aşteptăm ca producţia să fie reluată în câteva luni”, spune Cornel Cărămizaru, director de vânzări FrieslandCampina România.

    “Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investiţiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Ţaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei şi este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susţinem procesul de producţie de aici”, a declarat Felix Arion, manager general AgroTransilvania Cluster.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze FrieslandCampinaş în portofoliul companiei se găsesc brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots.

    Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înfiinţată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someş Arieş. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii şi catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Iniţiativa de a reuni în aceeaşi structură actori importanţi din sectorul agroindustrial clujean şi transilvanean îi aparţine Consiliului Judeţean Cluj. AgroTransilvania Cluster îşi propune să fie un pol integrator al dezvoltării durabile pentru sectorul agroindustrial transilvanean, fapt pentru care şi-a asumat misiunea de a promova şi implementa proiecte concrete, operarea fabricii de la Ţaga fiind unul dintre aceastea.