Blog

  • Ponta: Băsescu a venit cu mai puţini bani de la Bruxelles pentru subvenţii agricole

    “Domnul ministru al Agriculturii, o să vă rog în continuare să vă întâlniţi cu beneficiarii programelor europene pe agricultură, să le explicaţi. Sunt oameni care ştiu adevărul şi nu se lasă minţiţi şi păcăliţi cu cine a venit de la Bruxelles cu mai mulţi bani, ştiu foarte bine că de fapt s-a venit cu mai puţin, şi este extrem de important ca la următoarele discuţii pe politica agricolă comună, dincolo de gogoşi de la Cotroceni, să primim pentru agricultorii români un calendar foarte clar de creştere a plăţilor directe, de fonduri alocate pentru dezvoltarea rurală”, i-a spus premierul ministrului de resort, Daniel Constantin, la începutul şedinţei Guvernului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Zilele de 24 şi 31 decembrie 2012, declarate de Guvern zile libere

    Pe ordinea de zi a şedinţei a fost inclus un proiect de hotărâre pentru stabilirea zilelor de 24 şi 31 decembrie 2012 ca zile libere. Conform Codului Muncii, zilele libere din luna decembrie 2012 sunt 1 Decembrie (sâmbătă, Ziua Naţională), 25 şi 26 decembrie (marţi şi miercuri, prima şi a doua zi de Crăciun).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • EI MERITĂ ROMÂNIA. Manuel Radu, preotul care la 36 de ani creşte copiii săraci din Urlaţi: “Am vrut să cer eu, nu ei. Aşa am devenit cerşetorul copiilor”. VIDEO

    În nici 24 de ore de când pe site-ul gândul a fost publicat video reportajul cu timişoreanul de 37 de ani, peste 53.000 de oameni au vizualizat materialul. Cei mai mulţi dintre ei l-au considerat pe Costel Pîrnău un exemplu. Un model. El dă speranţă că-n ţara asta curajul, dăruirea munca, muzica, iubirea pot transforma un vis într-o realitate.

    În această seară, gândul vă prezintă un alt luptător. Pe Manuel Radu, un preot din Urlaţi, Prahova, care şi-a deschis uşa casei pentru 25 de suflete. Suflete de copii săraci, trăitori într-un vechi cartier cu nume predestinat la sărăcie, Mărunţiş.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Preţul garsonierelor în marile oraşe: Cât costă cel mai ieftin apartament în Bucureşti

    “Cumpărătorii cu un buget limitat pot deveni proprietari chiar şi cu 15.000 de euro sau mai puţin. În mod firesc, cele mai accesibile locuinţe sunt garsonierele situate în blocuri vechi, de regulă confort 2 sau 3, însă, pe alocuri, în această marjă de preţ se încadrează şi apartamente monocamerale confort 1”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar, potrivit imobiliare.ro.

    Capitala se situează pe primul loc în topul oraşelor cu cele mai scumpe garsoniere (vechi şi noi), cu un preţ mediu, în noiembrie, de 41.292 euro (pentru o suprafaţă utilă medie de 36 de metri pătraţi).

    Sunt însă proprietăţi scoase la vânzare în Bucureşti la preţuri mult mai mici. Astfel, cea mai ieftină garsonieră disponibilă pe imobiliare.ro este o proprietate executată silit, care are un preţ de pornire la licitaţie de aproape 6.000 de euro. Cu o suprafaţă utilă de 29 de metri pătraţi (fără a include şi balconul), locuinţa este situată în apropiere de parcul Titan, la etajul al optulea al unui bloc vechi cu zece nivele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea emoţionantă a familiei Cănuţă din Fundulea – GALERIE FOTO

    “Un vecin se plângea că nu i-a mers televizorul şi i-a spus şi eu: <Ai dreptate, nici mie nu mi-a mers>,” glumea Marian Cănuţă, care locuia într-un bordei de 12 mp din chirpici în care locuia împreună cu soţia şi cei şase copii; nu avea apă curentă, toaletă şi nici lumină. Deşi sunt “săracii satului” Fundulea, din Călăraşi, patru dintre copii merg la şcoală şi sunt premianţi, ceilalţi doi fiind mai mici. Şi asta în ciuda faptului că veniturile de 500 de lei pe lună – din alocaţiile copiilor şi ajutor social – nu permit familiei să cumpere rechizite, manuale sau cărţi iar copii îşi fac lecţiile pe pat, la lumânare.

    Crăciunul îl vor sărbători însă în casa nouă, de 42 mp, cu trei dormitoare, apă curentă, curent electric şi baie. Pentru că Habitat for Humanity le-a ridicat din temelii o locuinţă decentă, acesta fiind scopul declarat al asociaţiei non-profit, în întreaga lume. Habitat a aflat despre cazul familiei Cănuţă iarna trecută, printr-un apel lansat de un alt ONG, “Ana şi Copii”, iar argumentul alegerii acestei familii din cele câteva mii de cazuri înscrise deja în baza de date a asociaţiei este faptul că “am fost impresionaţi de felul în care au fost educaţi copiii, faptul că merg la şcoală şi au rezultate bune în ciuda condiţiilor de acasă,” spune Emil Olteanu, director naţional Habitat for Humanity România.

    În plus, niciunul din cei şase copii “nu au nicio vină pentru că părinţii nu au putut sau nu au ştiut cum să le asigure un trai mai bun.” Într-o mohorâtă zi de toamnă de la finalul lui noiembrie, cei şase copiii ai familiei sunt timoraţi de ploaia de întrebări care le sunt adresate dar şi de agitaţia de pe spaţiul mic al curţii – pe lângă voluntarii care muncesc la ridicarea locuinţei o delegaţie de jurnalişti şi reprezentanţi ai Wienerberger, producător de blocuri ceramice care a donat materiale pentru ridicarea casei, la care au participat însă şi donatori individuali.

    De fapt, Wienerberger a semnat recent un parteneriat strategic pentru trei ani cu asociaţia, în urma căruia ar urma să doneze materiale de construcţii pentru 140 de locuinţe dezvoltate pentru familii dezavantajate şi vulnerabile economic şi social. “Plănuim să investim resurse financiare şi umane, de la consultanţă tehnică la voluntariat,” afirmă Corneliu Fecioru, member of the board Wienerberger România, sales and marketing. Fără susţinerea donatorilor – deopotrivă firme dar şi persoane fizice – ONG-ul nu ar putea funcţiona. Iar criza se face simţită şi în activitatea Habitat, devreme ce sumele donate s-au redus de la an la an. “Avem capacitatea de a ridica din temelii 50 până la 70 de locuinţe în fiecare an, dar nu avem sunt suficiente resurse financiare,” afirmă reprezentanţii asociaţiei. Înfiinţată în 1996, filiala locală a Habitat a funcţionat în primii ani graţie donaţiilor venite din proporţie covârşitoare (peste 70%) de la filialele din SUA.

    Acum însă, cele mai multe reprezentanţe de peste hotare preferă să dea 10% din fondurile strânse (acesta fiind un principiu de funcţionare al Habitat la nivel mondial) către filiale din ţări africane sau asiatice, unde impactul este mult mai mare. Pentru că, de pildă, construirea unei locuinţe în Africa este mult mai ieftină, cu aceeaşi bani putând fi ajutate mai multe familii. În perioada iulie 2010 – iunie 2011, 49% din bugetul asociaţiei s-a datorat veniturilor locale, 41% din donaţiile filialelor de peste hotare. Restul bugetului, ajuns în intervalul amintit la 3,5 milioane de dolari, în uşoară creştere faţă de de anul anterior (3,22 mil. USD) dar în scădere faţă de 2009 (4,3 mil. USD), a inclus încasări din aşa numitul fond rotitor.

    Pentru că deşi asociaţia sprijină familiile devaforizate, nu face acest lucru gratis. “Nu vrem să creadă că merită o casă doar pentru că sunt săraci, iar acest lucru atrage după sine responsabilitate,” declară reprezentanţii Habitat. Concret, în funcţie de veniturile familiei, este stabilit un plan de rambursare a valorii construcţiei, fără dobândă şi fără a fi luată în calcul devalorizarea banilor. În unele cazuri, cum este cel al familiei Cănuţă, nu este bătut în cuie un astfel de plan de rambursare de la bun început, iar Habitat plănuieşte să aplice un sistem prin care beneficiarii să achite măcar o sumă modică (de pildă 50 de lei) începând de anul viitor. În condiţiile în care construcţia casei a costat în jur de 20.000 de euro, este evident că rambursările nu ar putea acoperi valoarea reală decât într-un interval de multe zeci de ani.

    În România Habitat for Humanity are 80 de angajaţi în şapte filiale, în judeţele Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceva. În primul an prin acest program a fost construită o casă; până în 2011 Habitat a ridicat 269 de locuinţe, având un număr total de 2.326 de beneficiari; acum numărul familiilor ajutate a depăşit deja pragul de 3.300. “Deşi pare greu de crezut în secolul 21, sute de mii de familii în România îşi duc traiul în aceleaşi condiţii ca şi familia Tudoriţa şi Marian C. Asemenea lor mai sunt peste 1 milion de români care nu au încălzire, apă potabilă sau toaletă. Pentru acest proiect am avut suportul partenerilor noştri de la Wienerberger Sisteme de Cărămizi, Lafarge România şi Porsche România, dar şi de la zeci de donatori individuali, cărora le mulţumim pentru susţinere şi pentru că fac posibilă continuarea misiunii Habitat în România”, spune Emil Olteanu.

  • Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

    Invitaţi:

    Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor

    Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii

    Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)

    Marta Niculaie, communication manager al Roche România

    Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)

    Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

    Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România


    SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

    SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

    EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.

  • Microsoft deschide primele magazine în Europa

    Microsoft a discutat cu mai mulţi proprietari din Marea Britanie, vizând spaţii comerciale pentru a deschide încă de anul viitor primele magazine.

    Compania este încrezătoare că va reuşi să deschidă primele unităţi în 2013, a afirmat o sursă apropiată discuţiilor, citată de Financial Times, preluat de The Verge.

    Decizia finală privind extinderea reţelei de magazine Microsoft în Europa depinde de o ultimă analiză a performanţei reţelei retail din Statele Unite.

    Contactat de Financial Times, un purtător de cuvânt al compainei a refuzat să comenteze informaţiile.

    Microsoft vinde în magazinele sale pachete software precum Windows şi Office, produse hardware proprii ca tableta Surface cu Windows 8 sau consola Xbox, dar şi gadget-uri ale partenerilor ce rulează sistemele de operare ale companiei, precum smartphone-urile Nokia şi HTC cu Windows Phone 8 sau PC-uri cu Windows 8.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tunelul pe sub Parlament, supus aprobării noului plen al Camerei Deputaţilor, după ce obţine avize de la SRI şi MApN

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a discutat, în şedinţa de luni, scrisoarea trimisă de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, referitoare la avizarea tunelului care va trece pe sub Palatul Parlamentului, fiind dat un acord de principiu.

    Primarul Sorin Oprescu a sesizat Biroul Permanent al Camerei pentru obţinerea avizului “în vederea elaborării documentaţiei de urbanism necesară realizării arterei de circulaţie Diametrala Nord-Sud: Bd. Buzeşti – Str. Berzei – Str. Vasile Pârvan – Str B.P. Haşdeu – Str. Uranus – Calea Rahovei”.

    “Este vorba despre un acord de principiu, în condiţiile în care secretarul general interimar al Camerei Deputaţilor, doamna Ileana Luncan, este însărcinat de Biroul Permanent să ia legătura cu toate instituţiile care trebuie să avizeze un astfel de proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Pavăl conduce cel mai mare retailer român şi liderul din bricolaj

    Povestea a început în primii ani după revoluţie, când doi fraţi, Dragoş Pavăl şi Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.

    În vreme de criză însă, când mai toate reţelele comerciale şi-au văzut vânzările scăzând dramatic şi au preferat o politică precaută, Dedeman s-a extins rapid, iar numărul de magazine a crescut de peste două ori. Vânzările au fost şi ele pe trend ascendent, depăşind anul trecut 2 miliarde de lei, în creştere cu 29% faţă de 2010. Pentru anul în curs compania şi-a bugetat un plus de zece procente faţă de 2011. Anul trecut Dedeman a raportat vânzări mai mari decât concurenţii săi plasaţi pe locurile următoare (Bricostore, Praktiker şi Baumax) la un loc.

    Patru noi magazine – la Bistriţa, Constanţa, Râmnicu Vâlcea şi Slatina – au fost inaugurate anul acesta, obiectivul declarat al lui Dragoş Pavăl fiind să ajungă la 45 de magazine până în 2015. Retailerul are în acest moment suprafeţe de vânzare de peste 310.000 mp, 30 de magazine, două centre logistice şi parc auto propriu. Pe rafturile magazinelor, cu suprafaţă de vânzare între 6.000 şi 18.000 mp sunt aşezate peste 45.000 de produse.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

     

  • Raul Ciurtin este antreprenorul care a transformat o fabrică falimentară într-o companie care se luptă cu multinaţionale

    . În ultimii cinci ani compania, care este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cifra de afaceri de peste două ori şi jumătate şi a urcat două poziţii în topul procesatorilor, ajungând pe locul trei.

    “Am ajuns în perioada în care mi se pare important să menţin Albalact în termeni de cifră de afaceri şi să fac cât de mult profit se poate”, spune Raul Ciurtin. Compania a crescut an de an, chiar dacă după venirea crizei ritmul a fost încetinit, după ce în perioada de boom viteza de creştere anuală era de zeci de procente; pe-atunci însă şi piaţa creştea zdravăn – în 2006 industria a avansat cu o treime, iar compania a avut un avans de 70% a vânzărilor. Pe parcursul ultimilor cinci ani, cifra de afaceri a companiei a crescut de peste două ori şi jumătate şi deşi el însuşi este un exemplu că antreprenorii români se pot lupta umăr la umăr cu multinaţionalele, rezultatele nu-l fac pe ardeleanul get-beget să se împăuneze, ci mai degrabă se arată, după propriile spuse, “foarte atent” la ce se întâmplă în piaţă. Povestea afacerii a început când era medic stagiar la Baia Mare iar tatăl său, Petru Ciurtin, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Albalact, o companie aflată la acel moment în pragul falimentului.

    În primul semestru al acestui an cifra de afaceri s-a menţinut la nivelul celei raportate în aceeaşi perioadă din 2011: 166 milioane de lei. Profitul net din primul semestru al acestui an a depăşit 3,5 milioane de lei, fiind cu 58% mai mare decât profitul din primul semestru al anului 2011 (2,2 mil lei). În ultimii cinci ani compania a urcat două poziţii în topul procesatorilor de lactate, ajungând acum pe locul trei, după Danone şi Friesland Campina.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.