BusinessMagazin

Blog

  • Ioan Niculae, singurul român în topul Forbes al miliardarilor lumii. Dinu Patriciu a ieşit din top

     În topul de anul trecut, Forbes estima averea lui Dinu Patriciu la 1,5 miliarde de dolari, în scădere cu 700 milioane de dolari faţă de 2011. Omul de afaceri cunoscut pentru rolul jucat în dezvoltarea grupului Rompetrol şi apoi vânzarea companiei petroliere către societatea de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a coborât de pe locul 540 până pe 854 anul trecut şi a ieşit din topul Forbes pe 2013.

    Un alt român din topul Forbes din 2011, omul de afaceri Frank Timiş, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari la acea dată, nu se mai găseşte în topurile pe 2012 şi 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat arab a rupt legăturile cu Forbes, din cauza unei dispute privind topul miliardarilor

     Forbes evaluează averea Prinţului Alwaleed la 20 miliarde de dolari, în urcare cu 2 miliarde de dolari în ultimul an, clasândul pe locul 26 în topul celor mai bogaţi oameni din lume în 2013, publicat luni.

    Prinţul Alwaleed bin Talal deţine 95% din acţiunile grupului Kingdom Holding Company, înregistrat în Arabia Saudită, cu afaceri diversificate, de la hoteluri de lux la o participaţie importantă la Twitter.

    Kingdom Holding Company denunţă într-un comunicat că Forbes ar utiliza o metodă incorectă de evaluare a averilor, cu o înclinaţie împotriva oamenilor de afaceri din Orientul Mijlociu. Compania nu a precizat la cât evaluează averea Prinţului Alwaleed.

    Un purtător de cuvânt al Forbes, citat de Financial Times, susţine că investitorul saudit îşi evaluează averea la 29,6 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mechel Câmpia Turzii: A doua zi de protest faţă de neplata salariilor compensatorii. Peste 100 de foşti angajaţi strigă “Noi murim de foame şi Guvernul doarme”

     Protestatarii s-au adunat, marţi dimineaţă, la ora 9.00, în faţa combinatului, având pancarte cu mesaje precum “Salvaţi metalurgia românească”, “Un singur lucru vrem şi noi, combinatul înapoi”, “Ruşine să vă fie”.

    Totodată, ei scandează, printre altele, “Noi murim de foame şi Guvernul doarme”.

    Emil Bodea, unul dintre protestatari, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că oamenii aşteaptă o implicare a Guvernului în stoparea dispariţiei metalurgiei româneşti.

    “Nu am primit niciun răspuns la cererile noastre privind plata salariilor compensatorii. Oamenii aşteaptă implicarea Guvernului în salvarea metalurgiei româneşti, dar concluzia este că Guvernului îi este frică de ruşi”, a spus Bodea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salonul Auto de la Geneva: Dacia a lansat noul Logan MCV şi o serie limitată Duster. Cum arată noul Logan – FOTO

     La un preţ comparabil cu cel al predecesorului său, noul Logan MCV are 5 locuri, un portbagaj cu un volum de 573 litri, noi motorizări pe benzină (TCe 90) şi diesel, putând fi comandată din al doilea trimestru al anului în curs.

    Astfel, noul Logan MCV este disponibil cu două motoare pe benzină: motorul 1.2 16v 75 şi noul motor turbo pe benzină cu trei cilindri TCe 90, cu un consum de 5 litri/ 100 km, potrivit constructorului. În unele ţări, motorul 1.2 este disponibil în versiunea benzină-GPL. Oferta de motorizări diesel este concentrată pe propulsorul 1.5 dCi, disponibil în două variante de putere – 66 kW (90 CP) şi 55 kW (75 CP) în cazul normei Euro5.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea a transmis invitaţia ca preşedintele Parlamentului ungar să vină la Bucureşti

     “Diplomaţia parlamentară în acest moment suferă, este blocată de aproape un an şi jumătate. Dumneavoastră, ca jurnalişti, aţi observat că preşedintele Parlamentului ungar vine mai des în Transilvania să se întâlnească cu comunităţile maghiare decât să vină la Parlamentul României şi să aibă o întâlnire cu omologii domniei sale, cu mine sau cu domnul Antonescu, să avem o dezbatere în interiorul Parlamentului”, a afirmat Zgonea, după întrevederea cu ministrul Martonyi.

    El a arătat că o vizită a lui Kover în Parlamentul României “ar putea depresiona” anumite declaraţii pe care acesta le-a făcut în trecut şi care “au lăsat o groapă între cele două parlamente”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu i-a chemat la Palatul Cotroceni pe Ponta, Corlăţean şi Stroe, pentru discuţii despre Schengen

    Băsescu a declarat, luni, că Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen în Consiliul JAI, menţionând că sunt cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.

    Preşedintele susţine că “poziţia corectă” care ar trebui adoptată de autorităţi pe tema Schengen ar fi “să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen”, adică fie septembrie, fie decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea

    ZONA “SIGURĂ” PENTRU COMPANIILE CARE AU FĂCUT NOI ANGAJĂRI ÎN ULTIMII ANI PARE A FI POPULAŢIA CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 26 ŞI 45 DE ANI, iar această ipoteză a specialiştilor din domeniul resurselor umane poate fi dovedită şi statistic. Peste 3,3 milioane de contracte active de muncă dintr-un total de 5,6 milioane de contracte din toată ţara sunt încheiate cu angajaţi care au vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani, potrivit datelor extrase la finele lunii trecute de Inspecţia Muncii din Revisal, aplicaţia componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor). O mare parte dintre aceşti angajaţi au intrat pe piaţa muncii în anii de boom economic, când marile companii făceau mii de angajări în fiecare an, iar aceştia migrau uşor de la o companie la alta pentru un plus de 20 – 30% la salariu, pentru că aveau oportunităţi destule.

    Nu de aceleaşi privilegii au beneficiat însă şi tinerii care ar fi trebuit să devină angajaţii crizei şi care, cu greu, au reuşit să obţină un job – de cele mai multe ori pe perioadă determinată. Mai puţin de 600.000 de tineri până în 25 de ani au contracte de muncă active în prezent, deşi anual de pe băncile şcolilor ies peste 200.000 de absolvenţi de liceu şi aproape 100.000 de absolvenţi de facultate.

    DIN STATISTICI SE OBSERVĂ FAPTUL CĂ, ÎN PRIVINŢA FORŢEI DE MUNCĂ, SUNTEM O SOCIETATE RELATIV TÂNĂRĂ, că toate programele de restructurare începute la mijlocul anilor ’90 se văd în structura acesteia, deoarece pe segmentul de peste 46 de ani numărul contractelor este foarte mic, este de părere avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al casei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.

    “Avem o forţă de muncă exuberantă, însă lipsită de experienţă, având în vedere că de regulă se iese repede de pe piaţa forţei de muncă din România, ceea ce, evident, are repercusiuni asupra experienţei profesionale. Nu există schimb intergeneraţional de experienţă – dacă ar fi să facem un grafic, am vedea o intrare bruscă pe piaţa forţei de muncă şi o ieşire la fel de bruscă. Totuşi, la nivelul absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă, România stă foarte bine prin comparaţie cu celelalte state europene, cum e Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de 35%”, mai adaugă avocatul Costel Gîlcă.

    Pe de altă parte, nimeni nu angajează tineri absolvenţi pe motiv că nu au experienţă şi că trebuie să investească mult în ei până când vor deveni productivi, spune Cristina Săvuică, managing partner al grupului Lugera & Makler, liderul pieţei locale în recrutare şi leasing de personal. Compania a început un proiect – Guvernul Lugera – prin care îşi propune să atragă tinerii talentaţi, iar pe cei mai buni să îi cheme, de exemplu, la şedinţele lunare de board ale companiei pentru a dobândi experienţă.

  • Capitalistul săptămânii: Charles Henry Dow

    Dow s-a mutat apoi în Rhode Island, unde a lucrat timp de doi ani ca editor de noapte pentru publicaţia Providence Star, iar mai târziu s-a alăturat reporterilor de la Providence Journal, unde a început să scrie poveşti despre afaceri. S-a specializat în articole de istorie regională şi a fost recunoscut chiar din timpul vieţii prin scrierile în care explica dezvoltarea de diferite industrii şi perspectivele de viitor ale acestora.

    Redactorul-şef al publicaţiei la care lucra a fost atât de impresionat de cercetarea lui amănunţită, încât l-a trimis cu un grup de bancheri în Leadville, Colorado, pentru a scrie despre industria mineritului de argint. A câştigat încrederea finanţatorilor, iar în urma călătoriei, Dow a scris nouă articole. El a aflat astfel de ce fel de informaţii aveau nevoie investitorii de pe Wall Street pentru a face bani.

    Oamenii de afaceri păreau să-l placă şi să aibă încredere în el. În 1880 s-a mutat la New York, realizând că este locul ideal pentru afaceri şi ştiri despre business. S-a angajat la Kiernan Wall Street Financial News Bureau, publicaţie care scria ştiri financiare pentru bănci şi brokeri. A început propria lui agenţie, Dow, Jones & Company, în subsolul unui magazin de bomboane şi a început să facă un rezumat financiar al fiecărei zile pe care îl trimitea clienţilor. Acesta includea indicele de acţiuni Dow Jones.

    Primul număr al Wall Street Journal a apărut în 8 iulie 1889. Dow urmărea acţiunile a 12 companii, adăugând creşterea preţurilor acestora, precum şi o medie făcută de el. Prima astfel de medie a apărut în Wall Street Journal pe 26 mai 1896. Indicele industrial a devenit un indicator al activităţii important pentru piaţa de capital.

  • Metropolitan Life lansează o poliţă de asigurare de tip anuitate garantată

    Metropolitan Life mizează pe vânzări de 3 milioane de lei în acest an pentru Viitor MET, produsul de tip anuitate garantată, cu o primă anualizată pentru un contract mediu de 2.000 de lei, potrivit lui Theodor Alexandrescu, reprezentantul companiei pe piaţa din România.

    “Ne bazăm pe expertiza grupului în pieţele mature. În SUA, de exemplu, Metropolitan Life Insurance Company este lider de piaţă pe acest segment, cu vânzari totale de 30,99 miliarde de dolari în 2011”, a spus Alexandrescu. Piaţa americană de asigurări de viaţă de tip anuitate garantată însumează vânzări de 240 de miliarde de dolari în 2011 şi este estimată să atingă 268 de miliarde de dolari în 2016, conform unui raport LMRA.

    Viitor MET presupune o pensie de viaţă cu venit lunar fix, stabilit de la bun început prin contract. Suma va fi platită începând cu vârsta de 60 sau 65 de ani, în funcţie de alegerea asiguratului, timp de cel puţin 15 ani, chiar şi în situaţia în care survine decesul titularului în acest interval, caz în care plata este redirecţionată către urmaşi. Produsul oferă o dobândă tehnică garantată de 3% şi se adresează persoanelor cu vârsta de minimum 30 de ani şi maximum 55 de ani. Contribuţia minimă lunară este de 150 de lei.

    Pentru o persoană în vârstă de 40 de ani care, începând de la 60 de ani, doreşte o pensie de 1.000 de lei pe lună, prima lunară este de aproape 700 de lei.

  • Carlos Slim, pe primul loc în TOPUL FORBES. Warren Buffett iese din top 3 pentru prima dată din 2000

     Carlos Slim controlează grupul America Movil, cea mai mare companie de telecomunicaţii din America Centrală şi de Sud. Miliardarul mexican şi-a extins recent imperiul în Europa, prin achiziţia unor companii telecom din Olanda şi Austria, investiţii care nu au dat roade până în prezent.

    Pe poziţia a doua se menţine cofondatorul Microsoft Bill Gates, cu o avere de 67 miliarde de dolari.

    Locul al treilea, cu o avere de 57 miliarde de dolari, este ocupat de spaniolul Amancio Ortega, fondatorul grupului Inditex, din care face parte şi retailerul de îmbrăcăminte Zara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro