BusinessMagazin

Blog

  • Campania de trecere la brandul “T”: Agenţia Eventures şi Cosmote îşi dispută o aplicaţie de mobil

    Într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, Eventures spune că, în primăvara anului 2013, s-a întâlnit pentru prima oară cu operatorul de telefonie mobilă Cosmote, în vederea încheierii unui parteneriat pentru dezvoltarea unei reţele de socializare, pe care Eventures o gândise şi concepuse cu câteva luni înainte şi pentru care căuta un partener.

    “În acest sens, în data de 30 aprilie 2013, Eventures a transmis companiei Cosmote o prezentare detaliată privind conceptul proiectului şi a purtat o serie de discuţii cu reprezentanţii companiei de telecomunicaţii. Întrucât discuţiile nu au generat un răspuns de angajament din partea Cosmote, Eventures a dezvoltat mai departe ideea cu fonduri şi resurse proprii, sub denumirea de myprojekts şi lansând-o în noiembrie 2013 pe www.myprojekts.com“, se mai spune în punctul de vedere remis de reprezentanţii agenţiei Eventures.

    Aceştia susţin că, în data de 29 august 2014, Cosmote a lansat, “în cadrul campaniei de promovare a rebranding-ului său sub umbrela Telekom, aplicaţia Hai! – o aplicaţie de mobil identică din punct de vedere concept, funcţionalitate şi scop cu ideea prezentată de către Eventures în luna aprilie a anului 2013”.

    Potrivit acestora, “myprojekts se află în acest moment într-o situaţie extrem de delicată: în primul rând din cauza investiţiilor însemnate care s-au făcut până în prezent pentru realizarea platformei, iar în al doilea rând în raport cu viitorii parteneri şi investitori din SUA şi Marea Britanie, cu care reprezentanţii companiei au purtat discuţii pentru dezvoltarea şi lansarea reţelei la nivel internaţional”.

    De asemenea, Eventures precizează că a notificat compania Cosmote printr-o scrisoare oficială, însă nu a primit niciun răspuns din partea reprezentaţilor operatorului.

    Contactaţi de agenţia MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Cosmote au spus că, în prezent, fac cercetări în legătură cu acest subiect şi vor reveni cu informaţii în momentul în care vor avea o perspectivă clară asupra situaţiei.

    “La acest moment, vă putem comunica faptul că aplicaţia Hai! a fost achiziţionată de Cosmote de la un furnizor extern. Aplicaţia Hai! face parte din campania de migrare către noul brand al Romtelecom şi Cosmote România, de pe 13 septembrie. În ziua evenimentelor, aplicaţia va permite celor prezenţi să interacţioneze cu ceea ce se întâmplă pe scenă, indiferent că se află în respectivele locaţii sau la distanţă”, au spus reprezentanţii companiei Cosmote.

    Aceştia au mai spus că în toate acţiunile sale compania Cosmote menţine “o conduită etică şi profesională” cu partenerii săi. “La fel am acţionat şi în cazul de faţă, când am răspuns solicitării Eventures de a stabili o întâlnire pentru a clarifica situaţia, însă aceştia nu au aşteptat să discutam direct elementele pretinse în scrisoare, ceea ne determină să punem la îndoială buna lor credinţă”, au mai spus reprezentanţii companiei Cosmote.

    Romtelecom şi Cosmote Romania vor comunica de la mijlocul lunii septembrie sub brandul “T” al grupului german Deutsche Telekom, care deţine 40% din OTE Grup (Grecia), acţionarul majoritar al celor doi operatori telecom locali. Trecerea la noul brand va fi sărbătorită de Romtelecom şi Cosmote România prin mai multe evenimente, care se vor desfăşura pe 13 septembrie, iar aplicaţia Hai! a fost dezvoltată pentru promovarea acestor manifestări de lansare a brandului “T”.

    Agenţia Eventures este deţinută de Amalia Năstase şi Răzvan Vasilescu. În acest an, Eventures a fost afiliată la Havas Sports & Entertainment (HS&E), reţeaua de brand engagement a grupului Havas, unul dintre cele cele mai mari grupuri de comunicare la nivel internaţional.

  • BEI acordă CEC Bank un credit de 100 milioane euro pentru a finanţa IMM-uri şi primării

    “Împrumutul este destinat să sprijine în principal IMM-urile care reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, atât din perspectiva creării de noi locuri de muncă, cât şi a creşterii economice”, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru România, într-o conferinţă de presă la CEC Bank.

    Creditul actual vine după ce banca locală a utilizat împrumutul de 45 milioane de euro acordat anul trecut de BEI pentru finanţarea IMM-urilor şi firmelor medii. Din suma primită şi utilizată în 2013, CEC Bank a finanţat peste 100 de proiecte din domenii precum producţie, agricultură, comerţ, servicii, construcţii sau producţie de energie verde.

    “Pentru BEI, această sumă, de 100 milioane de euro, este cea mai mare sumă care a a fost alocată unei bănci din România. Desigur, a mai beneficiat şi BRD, dar e limita maximă pe care BEI a dat-o unei bănci din România”, a afirmat Tănăsescu.

    Împrumuturi cu fonduri BEI pot fi atrase de IMM-uri, companii cu până la 3.000 de salariaţi şi administraţiile publice locale. Ca noutate, pot solicita astfel de credite şi IMM-urile care au angajat sau intenţionează să angajeze 1 tânăr, cu vârstă sub 25 de ani (5 tineri în cazul firmelor cu cel mult 3.000 de salariaţi) în ultimele/următoarele şase luni, dar şi o firmă deţinută sau administrată de o persoană tânără sau o companie care oferă training vocaţional pentru personalul tânăr.

    Împrumuturile se acordă în lei sau euro, cu o valoare de 50%-100% din costurile eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de 12,5 milioane euro. Valoarea maximă a proiectului trebuie să fie de 25 milioane euro. Creditele au o maturitate de 12/15 ani, cu până la 4 ani de graţie, iar costurile presupun o marjă de dobândă cu 0,5 puncte faţă de împrumuturile standard.

    BEI finanţează IMM-urile româneşti prin intermediul a 14 instituţii financiare, care operează atât în sectorul public, cât şi cel privat. Banca a creditat anul trecut IMM-urile cu 174 milioane euro, firmele având peste 41.000 de angajaţi.

    De la începutul activităţii în România, BEI a acordat finanţări de 10 miliarde euro, reprezentând 7,3% din PIB-ul României. Instituţia financiară internaţională intenţionează să ajungă până la finalul anului la finanţări de circa 600 milioane euro sau mai mult, iar anul viitor se va concentra foarte mult pe finanţarea sectorului energetic, potrivit lui Tănăsescu.

  • RBS şi Lloyds se mută din Scoţia în Anglia, dacă scoţienii votează pentru independenţă

    RBS, care este înregistrată în Scoţia din 1727, şi-a motivat decizia de relocare, în eventualitatea unui vot în favoarea independeţei Scoţiei, prin îngrijorarea provocată de impactul pe care separarea de Marea Britanie l-ar putea avea asupra ratingului instituţiei bancare, informează Financial Times.

    De asemenea, grupul RBS, care este deţinut în proporţie de 81% de guvernul britanic, a explicat că schimbările fiscale, monetare şi legale determinate de un vot favorabil la referendum ar putea avea un impact negativ asupra afacerii băncii.

    Pe de altă parte, relocarea nu va afecta în niciun fel calitatea serviciilor bancare oferite clienţilor săi de pe teritoriul Marii Britanii.

    “RBS intenţionează să menţină un nivel important al operaţiunilor bancare în Scoţia şi, de asemenea, o mare parte dintre angajaţii săi, pentru a susţine activităţiile băncii şi pentru a continua să ofere servicii de calitate clienţilor din Scoţia”, se arată într-o declaraţie emisă joi de instituţia bancară.

    De asemenea, grupul Lloyds, deţinut în proporţie de 25% de guvernul britanic, a anunţat că are în plan relocarea diviziilor Bank of Scotland şi Scottish Widows în Londra, în cazul în care Scoţia se va desprinde din Regatul Unit.

    Lloyds are, în prezent, 16.000 de angajaţi în Scoţia, iar RBS, 12.000, însă băncile nu au explicat cum vor fi afecatţi aceştia de eventualele relocări în Anglia.

     

  • eMAG lansează categoria Home&Deco şi estimează vânzări de 30 de milioane de lei în primul an

    eMAG a încheiat contracte cu 34 de vendori pentru această categorie şi are listate deja peste 10.000 de produse din secţiunile Bucătărie şi servire, Curăţenie şi întreţinere, Mobilier, Saltele, Decoraţiuni.

    De la începutul anului, eMAG a mai lansat trei categorii noi: Auto, Sport şi Activităţi în aer liber şi Food (Supermarket direct la tine acasă), în parteneriat cu Mega Image.

    “Categoria Home&Deco face parte din planul eMAG de extindere pe orizontală. Diversificarea este o constantă în tot ceea ce ne propunem, iar această a patra categorie lansată de la începutul acestui an, ne aduce şi mai aproape de obiectivul nostru de a deveni magazinul online în care clienţii pot găsi aproape orice produs (…) Estimăm că în primul an de la lansare, categoria Home&Deco va genera vânzări de aproximativ 30 de milioane de lei”, a declarat Violeta Luca, vicepreşedinte şi director executiv al eMAG.

    Gama Home&Deco cuprinde branduri precum Tefal, Vileda, Luminarc, Arcuisine, Bormioli, Fiskars, Tescoma, Brabantia, Gimi, Fackelmann, Dr. Oetker, Solingen, Curver sau Green Future.

    Articolele din stocul propriu al eMAG, care cuprinde în prezent 1.500 de produse, au termen de livrare de 24 de ore, iar comenzile în valoare totală de peste 90 de lei beneficiază de livrare gratuită. Pentru celelalte articole, pragul mediu pentru livrarea gratuită este de 250 de lei/comandă, iar livrările se efectuează în maximum 48 de ore de la lansarea comenzii.

    Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul şi produse de birotică, eMAG este unul dintre cele mai mari magazine online de pe piaţa românească. Magazinul online este deţinut de grupul Naspers 74,2% şi Iulian Stanciu – 25,8%.

    Echipa eMAG este formată din aproximativ 900 de angajaţi, iar până la finalul acestui an va trece pragul de 1.000 de angajaţi. Retailerul are programate, în acest an, investiţii de un milion de euro în dezvoltarea şi consolidarea echipei.

  • Tarom suplimentează în sezonul de iarnă zborurile din Bucureşti spre Roma, Dubai, Geneva şi Chişinău

    Astfel, Bucureşti – Roma va avea 2 frecvenţe suplimentare, ajungând la 6 zboruri săptămânale, iar preţurile pe această rută încep de la 141 euro.

    Ruta Bucureşti – Dubai va fi operată de 3 ori pe săptămână, faţă de 2 zboruri câte se operau în orarul de vară, iar cel mai mic preţ este de 211 euro.

    În perioada 20 decembrie 2014 – 18 februarie 2015, Tarom va opera un zbor în plus pe săptămână pe ruta Bucureşti – Geneva, preţul plecând de la 119 euro.

    Pe ruta Bucureşti – Chişinău se va efecta în plus un zbor, ajungându-se la 18 zboruri pe săptămână, iar tarifele pentru acest traseu pornesc de la 116 euro.

    Preţurile de pornire anunţate de companie pentru cele patru rute sunt valabile pentru un bilet dus-întors, cu toate taxele incluse, locurile fiind însă limitate pentru respectivele tarife.

    Pe de altă parte, Tarom a mai anunţat că oferă transportul gratuit al unui excedent de bagaj de 23 kilograme, reprezentând echipamente de ski şi snowboard, pentru pasagerii care călătoresc între România (Bucureşti /Iaşi/Sibiu) sau Moldova (Chişinău) şi Londra,Viena, Nisa, Munchen, Sofia, Torino, Bolonia, Milano (Bergamo) şi Geneva.

    Această facilitate este acordată pentru călătoriile efectuate în perioada sezonului de iarnă, între 26 octombrie 2014 şi 28 martie 2015, data începerii călătoriei. Echipamentul sportiv de iarnă cuprinde o pereche de schiuri, o pereche de clăpari şi o pereche de beţe sau o placă de snowboard şi o pereche de clăpari, se arată într-un comunicat Tarom.

    Acceptarea gratuită a acestor echipamente sportive se va face în limita capacităţii disponibile, în funcţie de tipul de avion.

    Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

    În prezent, Tarom operează zboruri pe 43 de rute din Europa şi Orientul Mijlociu.

  • Campania pentru alegerile prezidenţiale în audiovizual, între 3 octombrie şi 1 noiembrie. CNA a decis că va fi gratuită

    Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au adoptat, în şedinţa de joi, Decizia privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.

    Înainte de votul final, a fost adoptat un amendament, propus de membrul CNA Radu Călin Cristea, constând în includerea categoriei de “comentator politic” între participanţii la emisiunile electorale.

    Astfel, în urma modificării articolului 5, alineatul 4 din decizie prevede că radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze calitatea în care se exprimă persoanele invitate în emisiuni, cum ar fi: candidat, reprezentant al candidatului sau al unui partid politic, alianţă politică sau electorală care susţine candidaţi, jurnalist, analist, consultant sau comentator politic.

    Potrivit deciziei CNA, campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private începe pe 3 octombrie, ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00.

    Pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al României, accesul la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este egal şi gratuit.

    În timpul campaniei electorale, programele politice ale candidaţilor, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral pot fi prezentate numai în următoarele tipuri de emisiuni: de promovare electorală (în care candidaţii îşi prezintă şi promovează programele politice, activităţile de campanie electorală ori propria candidatură; acestea vor fi identificate ca atare, în cazul posturilor de radio, şi, respectiv, semnalate prin marcajul «promovare electorală», afişat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune); de dezbatere electorală (în care radiodifuzorii pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public legate de campania electorală, cu participarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor lor, precum şi a jurnaliştilor, analiştilor, consultanţilor politici şi altor invitaţi); informative (în care activităţile de campanie ale candidaţilor sunt prezentate cu respectarea principiilor de echitate, echilibru, imparţialitate şi informare corectă a publicului; radiodifuzorii pot prezenta în cadrul emisiunilor informative şi intervenţii făcute în direct de către candidaţi).

    Difuzarea în direct şi înregistrată a mitingurilor şi întâlnirilor electorale, a conferinţelor de presă şi a altor activităţi de campanie ale candidaţilor este considerată emisiune de promovare electorală.

    Materialele audiovizuale electorale, altele decât spoturile electorale, puse la dispoziţia radiodifuzorilor de candidaţi pot fi difuzate numai în emisiunile de promovare electorală.

    Radiodifuzorii sunt obligaţi să asigure, în emisiunile electorale, reflectarea desfăşurării campaniei electorale, cu respectarea următoarelor principii: echitate – toţi candidaţii trebuie să aibă posibilitatea de a se face cunoscuţi electoratului; echilibru în prezentarea activităţilor de campanie ale candidaţilor; imparţialitate – tratarea tuturor candidaţilor în mod obiectiv şi echidistant.

    Realizatorii, prezentatorii şi moderatorii dezbaterilor electorale au şi următoarele obligaţii: să asigure menţinerea dezbaterii în sfera tematicii electorale; să intervină atunci când invitaţii încalcă, prin comportament sau exprimare, regulile audiovizualului (în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului sau oprirea emisiunii, după caz); să solicite dovezi explicite atunci când participanţii aduc acuzaţii cu incidenţă penală sau morală unor contracandidaţi, astfel încât publicul să îşi poată forma o opinie corectă.

    În cazul în care, în emisiunile de dezbateri, candidaţii, reprezentanţii acestora şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi nu se prezintă, radiodifuzorii nu vor reporta timpul de antenă respectiv. Radiodifuzorii au obligaţia să difuzeze emisiunea cu cei care s-au prezentat, pe durata programată iniţial. În cazul în care absenţii îşi motivează neparticiparea la emisiune, radiodifuzorii au obligaţia să prezinte, în cadrul respectivei emisiuni, şi motivaţia acestora.

    În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii acestora, precum şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi nu pot fi producători, realizatori şi moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.

    Candidaţii, reprezentanţii acestora şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi şi care deţin funcţii în instituţii şi/sau autorităţi publice pot avea intervenţii, în direct sau înregistrate, şi în alte emisiuni decât cele electorale, strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor. În aceste situaţii, radiodifuzorii au obligaţia să ia măsuri pentru asigurarea echidistanţei şi a pluralismului de opinii.

    Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi şi anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

    În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

    De asemenea, potrivit proiectului de decizie, radiourile şi televiziunile care intenţionează să realizeze şi să difuzeze emisiuni electorale au obligaţia să facă cunoscut public acest lucru prin presă şi/sau prin programele lor şi să comunice CNA implicarea lor în campania electorală, până pe 23 septembrie, printr-o adresă.

    Candidaţii au la dispoziţie intervalul 24 septembrie – 2 octombrie pentru a se adresa în scris posturilor private de radio şi de televiziune care şi-au anunţat intenţia de realizare şi difuzare a emisiunilor electorale, solicitând şi timpii de antenă pe care intenţionează să îi utilizeze.

    După 28 septembrie, data rămânerii definitive a candidaturilor, şi până la data de 2 octombrie, posturile de radio şi de televiziune, în funcţie de solicitările primite, vor stabili în grila de program intervalul de difuzare a emisiunilor electorale şi le vor comunica în scris CNA.

    Campania electorală prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se desfăşoară şi în condiţiile stabilite de Legea numărul 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea audiovizualului numărul 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de Codul audiovizualului.

    Alegerile prezidenţiale se vor desfăşura pe 2 noiembrie (primul tur de scrutin) şi, respectiv, 16 noiembrie (al doilea tur), potrivit unei hotărâri a Guvernului.

  • Lecţia predată de criză dealerilor auto: prima maşină e vândută de agentul de vânzări, a doua maşină de after sales

    Divizia de aftersales produce încă bani şi este un pilon de susţinere, dar serviciile de postvânzare nu trebuie privite ca servicii generatoare de profit, ci ca un serviciu de asistenţă ce serveşte vânzarea de maşini, este de părere Rolf Rosendaal, directorul pentru servicii de postvânzare în cadrul Mercedes-Benz România, care are o experienţă de 27 de ani în divizia de servicii postvânzare a Daimler AG şi una de doi ani pe piaţa din România: „Noi trebuie să mulţumim clientul astfel încât el să se întoarcă şi să mai cumpere un Mercedes-Benz. Profitabilitatea şi veniturile generate sunt în acest caz pe locul al doilea. Lucrez în after sales de 27 de ani şi cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este cea că doar prima maşină este vândută de agentul de vânzări, următoarele sunt vândute de service. Ideea se aplică nu doar la autoturisme, ci chiar mai mult la vehicule comerciale. Pentru ei, un Actros sau un Sprinter este o unealtă, nu-l cumpără pentru cât de bine arată, ci îl cumpără pentru că pot face bani cu el“.

    Pentru Rolf Rosendaal, cea mai importantă diferenţă dintre Vest şi Est este vârsta parcului auto. Dacă în Germania maşinile sunt reînnoite la doi-trei, cel mult patru ani, în România multe dintre acestea abia sunt importate pe piaţa locală la această vârstă şi sunt păstrate mai mulţi ani.

    Miza service-urilor oficiale, din cadrul dealerilor, este de a atrage acum nu numai maşinile vândute de către aceştia, ci şi maşinile importate la mâna a doua, care vin în volume mult mai mari.

    „Maşinile vândute în perioada de boom, între anii 2006 şi 2009, au ajuns deja la o anumită vârstă şi trebuie să le gestionăm altfel. În acei ani erau importuri de maşini aproape noi în piaţă. Cele mai multe maşini importate second-hand aveau atunci un an, doi sau trei, adică automobile ce ieşeau de obicei din contractele de leasing în Germania. Acestea din urmă sunt deja maşini vechi de opt ani. Asta este una dintre provocările noastre, să oferim soluţiile pentru a atrage acei clienţi în service-urile oficiale“, a spus Rolf Rosendaal.

    Cea mai mare provocare cu care se confruntă acum dealerii este scăderea numărului de maşini care intră în service-urile oficiale pe fondul scăderii pieţei. Efectul îmbătrânirii maşinilor din parcul auto local va continua puternic. Dacă în 2009 Mercedes-Benz vindea în România aproape 3.000 de autoturisme noi, anul trecut a vândut numai 1.600.

    Mai mult, dacă în prezent vârsta medie a autoturismelor Mercedes-Benz înmatriculate în România este de 13,3 ani, conform datelor legate de parcul auto la finalul anului 2013 publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la finalul anului 2008 vechimea parcului auto naţional de autoturisme Mercedes-Benz era de aproximativ 8 ani.

    Oficialii mărcii consideră că cea mai eficientă strategie de a-i atrage în centrele oficiale pe cei care au cumpărat din afară la mâna a doua un autoturism Mercedes-Benz este lansarea de campanii pentru a-i atrage în service.

    „Una dintre cele mai cunoscute campanii a fost cea a testului de lumini. La ediţia a patra din 2013 au participat de trei ori şi jumătate mai mulţi posesori de autoturisme Mercedes-Benz comparativ cu anul anterior“, a subliniat Rolf Rosendaal. Prin testul de lumini, organizat în fiecare an din 2009 încoace de Mercedes-Benz, dealerii testează fără cost sistemul de lumini al autoturismelor.

    „Cei care importă un automobil la mâna a doua din Germania sau Austria sunt practic necunoscuţi pentru reţeaua de dealeri de aici deoarece nu am avut contact cu ei. Din acest motiv avem campanii pentru a atrage aceşti clienţi şi pentru a le oferi serviciile noastre cum ar fi testul de lumini din noiembrie. Aceste activităţi sunt dedicate segmentelor doi şi trei, pentru clienţi care au maşini de cinci ani sau mai vechi“, a spus directorul de servicii postvânzare al constructorului german.

  • TCE 3 Brazi, firma cu care Culiţă Tărâţă a obţinut 50 milioane de euro în ultimii 6 ani, a intrat în faliment

    “Admite cererea debitorului. În temeiul art. 107 alin. 1 lit. A. a) din Legea privind procedura insolvenţei; Dispune începerea procedurii falimentului debitorului T.C.E. 3 BRAZI S.R.L., prin procedură simplificată. În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, desemnează, în calitate de lichidator judiciar provizoriu, pe LD EXPERT GRUP IPURL, cu un onorariu provizoriu de 8% din operaţiunile de lichidare, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25. În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, Dispune dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, se arată în decizia Tribunalului Neamţ.

    Firma a cerut în luna iunie falimentul la tribunalul Neamţ, iar instanţa a admis cererea pe data de 10 septembrie.

    Instanţa a fixat termenul maxim de predare a gestiunii către lichidator la 22 septembrie, iar data limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor a fost stabilit pentru 14 noiembrie.

    Contactat de MEDIAFAX, Culiţă Tărâţă a afirmat că are probleme de sănătate şi că nu ştie ce se întâmplă cu firma.

    “Urmăriţi şi dumneavoastră portalul tribunalului şi vedeţi ce anunţă acolo. Eu nu sunt la curent cu ce se întâmplă şi nu ştiu ce să vă spun”, a declarat Tărâţă.

    TCE 3 Brazi a lucrat în arendă, până în urmă cu doi ani, o suprafaţă de 57.000 de hectare de teren din Insula Mare a Brăilei, fiind cel mai mare beneficiar al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).

    În prezent, firma figurează în arhivele ADS cu un debit de 99 de milioane de lei (peste 22 milioane de euro), sumă provenită din resturi de plată la arendă în anii 2002-2007, la care se adaugă penalităţile aferente.

    Potrivit Ziarului Financiar, TCE 3 Brazi avea stabilită o arendă de 0,61 tone grâu/hectar anual, la jumătate faţă de cea din piaţa liberă. Cererea TCE 3 Brazi vine la mai puţin de doi ani de la momentul în care concesiunea celor 57.000 ha din Insula Mare a Brăilei a ajuns la firma Agri­cost.

    Între Agricost şi TCE 3 Brazi există, potrivit ZF, de mult timp relaţii de parteneriat, astfel că Tărâţă, cel care a arendat terenurile în urmă cu 12 ani, continuă să fie prezent aici. Agricost este controlată de Constantin Duluţe, un apropiat al omului de afaceri Culiţă Tărâţă, iar directorul general al firmei este Lucian Buzdugan, acelaşi şef al fermei din Insula Mare a Brăilei din perioada în care exploataţia era oficial în portofoliul TCE 3 Brazi.

    Potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, TCE 3 Brazi a ajuns să aibă în 2013 o cifră de afaceri de 88 milioane de lei şi un profit net de 5,5 milioane de lei, după ce în 2012 avusese afaceri de 461 milioane de lei şi profit net de 80,7 de milioane de lei, în 2011 – 400 de milioane de lei cifră de afaceri şi aproape 50 de milioane de lei profit, în 2010 – 331 de milioane de lei cifra de afaceri şi 52,2 de milioane de lei profit, în 2009 – 274 de milioane de lei cifra de afaceri şi 3,6 milioane de lei profit, iar în 2008 – 285 milioane lei cifră de afaceri şi profit net de 30 de milioane de lei.

    În 2013 încasările TCE 3 Brazi au provenit, potrivit ZF, doar din afacerile cu vaci, porci şi din cele 3.200 de hectare exploatate în judeţul Neamţ.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, asociatul unic al TCE 3 Brazi este Culiţă C. Tarâţă.

  • Andrian Candu: Republica Moldova va primi gaz rusesc din România, dacă Ucraina va bloca tranzitul

    După ce gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare, Moscova şi Bucureştiul ar putea ajunge la un acord privind livrarea de gaze ruseşti din România, a declarat Candu.

    “Acest fapt va consolida securitatea noastră energetică, dacă tranzitul de gaze prin Ucraina va fi oprit”, a adăugat el, menţionând că acest subiect a fost discutat săptămâna trecută la Chişinău, în timpul vizitei vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al Gazprom, Valeri Golubev.

    Potrivit Itar-Tass, Candu a subliniat că proiectul privind conectarea sistemului de transport de gaze al Republicii Moldova la reţeaua europeană prin România nu este îndreptat împotriva Gazprom, ci are scopul de a diversifica sursele de energie ale Chişinăului.

    Ministerul moldovean al Economiei a anunţat recent că Uniunea Europeană (UE) a alocat suma suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău, cu scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze naturale a capitalei, cel mai mare consumator din ţară.

    Ministerului moldovean a adăugat că această plată suplimentară va fi efectuată în 2015.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • Maior: Din evaluările SRI, în ultimii 2-3 ani evaziunea a scăzut de la 22-27% din PIB la 18-20%

    “Cel puţin din analiza noastră, evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii doi-trei ani, de la un nivel situat între 22-27% din PIB, la un nivel care se situează, repet, în estimarea noastră, la 18-20% din PIB, ceea ce este chiar semnificativ, după părerea mea”, a spus Maior.

    El a precizat că cea mai mare evaziune este în zona de TVA.

    “Bineînţeles că cea mai mare evaziune există pe zona de TVA, în evaluările noastre – 12,2% din PIB, urmată de cea pe care o consemnăm pe segmentul asigurărilor sociale: CAS – 2,4% din PIB. Dacă luăm pe domenii, cea mai mare valoare a evaziunii în continuare se resimte în industria alimentară, urmată de agricultură, zona construcţiilor etc, pe care le avem în vedere în perspectivă”, a spus directorul SRI.

    (Interviul integral va fi difuzat la ora 11.00)