BusinessMagazin

Blog

  • Copiii români au printre cei mai puţini bani de buzunar din Europa

    Mai mult de jumătate din adulţii care au primit bani de cheltuială în copilărie fac economii la maturitate, ceea ce sugerează că banii de buzunar pot ajuta la dezvoltarea abilităţilor de planificare financiară pe termen lung, se arată în studiul ING.

    “Dacă li se oferă un oarecare control asupra baniilor, copiii pot fi ajutaţi să conştientizeze valoarea banilor şi să dezvolte un set de abilităţi de bază, care să îi pregătească în obţinerea independenţei financiare atunci când devin adulţi”, a declarat Ian Bright, economist senior la ING Group.

    Studiul analizează comportamentul financiar a 12.000 de persoane din 12 ţări europene.

    Părinţii italieni sunt cei mai generoşi de pe continent, alocând, în medie, 5 euro pe săptămână pentru copiii mai mici de 5 ani şi 30 de euro pentru adolescenţii de peste 15 ani. Copiii cu vârste între 5 şi 10 ani primesc 5 euro pe săptămână, iar cei între 10 şi 15 ani, 10 euro.

    Copiii francezi mai mici de 5 ani primesc de la părinţi 2 euro pe săptămână, iar cei mai mari de 10 ani între 10 şi 20 de euro. Copiii şi adolescenţii din Spania au între 1 şi 20 de euro bani de cheltuială săptămânal, potrivit studiului.

    Deşi adolescenţii austrieci primesc cei mai mulţi bani de buzunar pe săptămână, şi anume 35,25 de euro, sumele pentru copiii sub 15 ani sunt mai mici decât cele alocate de italieni, francezi şi spanioli.

    Clasamentul este completat, in ordine, de Belgia, Germania (ambele pe locul cinci), Marea Britanie, Turcia, Polonia, România, Olanda şi Republica Cehă.

    În România, copiii mai mici de 10 ani primesc în medie 2,25 de euro de cheltuială săptămânal, cei cu vârste între 10 şi 15 ani echivalentul a 3 euro, iar cei mai mari de 15 ani echivalentul a 11 euro.

    Copiii olandezi mai mici de 5 ani primesc de la părinţi 0,5 de euro pe săptămână, iar cei din Republica Cehă 0,75 de euro. Sumele pentru copiii cu vârste între 10 şi 15 ani din cele două ţări sunt cuprinse între 1,5 şi 1,75 de euro.

  • Rovana Plumb: “Prioritatea Guvernului, crearea a 70.000 de locuri de muncă pentru tineri”

    “Am ţinut să precizez că rata şomajului în rândul tinerilor în România este de 23%, nu de 40%, cum am auzit unele voci spunând, iar pentru perioada următoare prioritatea Guvernului este de a crea 70.000 de locuri de muncă noi pentru tineri. Zonele cu potenţial pentru crearea acestor locuri de muncă sunt construcţiile, industria textilă şi zona serviciilor”, a declarat Rovana Plumb, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, alături de ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea.

    Rovana Plumb a precizat că din ianuarie 2013 şi până în iunie 2014, în România au fost create 200.000 de locuri de muncă, în momentul de faţă fiind disponibile, la nivel naţional, 32.000 de locuri de muncă.

    “Avem şi o creştere a nivelului real a câştigului salarial, care este cu cinci procente mai mare decât în iulie 2013, respectiv puterea de cumpărare a crescut cu 5,7 procente, raportat la anul trecut. În momentul de faţă, în România, avem 5,2 milioane de salariaţi şi 459.000 de angajatori”, a spus ministrul Muncii.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb şi ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, au participat, joi, la Cluj, la o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor, ai pensionarilor şi cu şefii de deconcentrate, tema discuţiilor fiind majorarea salariilor şi pensiilor începând de anul viitor.

  • Premieră în acordul cu FMI: Guvernul şi BNR merg la Bruxelles pentru următoarea evaluare, fără participarea Preşedinţiei

    “Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni, negocierile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie.

    Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.

    Guvernul României va fi reprezentat, potrivit programului actual, la nivel de miniştri, dar nu este exclus ca la ultimele discuţii, din 19 septembrie, să participe şi premierul Victor Ponta, au menţionat sursele.

    Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.

    Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu  5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.

    Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printra care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

    În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.

    O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Autorităţile române intenţionează să amâne cu doi ani calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, negociat în cadrul acordului cu FM, CE şi BM.

    Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    “Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie”, a afirmat şeful Executivului.

    Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.

    Misiunea comună a arătat în acele discuţii că planurile autorităţilor sunt nerealiste, mai ales din perspectiva execuţiei bugetare de până atunci, dar şi în ceea ce priveşte bugetul pentru 2015, când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, declara ulterior că proiectul de buget pentru 2015 nici nu va putea fi eleborat până spre sfârşitul anului, atunci când se vor cunoaşte mai bine mai mulţi indicatori macroeconomici.

    Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX apreciază că există un mare risc ca acordul cu FMI să fie rupt dacă Executivul va pune în aplicarea toate promisiunile electorale, inclusiv majorări de pensii şi salarii.

  • A primit de la un client un bacşis de 0,03% din consumaţie şi a pus nota de plată pe net. Reacţia a făcut înconjurul lumii

    Proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

    “Vreau să încep prin a-mi asuma întreaga răspundere pentru publicarea notei de plată”, a scris proprietarul localului. “Nu a fost decizia ospătarului, ci a mea. Am decis să fac acest lucru şi, chiar dacă ar trebui să îmi cer scuze faţă de dl. LeSean McCoy, conştiinţa nu mă lasă să fac asta.”

    Bărbatul povesteşte apoi întâmplarea din perspectiva sa: “Dl. McCoy şi prietenii săi s-au aşezat la o masă de lângă biroul meu. Fiind o vedetă în Philadelphia, personalul l-a recunoscut imediat. Deşi ospătarul era extrem de entuziasmat, dl. McCoy i s-a adresat de o manieră jignitoare încă de la început. După ce dl. McCoy şi prietenii săi au plecat, m-am întors către ospătar care stătea trist, cu capul lăsat. Am ridicat apoi nota de plată şi nu mi-a venit să cred: 0,03% din valoarea de peste 60 de dolari. 20 de cenţi pe care ospătarul trebuie să îi împartă cu ceilalţi angajaţi. Atât le-a lăsat un milionar care i-a insultat.”

    Proprietarul PYT îşi încheie mesajul scriind că angajaţii săi merită mai mult şi nu regretă gestul.

  • Casa în care nu vei avea niciodată oaspeţi

    Denumit “Cliff House”, proiectul prezintă structura unei case pe module, cu pereţi exteriori realzaţi din sticlă şi montată pe nişte nituri uriaşe de oţel, relatează The Independent.

    “Ideea a fost să realizăm o casă care să poată fi la propriu agăţată oriunde”, a declarat un reprezentant al Moodscape. “Pentru cei îndrăzneţi, ar fi casa de vis. Proiectul a fost conceput ca o extensie a stâncii, nu ca un element nou în peisaj”.

    Conceptul prevede trei camere, o zonă de grătar, o zonă de luat masa şi chiar un foişor. “Interiorul are un design minimalist, pentru a nu distrage atenţia de la peisajul magnific”, au mai declarat cei de la Moodscape.

  • CNN: Un tribunal din Africa de Sud a decis că Oscar Pistorius nu este vinovat de crimă

    Judecătoarea Thokozile Masipa s-a pronunţat joi în privinţa a trei din variantele de verdict în cazul lui Oscar Pistorius, concluzia fiind că sportivul nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare, astfel că singura variantă rămâne cea a omorului din culpă.

    Conform cnn.com, dacă Pistorius va fi găsit vinovat de omor din culpă, “sentinţa sa este la discreţia judecătoarei Masipa”.

    “Judecătoarea Masipa a parcurs trei din cele patru opţiuni de verdict legate de acuzaţia de crimă. Ea a spus că Pistorius nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare. Asta înseamnă că ultima opţiune rămasă este cea a omorului din culpă”, notează cnn.com.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni. Procesul sportivului a durat şase luni, iar judecătoarea citeşte astăzi concluziile.

  • Poliţiştii fac percheziţii în trei judeţe pentru recuperarea unor obiecte de patrimoniu de peste un milion de euro

    Poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale din Timiş, cu sprijinul luptătorilor de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale, fac trei percheziţii domiciliare în judeţele Timiş, Hunedoara şi Mehedinţi, la persoane suspectate de export ilegal de obiecte de patrimoniu.

    Cele trei persoane, cu vârste cuprinse între 29 şi 56 de ani, sunt bănuite că, în perioada iunie – august, ar fi deţinut şi încercat să valorifice în ţară şi în străinătate bunuri din patrimoniul cultural mobil, respectiv un vas neolitic şi o vioară veche.

    Poliţiştii urmăresc depistarea şi ridicarea bunurilor a căror valoare depăşeşte un milion de euro.

    Cei trei urmează să fie duşi la audieri la sediul Parchetului Curţii de Apel Timişoara, ei fiind cercetaţi pentru spălare de bani, export ilegal de obiecte de patrimoniu şi tăinuire.

    Activităţile se desfăşoară cu sprijinul poliţiştilor de la IPJ Mehedinţi şi IPJ Hunedoara. Acţiunea a beneficiat şi de sprijinul SRI.

  • Deschiderea anului şcolar îi costă în medie pe părinţi circa 1.200 de lei

    Pentru un părinte cu doi copii, începerea anului şcolar costă peste 1.200 de lei, asta însemnând cheltuielile pentru strictul necesar. Astfel, pentru un copil de clasa a III-a, de pildă, părintele cumpără uniformă, manuale şi rechizite, dar şi un ghiozdan nou, în cazul în care cel de anul trecut nu mai poate fi folosit. Toate acestea costă, la un loc, peste 500 de lei. Pentru un copil de grădiniţă, suma este chiar mai mare de 600 de lei, întrucât acesta are nevoie şi de două perechi de încălţări, dar şi de pijama şi haine de schimb.

    Un alt părinte, din Bucureşti, spune că pregătirea pentru noul an şcolar a început încă din vară, pentru că, din cauza costurilor ridicate, nu ar fi reuşit să achiziţioneze toate cele necesare într-o singură “şedinţă” de cumpărături.

    “Copilul intră în clasa I. Trebuie să cumpăr uniformă. De regulă, fiecare şcoală are un loc special către care îi îndrumă pe părinţii să cumpere uniforma. Mai sunt şcoli unde vin reprezentanţii unor firme care fac uniforme şi iau măsura copiilor, apoi aduc uniforma la şcoală. Tot de la această firmă poate fi luat un trening, care costă cam 100 de lei. O uniformă completă costă între 500 şi 600 de lei”, spune o mamă care, pe de altă parte, estimează că va plăti 100 de lei pe un ghiozdan şi aproximativ aceeaşi sumă pentru rechizite.

    Dacă banii nu ajung, părinţii cumpără doar strictul necesar: o fustă sau un pantalon şi o cămaşă, care micşorează la mai puţin de jumătate costurile pentru uniformă.

    Cea mai lungă listă de cumpărături, la clasa I

    O altă mamă, din provincie, crede că va cheltui aproximativ 1.200 de lei doar pentru începutul de an şcolar al fetiţei sale, care trece în clasa a II-a. Astfel, ea va cumpăra două uniforme (80 de lei bucata), “să aibă de schimb”, plus trei cămăşi (30 de lei bucata), pantofi (60 de lei), trening (100 de lei), tricouri (60 de lei) şi pantofi de sport (180 de lei), pentru că “pe cei de 60 de lei îi rupe imediat”.

    Pentru ghiozdan, model cu rotile, mama spune că trebuie puşi deoparte 200 de lei, iar pentru caiete şi penar, alţi 150 de lei.

    Aceeaşi mamă mai spune că manualele şi caietele speciale pentru primul semestru, pentru care se face comandă la şcoală, cresc cu alţi 150 de lei costurile pentru începutul noului an şcolar.

    Tot în provincie, o mamă a pus pe hârtie ce mai are de cumpărat, zilele astea, pentru fetiţa care va începe clasa I: uniformă (120 de lei), trening (70 de lei), adidaşi (70 de lei), pantofi (90 de lei), ghiozdan (50 de lei), radieră (4 lei), ascuţitoare (2,5 lei), penar echipat (80 de lei), stilou (32 de lei), acuarele (15 lei), plastilină (6 lei), foarfecă (6 lei), pahar desen (6 lei), etichete (1,5 lei), lipici (4 lei).

    Toate astea se adaugă listei de cumpărături care a fost deja acoperită: ciorapi (5×15 lei), cartoane colorate (5×1 leu), caiete (4×1,2 lei), coperte (4×1 leu), bloc desen (5 lei).

    La şcoală privată, cheltuieli de mii de euro

    Moft sau necesitate, tableta este, şi ea, pe lista de cumpărături a unora dintre părinţi, în perspectiva noului an şcolar. Cea mai ieftină tabletă costă minimum 200 de lei, însă, pentru părinţii cu dare de mână, se găsesc şi modele al căror preţ este de zece ori mai mare.

    Costurile începutului de an şcolar sunt incomparabil mai mari pentru părinţii care şi-au înscris copiii la unităţi de învăţământ private.

    Un părinte al cărui copil va face clasa pregătitoare la o astfel de şcoală privată spune că taxa de şcolarizare este de 2.800 euro pe an, iar masa caldă de la prânz, 800 de euro pe an. În plus, trebuie cumpărate uniforma specială a şcolii (200 de euro) şi rechizite recomandate de unitatea de învăţământ (aproximativ 200 de lei). Uniforma cuprinde două tricouri şi o fustă, pentru fetiţe, un tricou şi trening pentru sport, o pereche de pantaloni pentru uniformă şi o vestă.

    Acelaşi părinte a cumpărat, de asemenea, un ghiozdan (85 de lei), un penar (40 de lei), o pereche de pantofi (89 de lei), una de pantofi sport (99 de lei) şi o alta de pantofi din pânză (39 de lei).

    Francezii deduc din impozit inclusiv costurile activităţilor extraşcolare

    În Franţa, părinţii unui copil din ciclul primar spun că hainele sunt cele cumpărate peste an, iar pantofii şi ghiozdanul, la fel. Lista de rechizite este gândită echilibrat, să nu împovăreze bugetul familei.

    “Manualele sunt recirculabile, aşa că vom cumpăra doar caiete”, susţin aceştia.

    La începutul anului şcolar, părinţii plătesc masa de prânz a copilului, gustarile şi afterschool-ul, adică în jur 150 euro pe lună, în condiţiile în care copilul este dus la şcoală la ora 8.30 şi luat la 18.00.

    Costurile pentru şcoală sunt deduse însă, la sfârşit de an, din impozitul plătit de părinţi. Facilitatea este valabilă inclusiv pentru cheltuielile cu activităţile extraşcolare (muzică, sport etc.), care costă între 100 şi 200 de euro pe an.

     

  • Comisia pentru bugete a PE aprobă ajutor de 3,57 milioane euro pentru foştii angajaţi de la Mechel

    Conform unui comunicat remis MEDIAFAX, finanţarea, provenită din Fondul European de Ajustare la Globalizare, va contribui la implementarea unor măsuri de conversie profesională, mentorat la locul de muncă sau stagii pentru 1.000 dintre persoanele care au rămas fără locuri de muncă după ce grupul rus Mechel a decis să sisteze activitatea în România, în anul 2012.

    Fondurile vor ajunge în România după ce plenul Parlamentului va aproba acest raport în sesiunea plenară din 15-18 septembrie şi după votul în Consiliul de miniştri.

    Cea mai mare parte a acestora va fi folosită pentru înfiinţarea unei cooperative sociale care va angaja în primă fază 250 dintre foştii angajaţi de la combinatul de sârmă.

    Potrivit europarlamentarului PMP, votul este cu atât mai important cu cât va contribui la sprijinirea unei iniţiative inedite, care nu a mai fost implementată cu fonduri UE, această cooperativă socială urmând să fie deţinută chiar de către angajaţi.

    Grupul rus Mechel a vândut, în februarie 2013, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 de euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

    La sfârşitul lui 2011, grupul Mechel s-a confruntat, în cadrul operaţiunilor din România, cu dificultăţi financiare ca urmare a pierderilor cauzate de preţurile nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului. Societatea Mechel Câmpia Turzii a instituit o serie de măsuri vizând reducerea costurilor cu personalul, dar acestea nu au dus la remedierea dificultăţilor financiare ale întreprinderii, care a decis să iniţieze concedieri colective.

    Concedierile au afectat, în special, oraşul Câmpia Turzii şi regiunea din jurul acestuia, situate în partea de sud-est a judeţului Cluj, în nord-vestul României, întrucât societatea Mechel Câmpia Turzii a fost cel mai mare angajator din zonă, având 1.837 de salariaţi (în iunie 2012), adică aproximativ o treime din numărul total al salariaţilor din regiune.

  • Gheţea: Sentinţele de transformare în lei a creditelor în franci nu ajută la redresarea creditării

    Tribunalul din Galaţi a dat miercuri prima sentinţă definitivă în cazul unui credit contractat de la Volksbank în franci elveţieni şi a dispus convertirea acestuia în lei la cursul de schimb de la data acordării împrumutului, la care se adaugă o majorare de 10%. Contractul avea o clauză inclusă potrivit căreia clientul poate solicita această transformare dacă cursul valutar se apreziază cu 10% faţă de momentul contractării creditului.

    Totodată, instanţa a decis anularea comisionului de risc, considerat abuziv, şi restituirea sumei plătite aferente acestuia.

    Anunţul a fost făcut miercuri de avocatul Gheorghe Piperea pe pagina personală de Facebook, care a precizat că nu a reprezentat în instanţă clientul care a obţinut această decizie.

    “Eu cred că astfel de sentinţe nu ajută deloc la redresarea creditării. Astfel de interpretări nu sunt de natură să redreseze activitatea de creditare. Atunci când vezi ce ţi se poate întâmpla nu te mai grăbeşti să începi creditarea. La nivelul CEC Bank nu avem astfel de probleme, dar în calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) transmit îngrijorarea sistemului”, a declarat joi într-o conferinţă de presă Radu Graţian Gheţea, preşedinte ARB şi CEC Bank.

    El a precizat că “în câteva zile” BNR va avea rezultatele studiilor pe care le întocmeşte cu privire la astfel de decizii, care ar putea fi extinse la întreg portofoliul unei bănci, caz în care băncile preiau nişte cheltuieli “nejustificate”.

    “Sumele nu sunt neglijabile, impactul transformării condiţiilor de creditare în diversele forme – la cursul de la data acordării creditului, transformarea la solicitarea clientului dintr-o valută în alta decât leul sau transformarea în lei – efectul este deosebit de puternic şi ARB a transmis informaţiile pe care le deţine la Parlament. BNR va face publice datele sau nu, după cum consideră, eu nu-mi pot permite să dau publicităţii astfel de informaţii”, a afirmat Gheţea.

    Întrebat cum comentează afirmaţiile unor parlamentari potrivit cărora băncile fac presiuni asupra lor pentru a nu aproba aceste propuneri legislative, preşedintele ARB a spus că nu se pune problema de presiuni, ci de exprimarea punctului de vedere şi a argumentelor pentru fiecare proiect în parte.

    “Nu ştiu în ce măsură o asociaţie şi 40 de bănci pot să facă o presiune mai mare decât 500 de aleşi ai poporului, în condiţiile în care dânşii au ultimul cuvânt. Se pune problema prezentării punctului de vedere asupra iniţiativelor, la toate ne spunem punctul de vedere şi nu facem presiuni asupra cuiva din Parlament sau asupra instituţiei. Dar credeţi că foloseşte cuiva ca această ţară să rămână fără un sistem bancar viabil? Eu cred că nu”, a punctat Gheţea.