Blog
-
Băsescu, după întâlnirea cu Rompuy: Românii pot fi mândri că nu au nevoie să stea cu mâna întinsă nicăieri pentru a-şi plăti pensiile şi salariile
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri la finalul întrevederii de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy aflat în vizită la Bucureşti că România este între primele ţări care ies din procedura de deficit excesiv (deficit de peste 3% din PIB care antrenează monitorizarea Comisiei Europene), iar românii pot fi mândri că nu sunt în situaţia de a întinde mâna pentru pensii şi salarii. România a avut un deficit în 2012 de 2,9% din PIB.
„A fost rezultatul unor măsuri dificile (ieşirea din procedura de deficit excesiv, n.r.), extrem de dificile, pe care eu şi Guvernul Boc ni le-am asumat în mai 2010, pe care le-au suportat românii, dar le spun românilor astăzi că pot fi mândri că România a revenit din punct de vedere al credibilităţii acolo unde îi este locul, adică printre statele care cheltuiesc rezonabil şi nu au nevoie să stea cu mâna întinsă nicăieri pentru a-şi plăti pensiile şi salariile“, a afirmat şeful statului.
Preşedintele Consiliului European s-a aflat ieri la Bucureşti unde s-a întâlnit cu preşedintele şi cu premierul Victor Ponta. El a susţinut, la finalul întrevederii cu şeful statului român, că angajamentul oficialilor de la Bucureşti pentru un sistem judiciar solid şi independent, dar şi pentru statul de drept, va atrage investiţii în contextul unui mediu economic stabil. Ultima sa vizită la Bucureşti se petrecuse acum un an, când a ţinut şi un discurs în faţa Parlamentului.
-
Diaconu a fost pus şef la Fisc ca să „restructureze din temelii structurile de control“
Gelu Ştefan Diaconu, 54 de ani, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, susţinut de PNL, a devenit, de ieri, cel de-al şaselea preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), instituţia – cheie care ar trebui să aducă venituri mai mari la buget şi să reducă evaziunea fiscală.
El revine după patru ani în „subordinea“ lui Daniel Chiţoiu, înlocuindu-l pe Şerban Pop, care a condus ANAF din primăvara anului 2012.
„Această schimbare are loc în cadrul procesului de accelerare a reformei administrative a ANAF, reformă care vizează transformarea ANAF într-o administraţie fiscală modernă, flexibilă şi eficientă. Eforturile depuse până în prezent vor fi continuate de noua conducere şi se vor axa pe combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale, dar şi pe creşterea eficienţei în ceea ce priveşte colectarea veniturilor. Reforma ANAF va fi continuată şi pe linia restructurării din temelii a structurilor de control în vederea generării de performanţă şi eficienţă în colectarea veniturilor bugetare“, potrivit informaţiilor transmise de Finanţe.
-
Faţa întunecată a scăderii costurilor de finanţare: investitorii se aşteaptă la ani buni de creştere economică slabă în Europa
Costurile de finanţare ale ţărilor cu probleme sfidează criza din zona euro şi scad, ceea ce dă la prima vedere imaginea unei atmosfere de calm şi optimism, însă aceasta este înşelătoare deoarece reflectă faptul că pieţele şi-au pierdut încrederea în capacitatea liderilor europeni de a împulsiona creşterea economică, scrie Bloomberg.
Investitorii sunt încrezători că UE nu va lăsa guvernele să ajungă în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile, dar şi descurajaţi să cumpere obligaţiuni de perspectiva unei ere de creştere economică slabă.
Yieldurile obligaţiunilor italiene şi spaniole cu scadenţa la doi ani au atins în această săptămână minimul de după cel puţin 1993, anul în care Bloomberg a început să le ţină evidenţa.
Costurile de finanţare au urcat la cote periculoase în 2011 şi 2012, când investitorii s-au temut că guvernele unor economii mari precum Spania şi Italia ar putea intra în incapacitate de plată. Dar acest risc s-a redus substanţial după ce preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a spus că va face „tot posibilul“ pentru a apăra euro, iar instituţia pe care o conduce a implementat programe care să-i susţină angajamentul.
-
O armată a Europei, F.C. Europa, un ideal comun şi alte trei soluţii jurnalistice pentru o Uniune Europeană mai strânsă
Pentru că Uniunea Europeană se confruntă probabil cu cele mai mari probleme de la înfiinţare, jurnalişti de la publicaţii de prestigiu din cele mai mari şase ţări europene au încercat să vină fiecare cu câte o idee pentru o Uniune mai bună. Publicaţia britanică The Guardian le-a adunat:
Combaterea birocraţiei şi reformă la nivel administrativ
Săptămâna trecută, Olli Rehn şi Viviane Reding, doi comisari europeni, au fost nevoiţi să piardă 10 ore pe drumul dintre Strasbourg şi Bruxelles doar pentru că sediul parlamentului european din capitala Europei era pustiu. Regulile spun că parlamentarii trebuie să participe la 12 zile de sesiuni pe an în oraşul francez, scrie de la Bruxelles Ian Traynor, de la The Guardian.
„Este un proces atât de absurd, risipitor şi ineficient“, a spus Edward McMillan-Scott, reprezentant al Marii Britanii în Parlamentul European.
Reformarea UE, a structurilor, instituţiilor, salariilor şi beneficiilor este o propunere care rezonează cu iritarea populaţiei împovărată de austeritate, oamenii dorind ca şi oficialii europeni să aibă parte de acelaşi tratament. În total, 56.000 de persoane lucrează pentru UE, iar costurile de administrare se ridică la nouă miliarde de euro anual.
O armată comună europeană
Opinia publică este surprinsă să vadă că diferite ţări europene, membre ale aceleiaşi uniuni, funcţionează fără o strategie comună sau fără un front comun real, scrie Philippe Richard de la publicaţia franceză Le Monde. Cu toate acestea, Europa este încă văzută ca un actor pe scena lumii şi i se solicită de multe ori să intervină atunci când SUA şi NATO nu vor sau nu pot, spre exemplu în Africa. Cele 20 de misiuni conduse de UE au mai mult caracter civil decât militar. Operaţiunea Atlanta, prima operaţiune navală a UE în care nave de război ale mai multor ţări au reasigurat securitatea maritimă în jurul Cornului Africii, a fost un succes care nu a fost sărbătorit îndeajuns. Europenii pot lua parte spre exemplu la operaţiuni în Congo sau Kosovo în funcţie de scopurile şi interesele lor. „O prioritate pentru europeni ar fi să îşi pună în ordine priorităţile“, a declarat Arnaud Danjean, vicepreşedintele subcomitetului de apărare din Parlamentul European. Europenii ar putea acţiona uniţi în zonele din vecinătate, în bazinul mediteranean, în regiunea estică de la Ucraina până în Belarus, prin Georgia, aşa cum ar dori şi SUA ca Europa să facă.
O alianţă în faţa Chinei în loc de politici separate ar permite Europei să aibă o influenţă mai mare asupra Beijingului şi în ţările emergente. -
Un salariat plăteşte primăriei şi consiliului local, anual, şi 3 salarii medii nete pe lună
În funcţie de venitul salarial, de localitatea în care are domiciliul şi de zona localităţii, un cetăţean plăteşte primăriilor şi consiliilor locale, în medie, între 1 şi trei salarii medii nete/lună (fără a socoti partea de TVA care merge la administraţia locală).
Primăriile îşi fac an de an, bugete din ce în ce mai mari – veniturile bugetelor locale au crescut spectaculos, de la 6 mld. lei în anul 2000 la aproape 45 mld. lei în 2011 (10 mld. euro), iar aceşti bani nu vin din impozitele locale, ci, în majoritatea lor, din impozitele strânse de stat şi reîntoarse la administraţiile locale.
Banii sunt din ce în ce în ce mai mulţi la administraţiile locale, dar bugetele acestora sunt la fel de obscure. Este la fel de dificil să vezi astăzi, la fel ca în urmă cu 10 ani, încotro merg banii, pe ce proiecte, cât a costat cu adevărat un proiect, care este relevanţa lui pentru comunitate.
Cei mai mulţi bani la primării sau la consiliile judeţene vin din impozitul pe venitul salarial – astfel că un cetăţean plăteşte administraţiei locale mult mai mult decât ar crede la prima vedere – adică impozitul pe casă, maşină sau teren.
71,5% din impozitul pe venitul salarial plătit de un cetăţean merge la comunitatea locală, ca şi 20% din TVA-ul pe care o plăteşte când achiziţionează un bun şi abia apoi se adaugă impozitul local (casă, maşină etc.).
-
Vicepremierul Dragnea: Fiscalitatea nu se reduce în 2013, nu ne permitem să dăm peste cap echilibrul bugetar
Vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al dezvoltării, nu este atât de categoric precum unii dintre colegii săi când vorbeşte despre ipoteza reducerii TVA, dacă nu la toate alimentele de bază, măcar la pâine. De un lucru este sigur numărul doi în Guvern: în acest an nu va fi redusă nici valoarea generală a TVA şi nu vor scădea nici contribuţiile la asigurări sociale. Demnitarul spune cu francheţe: Guvernul nu-şi permite să ia măsuri care să dezechilibreze situaţia veniturilor şi a cheltuielilor statului, care este, în opinia sa, foarte bună din toate punctele de vedere.
„Este o discuţie despre reducerea TVA la produsele de bază în a doua parte a anului. Dacă vă referiţi la TVA în general, nu cred că ne putem permite anul acesta să reducem TVA. Nu s-a discutat în Guvern şi nici nu cred că se va putea anul acesta. Suntem într-o situaţie destul de bună, în care România este stabilizată. A apărut o creştere economică importantă în context european general, o pozitivare a balanţei comerciale, ceea ce este foarte bine şi ar fi păcat ca acum să luăm nişte măsuri care să dezechilibreze situaţia aceasta, care este foarte bună din toate punctele de vedere. Deci nu cred că anul acesta putem să ne permitem să reducem TVA“, a declarat ieri Dragnea.
-
Cele mai puternice femei din România: Anca Vlad, Fildas Grup
CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV
„Banii erau puţini şi atunci lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină.„ Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice, întrucât în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, unde se ocupa de zona de medicamente. După Revoluţie, toată lumea a început să-şi facă afaceri pe cont propriu, iar Anca Vlad a ţinut pasul. A început consultanţa de marketing, mai exact familiariza străinii cu oportunităţile de afaceri pe care le oferă România.
Treptat, companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră. Aşa că a decis să se mute înspre latura comercială. „Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor.„ De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline. Peste ani, Fildas a ajuns unul dintre cei mai puternici distribuitori pe plan naţional, iar Catena o reţea de farmacii care contează tot mai mult printre marile lanţuri.
Anca Vlad a pus bazele Fildas în primii ani de după Revoluţie, în timp ce reţeaua Catena a apărut în 1999. Zece ani mai târziu, Anca Vlad spunea că a ţinut foarte mult să aibă sediul social în România şi că ar fi fost uşor să se mute în Cipru sau în Olanda şi să plătească taxe mai puţine, însă a dorit să demonstreze că se poate şi ca firmă românească. Catena şi Fildas sunt o afacere anuală de 221 mil. euro.
Cea mai bogată femeie din România
Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România
Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living
Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter
Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette
Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.
De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.
Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.
Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.
Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici
-
Cine este femeia care a trecut de un milion de euro cu magiunul de Topoloveni
CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV
La finalul lui 2000, Bibiana Stanciulov a pus ochii pe fabrica de stat de magiun din Topoloveni, în lichidare la acea vreme, şi, după ce a renunţat la postul de radio la care lucra atunci, a decis să devină antreprenor. A cumpărat fabrica în 2001 şi a modernizat-o printr-o investiţie de circa 1,5 milioane de euro, din care jumătate de milion de euro din fonduri europene. Dacă la început magiunul şi dulceaţa erau comercializate în regim vrac şi exportate îndeosebi pe pieţe din Austria şi Germania, mai târziu compania s-a axat pe producţia la borcan atât pentru piaţa locală, cât şi pentru cea internaţională. „Greul a început în 2001, când am achiziţionat secţia de magiun şi produse deshidratate de la Topoloveni; în acel moment nu aveam niciun tip de pregătire în domeniul industriei alimentare; dar foarte grea a fost şi perioada de după aprilie 2011, după ce am înregistrat «magiunul de prune Topoloveni» ca Indicaţie Geografică Protejată deoarece au apărut falsele magiunuri pe piaţa românească.”
Bibiana Stanciulov conduce afacerea împreună cu fiica ei, Diana Stanciulov, prin activităţi de coordonare, promovare şi stabilire a priorităţilor de producţie. Născută în 1953, ea s-a orientat mai întâi către disciplinele umaniste: a absolvit Facultatea de Filosofie în 1976 şi a avut o carieră în învăţământ şi radio. A intrat în mediul de afaceri în 1993, iar dacă n-ar fi făcut această alegere, i-ar fi plăcut să-şi continue cariera în mass-media.
Proprietara firmei Sonimpex Topoloveni crede că românii nu vor renunţa la produsele alimentare tradiţionale, chiar dacă preţurile unora dintre acestea pe rafturile magazinelor sunt mari. Ea a adăugat că niciun producător român “nu are nesimţirea” ca în aceste condiţii să pună nişte preţuri mari. “Dar în condiţiile în care eu încasez 9 lei şi pe mine mă înjură toată lumea pentru magiunul meu, toţi mă înjură la preţ, eu ce să fac? Nu am alegere”, a spus Stanciulov. Aceasta a adăugat că borcanul de magiun se vinde în hipermarketuri cu 20-23 de lei. “Despre asta discutăm, ca să nu mă mai înjure nimeni pe mine când vorbim despre magiun”, a mai spus ea. Stanciulov a explicat pentru MEDIAFAX că preţul de plecare în discuţiile cu hipermarketurile, pentru un borcan de magiun, este de 15 lei, din care încasează efectiv 9 lei, restul scăzându-se din preţul iniţial, ca taxe de marketing, promovare, taxe de revistă etc. percepute de magazin.
Business Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
Nu cred că se face distincţia între a fi bărbat sau femeie în business. Important este ce vrei să faci: bani trecând peste orice sau să creezi o afacere, un nume sau chiar renume pentru România? Cred că femeile creează afaceri mult mai durabile şi cu impact social mai mare, în comparaţie cu bărbaţii care fac bani, trecând peste orice.Business Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi de creare a unei afaceri?
Dur faţă de mine însămi, responsabilitate maximă pentru fiecare gest, acţiune; ordine deplină, cunoaşterea cât mai bună a colectivului pentru a şti ce şi cât pot solicita fiecăruia; menţinerea colectivului.Business Magazin: Care sunt destinaţiile dvs. de vacanţă preferate?
Elveţia (în ultimii 10 ani mi-am permis o singură „vacanţă„ de şase zile) şi orice destinaţie exotică, la care acum doar visez.
Cea mai bogată femeie din România
Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România
Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living
Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter
Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette
Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.
De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.
Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.
Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.
Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici
-
Tulcea este primul oraş din România care primeşte titlul de „Oraşul Reciclării”
Tulcea a fost oraşul care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, demonstrând astfel că deţine cel mai performant sistem de colectare separată dintre cele 20 de oraşe participante. Criteriile care au stat la baza evaluării oraşelor participante au fost: calitatea serviciilor de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaţiei la containerele colorate, aspectul acestora şi corectitudinea depunerii separate a deşeurilor în fiecare container), cantitatea de deşeuri colectate şi campaniile de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor în vederea reciclării.
Pe parcursul competiţiei au fost colectate separat peste 5,5 milioane de kg de deşeuri de ambalaje , dintre care peste 2 milioane de kg de plastic, peste 3,1 milioane de kg de hârtie-carton, 451 de mii de kg de sticlă şi peste 30 de mii de kg de metal. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităţilor locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizaţii de profil – astfel încât cei peste trei milioane de români din aceste municipii să aiba acces la un sistem de colectare separată accesibil şi funcţional, prin cele 7.500 containere speciale puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje în cele 20 de municipii.