Blog

  • Procuratura americană investighează JP Morgan pentru manipularea pieţei energiei

     Luna trecută, JP Morgan a acceptat plata a 410 milioane de dolari pentru închiderea unei anchete a Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, în care banca era acuzată de manipularea pieţelor energiei în California şi regiunea Midwest.

    JP Morgan Ventures Energy Corporation (JPMVEC) a fost de acord să plătească o amendă civilă de 285 milioane de dolari Trezoreriei SUA şi să returneze profituri incorecte de 125 milioane de dolari unor abonaţi ai serviciilor de furnizare de electricitate California Independent System Operator şi Midcontinent Independent System Operator.

    Investigatorii Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei au constatat că divizia JP Morgan s-a angajat în 12 strategii de influenţare a pieţei energiei, în perioada septembrie 2010-noiembrie 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kodak şi-a restructurat afacerile şi va ieşi din faliment. Care sunt planurile companiei

     Fondată la New York în urmă cu peste 100 de ani, Kodak a fost liderul incontestabil al imaginii pe film până în anii ’90, când ascensiunea fotografiei digitale a început să pună probleme companiei.

    Eastman Kodak îşi va relua activitatea în condiţii normale cel mai probabil în termen de două săptămâni, potrivit BBC.

    Compania a intrat în faliment anul trecut şi a vândut în timpul restructurării o parte din active şi din portofoliul de brevete de invenţie.

    Kodak intenţionează să se specializeze în printare digitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Heineken a avut vânzări în scădere în România pentru primul semestru

     Volumul vânzărilor de bere ale Heineken în regiune a coborât cu 5% în primul semestru, la 23 milioane hectolitri, cu scăderi în România, Rusia, Polonia, Slovacia şi Austria, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. Declinul a fost limitat de evoluţiile pozitive din Germania, Bulgaria şi Serbia.

    Pe lângă situaţia economică dificilă, afacerile Heineken în Europa Centrală au fost afectate şi de condiţiile meteo nefavorabile din trimestrul al doilea, mai precis de inundaţiile severe din Polonia, Germania, Austria şi Cehia, notează compania.

    Veniturile Heineken în Europa Centrală şi de Est au scăzut, în bază organică, cu 1% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,52 miliarde euro, însă venitul pe hectolitru de bere vândut a urcat cu 4%, la 66 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un experiment

    Imi imaginam că nu se poate să treacă 2013 fără încă o vânzare spectaculoasă pe piaţa media. Domeniul îşi strânge rândurile şi profită de ofertele venite în special de la outsideri, miliardari dornici de imagine, de influenţă sau de instrumente noi de marketing. Nu mă gândeam însă că cineva va pune pe masă atât de mulţi bani pentru un produs a cărui piaţă se subţiază pe zi ce trece precum hârtia pe care este tipărit şi care pierde bani (mulţi) de şapte ani la rând. Ce s-a mai vândut recent? Cu două săptămâni în urmă, New York Times a încasat
    70 de milioane de dolari de la miliardarul John Henry (patronul echipelor Red Sox şi Liverpool) pentru Boston Globe. În 2011, AOL a cumpărat The Huffington Post cu 315 milioane de dolari. Washington Post Company a evaluat divizia sa de media la 255,6 milioane de dolari în luna mai şi a încasat cu
    6 milioane mai puţin pe ziarul cel mai popular din capitala SUA, dar se poate spune că în felul acesta şi-a acoperit şi vânzarea Newsweek cu un dolar în 2010.
    Vânzarea Washington Post săptămâna trecută este cel mai bun lucru care se putea întâmpla ziarului şi familiei care l-a deţinut timp de 80 de ani şi cea mai ciudată decizie de business luată de Jeff Bezos, un om de afaceri mai mult reţinut decât spectaculos, mai mult introvertit decât dornic de reflectoare.
    „Nu avem o hartă şi nu va fi uşor să croim o potecă. Va trebui să ne inventăm una, ceea ce înseamnă că este nevoie să experimentăm.„ Citatul vine din scrisoarea pe care Jeff Bezos a trimis-o angajaţilor Washington Post la confirmarea tranzacţiei.

    Tonul lui Bezos arată că, la fel ca şi în cazul altor produse în care a investit, şi ziarul este tot un experiment. Jeff Bezos este cunoscut pentru investiţiile sale pe termen lung, pentru răbdarea sa, dar şi pentru modul cum pierde bani şi este un neînţeles în deciziile sale de business care se dovedesc a fi, ulterior, profitabile (în cele mai multe dintre cazuri). Născut în 1962, Jeff Bezos şi-a părăsit jobul de la un fond de investiţii din New York dorind să deschidă un business în ceea ce urma să devină hitul următoarelor decenii, online-ul.

    A lansat Amazon în propriul garaj după ce a bătut America în lung şi în lat şi a scris pe drum un plan de afaceri. Din 1994, când a pornit Amazon, şi până în 2011, când în plină criză compania a crescut pe bursă cu 55%, Jeff Bezos a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de 25 miliarde de dolari. Ce i-a venit omului care a intuit boomul din online şi care investeşte în turismul spaţial să se întoarcă la una dintre afacerile pentru care viitorul nu prevede salturi spectaculoase? Poate tocmai pentru că ştirile au nevoie de un nou mod de a se vinde, aşa cum cărţile s-au reinventat odată cu Amazon sau cum industria muzicală a înflorit a doua oară cu iTunes.

    În ultimii doi-trei ani, Amazon a mers mult în direcţia reinventării cărţii şi a publishingului. A democratizat producţia de carte prin serviciul de self-publishing de pe Amazon
    (58.000 de titluri au fost încărcate numai în 2011) şi a dezvoltat o nouă nişă de texte scurte, de maximum 5.000 de cuvinte, numită Kindle Singles (care costă 2 dolari bucata), care ocupă un spaţiu gol între articolele mici din ziare şi cărţile lungi. Se poate spune astfel că achiziţia unui ziar era cursul firesc în acest context.

    Dar mai este un domeniu cu care Bezos aduce ceva interesant la the Post: publicitatea. Veniturile ziarului din publicitate au scăzut cu 14% anul trecut, până la 228 milioane de dolari. Amazon vinde sloturi publicitare pe site-urile sale şi pe Kindle-uri şi estimează că în acest an va avea venituri din publicitate de 835 milioane de dolari, în creştere cu 37% faţă de anul trecut. Deşi fosta conducere a ziarului a făcut tot ce a putut pentru a se adapta bugetelor alocate pentru online, probabil foştii manageri nu ştiau reţetele lui Bezos.

    Vânzarea the Post încheie opt decenii în posesia familiei Graham, care a păzit ziarul de interferenţe politice ori comerciale. Redacţia a avut simultan şi 1.000 de ziarişti şi a dezvăluit scandaluri precum Watergate, care a transformat jurnaliştii în celebrităţi. Cu trecerea timpului însă, ziarul şi-a pierdut anvergura şi a devenit mult mai local, pierzând cursa  naţională cu New York Times. A avut noroc de creşterea internetului şi de adaptarea conţinutului pentru cititorii globali, dar lucrurile tot nu au revenit la nervul de altădată.

    Ziarul pierde 50 milioane de dolari pe an şi are nevoie de o schimbare dramatică, în genul celei de care au beneficiat vânzările de cărţi odată cu apariţia Amazon – acea sclipire de antreprenoriat care a creat Amazon şi acea sclipire tehnică ce a dus la lansarea Kindle. Trebuie multă inovaţie şi răbdare. Bezos a spus de multe ori în ultima săptămână că respectă independenţa jurnalismului şi că nu va căuta să revitalizeze ziarul prin negarea valorilor sale.

    Toate aceste elemente puse la un loc duc la concluzia că un ziar pentru care numărătoarea inversă părea să înceapă va avea parte de un nou început. Poate doar Bezos singur ştie cum va aborda acest nou început şi cum va integra ziarul cel vechi într-un climat nou, alert şi mai critic ca niciodată. Nu degeaba se spune despre Bezos că este ca un student cuminte care citeşte mult şi pune întrebări. Jurnalismul tot prin aceste două tehnici s-a construit. Dar jurnalismul viitorului are nevoie de ceva în plus.
     

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Fumătorii pot comunica cu europarlamentarii pe site-ul stoptheban.eu

    “Fumătorii adulţi ne spun că apreciază faptul că primesc informaţii cu privire la aceste aspecte – în special interzicerea produselor, înainte ca guvernul să ia decizii, astfel încât să-şi poată exprima opinia cu privire la politicile şi propunerile care îi afectează în mod direct”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs Philip Morris Romania & Bulgaria.

    Uniunea Europeana propune o interzicere totala a tigaretelor mentolate şi de tip slim în cadrul revizuirii Directivei privind Produsele din Tutun, fapt care va forta milioane de fumatori europeni sa schimbe marca sau tipul de tigarete preferat, sau sa caute aceste produse in alta parte. UE nu a reusit sa demonstreze ca aceasta interzicere arbitrara va reduce rata de incidenta a fumatului, insa studiile arata ca masura va alimenta piata neagra, care costa deja Statele Membre venituri de miliarde, din taxe, anual.

    “Interzicerea a 10% din piata europeana a tigaretelor si a aproximativ 20% din piata locala, fara dovezi stiintifice credibile ca acest lucru va reduce ratele de incidenta a fumatului sau va imbunatati sanatatea publica, risca alimentarea pietei negre, care costa deja Statele Membre 12,5 miliarde de euro anual,” a declarat Sorana Mantho.

    Compania promoveaza site-ul si prin mesaje introduse in pachetele de tigarete pe care le produce, adresandu-se astfel exclusiv fumatorilor adulti, care pot fi afectati direct de interzicerea produselor pe care le consuma de obicei.

     

  • O nouă licitaţie organizată de CFR pentru închirierea liniilor de cale ferată

     Contractele vor avea o durată de patru ani şi vor fi atribuite firmelor care oferă cel mai mare preţ.

    Printre secţiile de cale ferată licitate se numără Ploieşti Vest – Târgovişte Nord – Fieni – Pietroşiţa, Câmpina – Câmpiniţa – Telega, Ploieşti Nord – Măneciu, Oraviţa – Anina, Câmpia Turzii – Turda şi Făurei – Tecuci.

    Câştigătorii licitaţiei vor prelua şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arafat: Avem deja 15 medici care vor fi pregătiţi în străinătate pentru operaţii pe inimă la copii

     Anunţul Ministerului Sănătăţii privind lansarea unui amplu proces de recrutare de medici pentru cele patru centre de chirurgie cardiovasculară pediatrică a fost făcut la începutul lunii august, până marţi fiind 15 înscrişi.

    “Este un rezultat foarte bun. Primii doctori vor pleca la pregătire încă din această lună. În septembrie, vom face primele operaţii la Spitalul «Marie Curie», dar cu medici din Italia, iar doctorii români selectaţi pentru această unitate sanitară vor fi prezenţi la intervenţii”, a adăugat secretarul de stat Raed Arafat.

    În perioada august 2013 – august 2016, Ministerul Sănătăţii desfăşoară un amplu proiect de dezvoltare a chirurgiei cardiovasculare pediatrice. Proiectul se realizează în colaborare cu experţi de la Clinica San Donato din Italia, finanţarea fiind susţinută de Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii, şi de Fundaţia L’Associazione Bambini Cardiopatici nel Mondo din Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor RATB: Vara suportăm o căldură de 50 de grade. Lucrăm în ture de câte nouă ore zece zile la rând. Multi şoferi sunt la a doua sau a treia căsătorie

    “Ultima mărire salarială a avut loc în anul 2008 , în urma negocierilor colective din 2010 şi 2011 s-au pierdut unele drepturi şi facilităţi ,de natură salarială, dar şi de altă natură”, susţine A.M., angajat al RATB.

    Un şofer al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) poate câştiga un salariu de aproape trei ori mai mare faţă de salariul mediu din România, potrivit datelor publicate pe siteul regiei.

    “Vara suportăm o caldură de peste 50 de grade, lipsa grupurilor sanitare, lipsa pauzelor de masă. Facem ture de 8-9 ore zilnic, cu muncă neîntreruptă de 7-10 zile. Conducătorii de vehicule nu au viaţă de familie, fiind obligaţi să muncească sâmbăta, duminica şi de sărbătorile legale. Din aceste motive, mulţi conducători de vehicule sunt la a doua sau chiar a treia căsătorie”, mai spune A.M.

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de 3.507 lei şi bonuri de masă în valoare de 93 de lei. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă.

    RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

  • Şeful piraţilor somalezi şi-a dat demisia

    “Suntem în acest business murdar de prea mult timp şi am resimţit consecinţele negative. Atât ceilalţi camarazi cât şi eu am decis să renunţăm”, a declarat Mohamed Abdi Hassan.

    Într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Hassan era descris drept “unul dintre cei mai influenţi lideri ai centrului pirateriei din Somalia, de la Hobyo”.

     “Vreau să încurajez cât mai mulţi dintre colegii mei să renunţe la meseria de pirat şi să predea toate materialele pe care le-au folosit: arme, bărci”, a mai spus Hassan.

    Somalia se află în stare de conflict din anul 1991, când lipsa de putere a autorităţilor centrale a permis dezvoltarea de grupuri înarmate, bande de piraţi şi structuri paramilitare care controlează diverse teritorii. În lupta cu piraţii somalezi, România a decis să se implice activ pentru a reinstaura pacea în traficul naval din Oceanul Indian. Prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, România a cerut NATO să îşi retragă fregata cu care participa la operaţiunea “Active Endeavour” din Marea Mediterană, pentru a o putea disloca în zona Cornului Africii.