BusinessMagazin

Blog

  • „Shogun” a reuşit că câştige primul Emmy pentru Disney din ultimii 19 ani. Serialul a câştigat 19 premii, un record istoric pentru orice serial de un singur sezon

     „Shogun”, o epopee istorică amplă, plasată în Japonia imperială, a câştigat prestigiosul trofeu pentru cea mai bună dramă la gala de duminică a premiilor Emmy, iar «Hacks» a învins campionul în exerciţiu al comediei, «The Bear», la cele mai înalte distincţii ale televiziunii. 

    O poveste despre maşinaţiuni politice, „Shogun” a câştigat, de asemenea, premii de interpretare pentru Hiroyuki Sanada şi Anna Sawai, primii actori japonezi care au câştigat la categoriile lor. Serialul a obţinut în total 19 premii, un record pentru un singur sezon al unei drame.

    Cu cea mai mare parte a dialogului în japoneză cu subtitrare în engleză, „Shogun” a fost un succes global improbabil. Producătorul executiv Justin Marks a mulţumit echipei de la reţeaua de cablu FX pentru că a pariat pe serial.

    „Aţi dat undă verde unei piese de epocă japoneze foarte scumpe, subtitrată, al cărei punct culminant central este un concurs de poezie”, a spus Marks pe scenă. „Nu am nicio idee de ce aţi făcut asta”.

    Sanada a descris „Shogun” drept un „proiect de vis între Est şi Vest”.

    „„Shogun” m-a învăţat că atunci când oamenii lucrează împreună, putem face miracole”, a spus el. „Putem crea împreună un viitor mai bun”.

    Câştigurile „Shogun” l-au ajutat pe proprietarul FX, Walt Disney să câştige 60 de Emmy-uri în acest an, cele mai multe din istoria companiei.

  • După luni de discuţii, miliardarul german Mathias Döpfner şi KKR se apropie de un acord de divizare a gigantului media Axel Springer

    Miliardarul german Mathias Döpfner şi KKR se apropie de un acord de divizare a gigantului media Axel Springer, potrivit Bloomberg.

    Părţile ar putea face un anunţ cu privire la divizarea planificată chiar săptămâna aceasta, iar tranzacţia, care a fost raportată pentru prima dată de Financial Times, ar putea evalua întreaga companie la 13,5 miliarde de euro (15 miliarde de dolari), inclusiv peste 10 miliarde de euro pentru divizia de anunţuri.

    Părţile sunt încă în curs de stabilire a detaliilor finale, iar discuţiile ar putea fi amânate sau ar putea eşua, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Discuţiile despre o separare au loc de luni de zile. Separarea ar marca sfârşitul unui parteneriat de aproape cinci ani după ce Döpfner şi Friede Springer, văduva fondatorului, care a controlat compania ani de zile după moartea acestuia, au făcut echipă cu KKR pentru a privatiza compania.

    În timp ce divizia de media a Axel Springer şi-a concentrat expansiunea pe SUA în ultimul deceniu – cumpărând Politico şi BI – compania este încă influentă pe piaţa sa internă. Aceasta deţine cotidianul Die Welt, vechi de aproape 80 de ani, şi tabloidul Bild, cel mai bine vândut ziar din Germania.

     

     

  • Elena Udrea ar putea fi eliberată din penitenciar: ÎCCJ se pronunţă azi pe cererea de revizuire

    Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi se Casaţie şi Justiţie (ICCJ) se pronunţă luni pe cererea de revizuire a pedepsei în cazul Elenei Udrea, în dosarul Gala Bute.

    Cererea de revizuire a Elenei Udrea se bazează pe un document emis de SRI, care ar conţine informaţii conform cărora Udrea ar fi fost cercetată pe baza unor denunţuri false.

    Dacă cererea de revizuire ar fi admisă, fostul ministru al Turismului ar putea părăsi Penitenciarul Târgşor.

    Elena Udrea a fost condamnată definitiv la şase ani de închisoare în dosarul Gala Bute, acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu. Ea a părăsit ţara înainte de pronunţarea sentinţei, în aprilie 2022, şi a fost prinsă în Bulgaria, lângă graniţa cu Grecia, fiind dusă în Penitenciarul Târgşor.

    Elena Udrea a ispăşit deja o treime din pedeapsă.

  • Bărbat reţinut pentru după tentativa de asasinat asupra lui Trump

    Bărbatul posta pe reţelele de socializare cu privire la politică şi la evenimentele curente, criticându-l uneori pe fostul preşedinte.

    Ryan Wesley Routh, pe care autorităţile îl suspectează că plănuia să îl atace pe fostul preşedinte în timp ce acesta juca golf, a postat comentarii pe un cont X legat de el făcând referire la tentativa de asasinat asupra lui Trump din iulie.

    Routh i-a etichetat pe preşedintele Joe Biden şi pe vicepreşedintele Kamala Harris, în postări separate, încurajându-i să îi viziteze pe cei răniţi la miting.

    „Tu şi Biden ar trebui să-i vizitaţi pe răniţii din spital de la mitingul lui Trump şi să participaţi la funeraliile pompierului ucis. Trump nu va face niciodată nimic pentru ei”, a scris el într-o postare adresată lui Harris.

    Într-o postare din aprilie pe X, etichetând contul de preşedinte al lui Biden, el a scris că echipa lui Biden ar trebui să fie: „numită ceva de genul KADAF. Păstraţi America democratică şi liberă. Cea a lui Trumps ar trebui să fie MASA … să-i facă pe americani sclavi din nou stăpâni. DEMOCRAŢIA este pe buletinul de vot şi nu putem pierde”.

    De asemenea, Ryan Wesley Routh, el şi-a exprimat sprijinul puternic pentru Ucraina în zeci de postări pe X în 2022, spunând că este dispus să moară în luptă şi că „trebuie să ardem Kremlinul până la temelii”.

    „Sunt dispus să zbor la Cracovia şi să merg la graniţa Ucrainei pentru a mă oferi voluntar, pentru a lupta şi pentru a muri… Pot fi un exemplu că trebuie să învingem”, a spus Routh într-o postare pe X în martie 2022.

    Routh şi-a folosit apoi contul personal de Facebook anul trecut pentru a încuraja străinii să lupte în război. El a încercat să înroleze recruţi afgani într-o avalanşă de postări, începând din octombrie 2023, prezentându-se ca o legătură neoficială pentru guvernul ucrainean.

    „Soldaţi afgani – Ucraina este oarecum interesată de 3.000 de soldaţi, aşa că am nevoie ca fiecare soldat care are paşaport să-mi trimită o copie a paşaportului său pentru a-l trimite în Ucraina”, a scris el într-o astfel de postare, care a fost publicată în engleză şi paşto (limbă vorbită în special în Afganistan)

  • După maximele de la BVB, încotro? Ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti după evoluţia spectaculoasă din ultimele luni?

    Cinci mari companii de la Bursa locală – Transelectrica, Sphera Franchise Group, Iproeb, Antibiotice Iaşi, AAGES – le-aU adus câştiguri investitorilor de la 56% la 166% la finele primelor opt luni din an, în contextul în care piaţa de capital din România a rulat cu motoarele turate, marcând una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani. Se va menţine impulsul şi în lunile următoare? „Greu de spus”, răspund brokerii, care notează în acest sens posibilele efecte ale alegerilor din România şi Statele Unite, cât şi faptul că Bursa a pus capăt în luna august unei serii de 16 luni consecutive de creştere prin indicele dividendelor BET-TR.

     

    Se spune că „time in the market beats timing the market”, adică prezenţa îndelungată în piaţă prevalează în faţa strategiei de a prinde minimele şi de a vinde pe maxime. După recordurile recent marcate de indicii şi companiile locale, investitorii nou apăruţi pe Bursă se întreabă dacă şi când să cumpere, în timp ce aceia cu ştate vechi încearcă să găsească momentul potrivit de vânzare.

    Pe plan loca, Bursa de la Bucureşti a adus şi anul acesta randamente peste cele livrate de marile pieţe din vestul Europei şi Statele Unite, într-o continuare a trendului ascendent din 2023, susţinut de listarea istorică a Hidroelectrica (simbol bursier H2O). Pe fondul rezultatelor îmbunătăţite şi al evaluărilor scăzute faţă de altă perioadă, emitenţi precum Iproeb Bistriţa (IPRU), Antibiotice Iaşi (ATB) şi AAGES (AAG) au înregistrat dinamici de peste 100%, deci au dublat banii investitorilor în intervalul ianuarie-august.

    „Primele opt luni din an s-au încadrat în aşteptări. Luna august este o perioadă de concedii, în care lichiditatea este mai scăzută, dar am avut parte şi de surprize plăcute. Dacă facem o comparaţie indice pe indice, companiile de pe piaţa românească au randamente superioare celor din pieţele americană sau germană”, spune Ovidiu Şerdean, broker al IFB Finwest.

    Cel mai ridicat randament de la BVB, luând în calcul doar acţiuni cu lichiditate de peste 5 milioane de lei, a fost înregistrat în primele opt luni de producătorul de cabluri electrice Iproeb Bistriţa, a cărui cotaţie a urcat cu 116%, beneficiind atât de situaţiile financiare în creştere, cât şi de anunţul Hidroelectrica cu privire la semnarea unui contract de realizare a retehnologizării hidrocentralei Vidraru cu o asociere din care face parte şi Electromontaj, ca lider, contractul având o valoare de 1 miliard de lei. Iproeb face parte din grupul Electromontaj.

    Pe poziţia secundă, cu 112%, se află producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, care se găseşte de aproape doi ani pe radarul investitorilor de la BVB  datorită planurilor de dezvoltare ale conducerii, finanţărilor europene obţinute şi rezultatelor financiare în creştere. Pe deasupra, compania de stat se va alătura indicelui de referinţă BET pe 23 septembrie.

    Podiumul este completat de producătorul de echipamente industriale AAGES, ale cărui acţiuni au urcat cu 100% pe fondul creşterilor surprinse în rapoartele financiare la T1 şi S1. Prin comparaţie, benchmarkul BET s-a apreciat cu 19% în aceeaşi perioadă.

    Recent, Bloomberg – una dintre cele mai cunoscute publicaţii pentru mediul de business din lume – scria că piaţa de capital din România devine una dintre cele mai performante din Europa, investitorii fiind optimişti că raliul va continua pe măsură ce tot mai multe companii vor lua decizia de a veni la cota Bursei.

    Deşi economia României, cunoscută pentru creşterea sa rapidă, a oferit semne de încetinire în ultima perioadă, aceasta este pe cale să se revigoreze, ajutată de reduceri ale ratei dobânzii şi de o moderare a creşterii preţurilor, reiese din materialul Bloomberg. Îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice este combinată cu pariuri că Bursa românească va fi promovată de furnizorul de indici MSCI — posibil chiar anul viitor — la statutul de piaţă emergentă, de la actualul statut de piaţă de frontieră.

    Adrian Tănase, directorul general al operatorului BVB, a declarat recent că România „se situează foarte bine“ în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pe piaţă ale MSCI pentru investitorii internaţionali şi are numărul necesar de companii listate pentru o promovare. Cu toate acestea, el a subliniat că piaţa trebuie să îndeplinească cerinţele de lichiditate.

    Între timp, unii investitori continuă să marcheze profituri consistente. De exemplu, Sphera Franchise Group (SFG), operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a consemnat o creştere de circa 57% a acţiunilor în primele opt luni din 2024 ca urmare a deschiderii de noi locaţii şi a situaţiilor financiare solide de anul trecut şi din prima parte a anului curent.

    Un randament similar – 56% – a fost înregistrat de Transelectrica (TEL), compania naţională de transport de energie electrică, în contextul în care tariful pentru servicii de sistem a crescut pe timp de vară cu 40%. În plus, proiectul de investiţii din fonduri nerambursabile pentru majorarea capacităţii de integrare a noilor surse regenerabile de energie din Dobrogea a susţinut interesul investitorul din această perioadă.

    „Fără a face recomandări, vedem de câţiva ani un interes deosebit al investitorilor pentru companiile care acordă dividende, lideri în sectorul în care activează şi companii care au un management proactiv, răspund la întrebările investitorilor şi au grijă de imagine şi de rezultatele financiare”, spune Laurenţiu Felea, senior broker, Goldring.

    La începutul lunii septembrie, indicele BET afişa o creştere de aproape 40% în dolari americani în ultimele 12 luni, fiind a cincea cea mai bună evoluţie din peste 90 de indici bursieri monitorizaţi de Bloomberg. Chiar şi după o uşoară scădere în luna august, indicele se află aproape de un nivel record, urcând în 13 din ultimele 15 luni.

    Listarea din 2023 a Hidroelectrica – în valoare de aproape 2 miliarde de euro – a atras tot mai mulţi investitori străini în România. De asemenea, debutul companiei a reînviat interesul local pentru Bursă, crescând evaluările şi volumele de tranzacţionare — deşi acestea din urmă rămân scăzute comparativ cu standardele internaţionale.

    Agenţia americană de presă scrie că BET are acum aceeaşi evaluare price-to-equity ca a indicelui de referinţă al pieţelor emergente MSCI, în timp ce cea mai mare piaţă de acţiuni din Europa de Est, cea de la Varşovia, se tranzacţionează la un discount de aproximativ 30%.

    „În anul 2023, multiplul la nivelul median al bursei este în creştere faţă de 2022, este undeva la mediana ultimilor 10-12 ani. Aş putea spune că este sub PER-ul (raport capitalizare/profit net – n.r.) din marea majoritate a pieţelor de capital din Europa de Vest, dar aici poate fi o serie de explicaţii, pe lângă mărimea şi lichiditatea pieţei, capacitatea de a atrage investitori”, adaugă Sorin Petre, partener valuation & economics, PwC România.

    Dacă un PER mai mare poate sugera fie o supraevaluare a unei companii sau unui sector de activitate, fie aşteptări mai optimiste din partea investitorilor, un PER mai mic poate indica faptul că un emitent este mai „ieftin“ decât alţii, adică este considerat sub-evaluat. Indicatorul poate fi interpretat ca numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profituri, în cazul în care acestea rămân constante.

     

    În ce mai investim

    În topul scăderilor de la BVB din primele opt luni, primul loc este ocupat de operatorul de terenuri agricole Holde Agri Invest (HAI), companie listată pe piaţa AeRO. Acţiunile au pierdut 40% în condiţiile în care 2024 a continuat să aducă noi provocări întreg sectorului agricol.

    Apoi, acţiunile grupului de IT Bittnet (BNET) s-au depreciat cu 32% din cauza rezultatelor financiare sub aşteptări, iar  producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC) a pierdut 29% pe fondul deciziei de a nu distribui dividende şi planului de reducere a costurilor.

    Fondul Proprietatea (FP) a coborât cu 24% în acelaşi interval, notând în acest sens interesul scăzut al investitorilor de după listarea participaţiei la Hidroelectrica şi distribuirea ulterioară de dividende, la care s-a adăugat amânarea listării alor companii din portofoliu. Topul este completat de producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP). Aici, scăderea de 22% a cotaţiei a venit pe un profit mai mic cu 10% în T1 şi în coborâre cu 46% în S1.

    „Mai vorbim şi de riscuri specifice pieţei din România. Însă potenţialul de creştere poate să fie un element pozitiv pentru piaţa de capital de la Bucureşti. Perspectivele,  zicem noi, sunt destul de bune (…). Dacă Bursa va reuşi să atragă listări atractive, va fi o soluţie viabilă şi pentru fondurile de pensii”, continuă Sorin Petre.

    În altă ordine de idei, fostele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) par să beneficieze din nou de interesul investitorilor după procesele de rebranding din ultimii ani. Astfel, toate cele cinci foste SIF-uri afişează creşteri ale acţiunilor în 2024, după scăderi pe linie în anul precedent.

    „La cele cinci SIF-uri mi se pare foarte interesant discountul cu care se tranzacţionează faţă de activul net, adică diferenţa între preţul la bursă şi valoarea unitară a activului net“, spune brokerul. Lion Capital are un discount de 70%, Evergent are 60%, Transilvania Investments circa 60%, SIF4 (Longshield Investment – n.r.) are 50%, iar Infinity Capital are 70%, deci discounturi foarte bune”, menţionează Ovidiu Şerdean.

    În august, Bursa locală a scăzut abrupt prin indicele dividendelor BET-TR şi a încheiat o serie de 16 luni consecutive de creştere, la capătul căreia s-a apreciat cu nu mai puţin de 73%,  în vreme ce volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului de vacanţe şi de raportări financiare s-au reflectat negativ în indicii şi cotaţii.

    Doar pe 5 august, indicele BET a pierdut 3,7%, cea mai mare scădere zilnică de aproape doi ani, investitorii internaţionali vânzând intens pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    Bursa a recuperat însă destul de repede scăderea, înregistrând între 16 şi 26 august cea mai lungă serie de creşteri de anul acesta, respectiv şapte şedinţe consecutive pe plus. Ultimele zile de luna trecută au dat însă startul unui nou trend descendent, în contextul în care investitorii se tem de o posibilă recesiune a economiei americane, sugerată de evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi cele mai recente date privind salariile din sectorul privat.

    În consecinţă, indicele BET s-a depreciat cu 6% în nouă şedinţe de tranzacţionare consecutive, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu
    13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde.

    „46% dintre investitorii români investesc mai puţin sau vând între lunile mai şi octombrie, iar 29% încearcă să cumpere minimele generate de scăderi. Odată cu terminarea concediilor s-ar putea să vedem un aflux de investitori în piaţă, impulsionat şi de scăderile de dobânzi, dar şi de scăderile preţurilor acţiunilor. Sondajul eToro Investors Beat arată că există un număr mare de investitori care au cash în portofoliu, lucru care ar putea să sprijine reîntoarcerea pe creştere a burselor”, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro.

    Ce spun brokerii şi analiştii?

    Chiar şi după scăderile abrupte din ultimul timp, Bursa este în continuare pe plus cu 30% prin benchmarkul BET în ultimele 12 luni, iar asta în contextul în care indicele s-a apreciat cu 32% în 2023. În plus, perspectivele Bursei pot fi susţinute mai departe de implementarea Contrapărţii Centrale (CCP), prin care se relansează piaţa derivatelor la BVB, cât şi de promovarea în indicii MSCI şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care a ajuns anul acesta la cinci ediţii, cu una mai mult decât în anii precedenţi.

    „Scăderile pot fi oportunităţi de a cumpăra acţiuni pe care investitorul şi le dorea în portofoliu, dar le considera prea scumpe. Sfârşitul anului vine şi cu alegerile din Statele Unite, care pot să aducă volatilitate în piaţa americană, cât şi pe pieţele internaţionale. Există în continuare perspective de creştere. Corecţiile sunt normale într-un ciclu de creştere a pieţelor şi investitorii care au cash pot să ajute în această direcţie”, mai spune Bogdan Maioreanu.

    În afară de BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal de la BVB, toţi indicii locali afişează creşteri de la începutul anului până în prezent. De exemplu, BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, este pe plus cu 2,2%, în timp ce indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-BK a urcat cu 9,2%, ţinând cont aici de valorile afişate în data de
    6 septembrie.

    BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale şi investitorii instituţionali, a crescut cu 12,6%, iar BET-TR, care include dividendele alocate acţionarilor, s-a apreciat cu 20,7%.

    „Toamna aceasta se anunţă una plină de evenimente (alegeri generale în România, alegeri prezidenţiale în SUA, raportările financiare pentru trimestrul al treilea) care ar putea genera volatilitate în piaţă. Tocmai de această volatilitate ar putea beneficia investitorii, mai ales în cazul emitenţilor cu raportări financiare bune şi perspective de dividend în anul 2025”, a declarat Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Estinvest, pentru BM.

    Vorbind pe marginea aceluiaşi subiect, Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, spune că acţiunile plătitoare de dividend reîncep să fie considerate interesante de participaţii la piaţă. Astfel, probabil că, din toamna aceasta, care va aduce inclusiv rezultatele la T3 ale companiilor listate, investitorii se vor orienta către acţiuni cu profil mai scăzut de risc, precum cele din sectorul de utilităţi.

    „Mă mai gândesc aici la emitenţii din industria energetică (mai ales cei deţinuţi majoritar de către stat), precum şi din sectorul bancar. În plus, emitenţii din sectorul medical (servicii şi medicamente) ar putea intra în vizorul investitorilor”, adaugă Marcel Murgoci.

    De exemplu, MedLife (M), momentan singura companie din indicele BET care activează în domeniul health/pharma, înregistrează o creştere de 42% pe acţiuni de la începutul anului, la o capitalizare de 3 miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.

    Pe de altă parte, deciziile băncilor centrale privind reducerile de dobânzi ar putea ajuta companiile de tip „growth”, aflate în perioada de creştere a businessului, având nevoie de influx de numerar pentru a-şi pune în operare planurile de dezvoltare.

    „În piaţa americană este deja evident un trend care a început în luna iulie. Sectorul financiar, real estate-ul, acţiunile ciclice sau chiar unele regiuni geografice vor fi cele care vor beneficia de scăderea inflaţiei şi a dobânzilor. Aici includem pieţele europene, care sunt în acest moment mai ieftine decât cele americane din punctul de vedere al evaluării acţiunilor”, explică Bogdan Maioreanu.

    De altfel, randamentele pieţelor de capital din centrul şi estul Europei le depăşesc şi anul acesta pe cele afişate de marile burse vestice. De la începutul anului până pe 6 septembrie, indicele local BET era pe plus cu 13%, în timp ce BUX din Ungaria şi PX din Cehia au crescut cu 19%, respectiv  13%. La Paris, indicele CAC 40 s-a depreciat cu 2,4% în aceeaşi perioadă, în timp ce FTSE 100 a urcat cu 6% la Londra.

    Cel mai recent maxim atins de BET este pe 18 iulie, când indicele afişa un avans de 23% în 2024, la 18.750 de puncte. În prima jumătate din an, societăţile de brokeraj de la Bucureşti au intermediat tranzacţii de circa 30 miliarde de lei în S1/2024, pe toate segmentele şi cu acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond, faţă de 16,6 miliarde în S1/2023,

    Printre factorii care au condus la evoluţia pieţei locale de anul acesta au mai fost creşterea numărului de investitori ca urmare a succesului ofertei derulate de Hidroelectrica, cât şi aprecierile înregistrate de acţiunile unora dintre cei mai mari emitenţi, precum producătorul de energie deja menţionat, OMV Petrom (SNP) sau Banca Transilvania (TLV). De notat totodată şi creşterea de la începutul anului a contribuţiei la Pilonul II de pensii private, cei mai mari investitori de la BVB, de la 3,75% la 4,75%.

    „Cred că vom mai avea volatilitate în luna septembrie; de obicei, nu este una dintre cele mai bune luni de tranzacţionare pe piaţa de capital. Nu mă aştept la creşteri foarte mari în perioada urătoare, ci la o consolidare”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.

    Aşadar, la fel ca în timpul pandemiei, după declanşarea războiului din Ucraina sau chiar după scăderea de 3,7% a indicelui BET de luna trecută, cei care caută atent oportunităţi de acumulare sau intrare la preţuri mai „ieftine” pot avea automat de câştigat pe termen lung.

  • Noi râdem de cei care fac şi vând eclere, clătite, plăcinte, ciorbe, cafea, dar ei susţin rezistenţa economiei româneşti

    Spre surprinderea noastră, economia României şi businessul din ţara noastră au fost extrem de reziliente în ultimii patru ani, în ciuda faptului că lumea a fost lovită de o succesiune de crize: Covid, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, învierea inflaţiei, creşterea exponenţială a dobânzilor şi, nu în ultimul rând, schimbarea unor paradigme globale.

    În ciuda acestor crize, economia României a înregistrat o creştere extrem de susţinută, ajutată şi de stabilitatea cursului valutar leu/euro, care nu s-a mişcat deloc de patru ani încoace.

    Creşterea salariilor, creşterea pensiilor, intrările de bani din afară – şi albi, şi negri, şi gri – au contribuit la creşterea consumului şi la creşterea businessului local.

    Când ne uităm de sus la economie, ne uităm după ceea ce fac companiile mari, ce fac multinaţionalele, ce fac Petrom, Hidroelectrica, Dedeman, Altex etc. Prea puţin ne uităm la companiile mici, pentru simplul fapt că sunt firme mici, de care nu prea a auzit lumea în afară de familiile şi cei apropiaţi micilor antreprenori.

    Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii, dintre care majoritatea sunt multinaţionale, realizează jumătate din businessul din România. Restul de 900.000 de companii „se bat” pe ceea ce a rămas.

    Microîntreprinderile, acele companii care au între zero şi nouă salariaţi, încep să fie o cărămidă destul de rezistentă care susţine economia. România are 830.000 de companii micro, dintre care 622.000 au o cifră de afaceri mai mare ca zero.

    Conform unei analize a Ziarului Financiar, aceste microîntreprinderi realizează 12% din cifra de afaceri totală din economie, adică au realizat 309 miliarde de lei în 2022, cu un profit net de 82 de miliarde de lei, adică 31% din totalul profitului din businessul românesc. Este adevărat că au produs şi 17 miliarde de lei pierderi, adică 40% din total, pe rezultatele din 2022. Dar când tragem linie, microîntreprinderile pun pe masă un profit net pur de 65 de miliarde de lei.

    Dar cel mai important lucru este că aceste microîntreprinderi au 1.030.000 de angajaţi, adică 24% din totalul angajaţilor din companii.

    Aceste microîntreprinderi, care încadrează între zero şi nouă angajaţi, cu o cifră de afaceri maximă de 2 milioane de euro, sunt împrăştiate peste tot în ţară, ceea ce mai echilibrează din businessul polarizat din România.

    Conform unei analize a platformei BRIDGE-to-Information, rata medie de profit a acestor companii micro este de aproape 20%. Pe măsură ce firmele sunt mai mari, rata de profit scade: firmele mici au o rată de profit de 10%, firmele mjlocii au o rată de profit de 6,6%, iar companiile mari merg cu o rată a profitului de 5,7%.

    Când vedem sau auzim de antreprenori care fac prăjituri, gemuri, care merg cu food-truckul la festivaluri, când ne ducem la o croitorie, când mergem la un frizer cu un singur scaun, ne gândim prea puţin că acolo este o afacere care ţine economia, care ţine o familie de antreprenori-fondatori şi poate încă un angajat. Pentru noi, afaceri înseamnă ceea ce fac Ţiriac, Dedeman, Altex, Daniel Dines, Copos, Şucu. Nu prea ne gândim că o afacere poate să fie un mic producător de eclere sau un gem de prune făcut la ceaun.

    Dar aceste afaceri au ajuns să ţină economia, mai ales când este vorba de cei un milion de angajaţi, fie că sunt chiar antreprenorii, de cele mai multe ori, fie că sunt nişte angajaţi puri.

    Aceste microîntreprinderi au răsărit după criza din 2008 în condiţii economice vitrege.

    Pentru că nu avea de unde altundeva să ia business, Banca Transilvania a intrat pe piaţa microîntreprinderilor după 2009/2010, atunci când micile afaceri nu şi-au mai găsit finanţare la băncile cu acţionari străini. A fost şansa Băncii Transilvania că a crezut în aceste microîntreprinderi. După câţiva ani, pe măsură ce condiţiile din economie s-au îmbunătăţit, pe acest segment au venit şi celelalte bănci, pentru că aici dobânzile sunt mai mari, marjele sunt mai mari.

    Aceste microîntreprinderi au fost susţinute şi prin programele guvernamentale care le-au oferit finanţare la început de drum, o finanţare gratuită sau cu un cost mult mai redus. Dar până la urmă acesta este şi rolul statului, iar microîntreprinderile au întors înzecit aceste finanţări, fie guvernamentale, fie bancare.

    Foarte puţine dintre aceste microîntreprinderi vor ajunge afaceri mari, de brand, dar până la urmă acesta este rostul lor, de a susţine economia şi businessul tocmai prin faptul că sunt afaceri mici, mai uşor de făcut, cu bariere de intrare reduse, cu multă muncă, şi care în final reuşesc să facă vânzări, să facă angajări, să plătească taxe şi impozite, să obţină profit şi să asigure proprietarului, patronului, antreprenorului un anumit venit care, de cele mai multe ori, nu prea depăşeşte un salariu mediu dintr-o multinaţională.

    Dacă am avea şi mai multe microîntreprinderi, economia ar fi şi mai rezistentă, s-ar angaja şi mai mulţi oameni, s-ar obţine şi mai multe taxe şi impozite.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Câte firme româneşti ştiţi că au trecut graniţa, că au înfipt steagul pe tărâm străin?

    De ce nu sunt (mai multe) firme româneşti care să se fi extins deja peste graniţe? Să ridice pretenţii la banii consumatorilor şi clienţilor din ţări învecinate sau mai îndepărtate? Polonezii, de pildă, s-au dezvoltat mult mai repede, au «venit» peste noi mai de mult” este unul dintre subiectele discutate într-un grup de prieteni cu joburi în corporaţii sau antreprenori, de curând. Chiar aşa. Dacă e să ne gândim la marile firme româneşti, cu poziţii solide în domeniul lor, cât de multe vă vin în minte, pe loc, că au făcut pasul peste hotare? Nu cele care lucrează în mediul virtual, sau exportă, ci dintre cele de retail sau producţie. Vă ajung degetele de la mâini să le număraţi? Sau poate de la o singură mână?

    Întrebarea a început, din nou, să mă bântuie deunăzi, când fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl au preluat, alături de Apex Alliance, un complex hotelier de cinci stele din Elveţia. Redeschiderea Waldhaus Flims este planificată pentru anul 2025. Foarte adevărat este că antreprenorii băcăuani, care au construit de la zero afacerea Dedeman, cu care domină piaţa de retail do-it-yourself din România, şi-au diversificat afacerile, investind în multe firme şi domenii; portofoliul lor reuneşte acum fabrici, imobiliare şamd. Şi anul trecut Pavăl Holding a făcut o investiţie internaţională, prin achiziţia istoricului Grand Hotel Gardone din Italia în 2023. Dar acestea sunt investiţii colaterale. Întrebarea rămâne valabilă: de ce nu s-a extins Dedeman şi în alte pieţe? Într-un interviu acordat în 2015 BUSINESS Magazin, Dragoş Pavăl spunea că vrea să testeze extinderea prin abordarea pieţei din Republica Moldova. În ciuda unor tatonări, planurile nu s-au concretizat. Cele 62 de magazine ale reţelei sunt dezvoltate între graniţele ţării.

    Să fie oare o caracteristică naţională reticenţa companiilor româneşti de a cuceri spaţiile de peste hotare? Conform istoriei, românii nu au avut pretenţii de expansiune teritorială, n-au cucerit prea multe teritorii şi, în puţine excepţii de la regulă, nu prea au păstrat ce-au cucerit. Să fie acest lucru înscris în ADN-ul naţional?

    Viteza cu care s-au produs privatizările, acumularea capitalului, dezvoltarea antreprenorilor români şi a afacerilor pe care le-au clădit au un oarecare delay faţă de polonezi, care au avut o situaţie similară, trecând de la capitalism, prin sălbăticia debutului de capitalism, la creşterea afacerilor antreprenoriale. În urmă cu circa două decenii, de pildă, sucurile Tedi erau deja cunoscute în România şi pompau bani în reclame TV. Tedi este un brand din portofoliul Maspex – cea mai mare companie privată din industria alimentară din Polonia şi una dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, cu o istorie de peste 30 de ani pe piaţa de profil, conform informaţiilor de pe site. Aşadar, la circa zece ani de la debutul afacerii, producătorul a păşit în România, unde între timp şi-a adjudecat o felie consistentă de piaţă. Sigur nu sunt multe afaceri româneşti care să deţină cote la fel de importante în Polonia.

    Bineînţeles că sunt multe firme româneşti care au câştigat teren peste hotare – ca eMag sau reţeaua de magazine de bijuterii Teilor – sau cele pentru care exportul contează enorm, indiferent că vorbim de producători de carne (ca Agricola), cosmetice (ca Farmec sau Ivatherm), vinuri, fructe (Domeniile Ostrov este chiar cel mai mare producător din regiunea de SE a Europei), anvelope, animale vii, legume, fructe de pădure. Dar… nu la ei se referă subiectul expansiunii afacerilor antreprenoriale. Ci la companiile care „înfig” steagul pe tărâm străin. Scandia, consacrată pe piaţa românească pentru producţia de conserve, mi se pare una dintre excepţiile demne de laudă, pentru că a încercat şi a cumpărat fabrici peste hotare. Şi chiar dacă realitatea din teren nu a fost pe măsura cifrelor de pe hârtie, are această experienţă, a încercat, a aflat. Iar acum ştie. Şi una dintre cele şapte fabrici pe care le are în portofoliu este în Bulgaria.

    O altă excepţie de la regula menţinerii între graniţe este a antreprenorului Levente Bara, cofondatorul Transilvania Nuts – o companie care se ocupă cu procesarea de miez de nucă în România –, proprietarul unei fabrici de condimente din Indonezia. Tot el a fondat şi dezvoltat producătorul de ingrediente pentru industria alimentară şi de condimente Supremia Grup, vândut în 2017 către gigantul francez Solina.

    Când vor ajunge (unele dintre) afacerile româneşti corporaţii? Adică momentul în care afacerile de peste hotare să reprezinte mai mult decât cele de pe piaţa mamă? Sau soarta afacerilor româneşti este să ajungă parte din corporaţii? Sau poate viitorul va aduce vreun fenomen, aşa cum a fost dezvoltarea Facebookului, povestită în pelicula „The Social Network”.

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nicolae Ciucă, câţi dintre delegaţii de la Consiliul Naţional al PNL de duminică au construit o fabrică? Câţi conduc sau au condus o fabrică? Câţi au intrat într-o fabrică în ultimii patru ani? Câţi au vorbit cu un şef de fabrică în ultimul an?

    Nicolae Ciucă a intrat în multe fabrici în ultimii ani şi, în orice caz, credem (sperăm) că mulţi membrii marcanţi PNL au avut contacte cu fabricile din România. Doctrinar cel puţin principiile liberale ale economiei sunt favorabile mediului de afaceri.

    Ne plac cum sună conceptele generoase ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”, însă diavolul stă în detalii, pentru că în România avem un festival criptic de încălcare flagrantă tocmai a celor doua concepte.

    Amnistia fiscală dată recent este o formă distorsionată de încălcare a conceptelor ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”.

    Apropierea notorie a unor sectoare din mediul de afaceri de un partid sau de altul pentru a obţine sectorial ajutor de stat, facilităţi, scutiri, amnistii şi alte foloase este o alta încălcare perfidă a conceptelor ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”.

    Menţinerea cu proptele a zeci de companii de stat care înregistrează pierderi de ani de zile este alt exemplu de viciere a conceptelor ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”.

    Şi, nu în ultimul rând, criminalitatea fiscală de nestăvilit – ne lovim la tot pasul de evaziune fiscala şirag muncă la negru – râde în faţă conceptelor ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”.

    Nicolae Ciucă, să avem curaj sa privim realitatea în faţă. Pică economia pentru ca pică producţia industrială din România. Şi nu are legătură cu principiile ”linia roşie a cotei unice” şi ”fără taxe noi”.

    Scade cererea, în special pe piaţa internă, fabricile din ţară sunt incapabile să facă faţă importurilor, produsele importate au preţuri mai mici pentru că sunt subvenţionate la ele în ţară.

    Resursa umană calificată şi specializată este inexistentă, sistemul de învăţământ este total decuplat de piaţa muncii, copiii fie nu stau la şcoală fie pleacă din ţară. Învăţământul dual nu funcţionează pentru că în lipsa unor măsuri de reţinere a absolvenţilor care au primit bursă vom trimite la export resursă umană calificata şi specializată pe banii noştri.

    Aprobările pentru finanţările investiţiilor industriale noi se dau foarte încet şi greoi, durează ani de zile până se pune în execuţie un proiect.  

    Lanţurile de aprovizionare cu echipamente, materii prime şi materiale sunt tot mai lungi şi mai scumpe din cauza conflictului din Marea Roşie şi datorita complicaţiilor incredibile din Schengen-ul terestru.

    Colectarea creanţelor începe să devina o problemă critică, în special când este vorba de proiecte finanţate din fonduri publice, întârzierile la plata de aproape un an sunt noua normalitate.

    Nicolae Ciucă, tot mai mult din ce consumam vine din fabrici din alte ţări pentru ca noi nu mai avem fabrici şi uzine. Toata tehnologia, materiile prime şi materialele pentru marile proiecte din PNRR vin din import pentru că noi nu mai avem fabrici şi uzine. Toata tehnologia, materiile prime şi materialele din Green Deal şi Digital vin din import pentru că noi nu mai avem fabrici şi uzine. Ce mai, toate lucrările de refacere după inundaţiile de săptămâna trecuta vor fi executate cu materiale care vin import pentru că noi nu mai avem fabrici şi uzine.

    Mi-aş dori să nu fie aşa, o spun cu simpatie, dar până şi banalele batiste vin din import.

    O să stăm cu mâna întinsă la străini să primim şi cele mai banale lucruri de care avem nevoie. Deja stăm cu mâna întinsă pentru mâncare, chimie, energie şi apărare.

    Nicolae Ciucă, vorba lui Ion şi Gheorghe din Poplaca care pierd trenul ce trebuia să-i ducă la Bucureşti să vândă telemea, ii bai când n-ai lucrul tău.

    Avem nevoie de fabrici şi uzine la noi în ţară, mâncare, chimie, energie, apărare.

     

     

     

  • Cine este miliardarul care ridică pretenţii serioase la o poziţie în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din lume, după ce a făcut 14 mld. dolari într-o singură. Se apropie tot mai mult de Mark Zuckerberg sau Jensen Hwang în topul miliardarilor

    Larry Ellison, fondatorul gigantului tech Oracle, a adăugat la averea sa 14 mld. dolari într-o singură zi, după ce veniturile companiei de software au explodat pe fondul cererii ridicate pentru soluţiile AI din cadrul Oracle Cloud, serviciul de cloud al Oracle, scrie Bloomberg.

    Fondatorul Oracle l-a depăşit pe Bill Gates în clasamentul miliardarilor, iar acum cu o avere estimată la 170 mld. dolari îi prinde din urmă pe Mark Zuckerberg, şeful Meta (174.9 mld. dolari) şi Jensen Huang, unii dintre cei mai bogaţi oameni din tehnologie la momentul actual.

    Averea lui Ellison a crescut cu aproximativ 45 de miliarde de dolari în acest an. Majoritatea banilor vin din acţiunile Oracle pe care fondatorul le deţine şi din participaţia sa de aproximativ 10 mld. de dolari la Tesla.

    Ellison este cunoscut pentru stilul său de viaţă luxos , care implică avioane private, echipe de navigaţie pentru Cupa Americii şi proprietăţi-trofee, inclusiv insula hawaiiană Lanai.

    Un alt deal ce ar spori şi mai mult averea fondatorului Oracle este achiziţionarea conglomeratului american de mass-media Paramount Global, compania mamă a CBS, care este în discuţii. Potrivit unor persoane familiarizate cu detaliile tranzacţiei, Ellison ar urma să deţină 77% companie.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Oracle, compania vrea să se axeze pe extinderea infrastructurii cloud ,a puterii de calcul şi a capacităţii de stocare pentru a concura cu Amazon.com Inc., Microsoft şi Alphabet.

    Oracle a anunţat, de asemenea, un acord în această săptămână pentru a face disponibilă baza sa de date omonimă în cloud-ul Amazon Web Services.

     

     

  • Polonia a tras lozul câştigător: Intel are undă verde să construiască o fabrică gigant de chip-uri de aproape 6 mld. euro, cea mai mare investiţie în Polonia din ultimele decenii, care va crea peste 2.000 de job-uri

    Planificarea unei noi fabrici Intel în Polonia a făcut un pas înainte după ce Comisia Europeană a dat undă verde guvernului polonez să acorde ajutor de stat pentru proiect, scrie FT. 

    „Comisia Europeană a informat Polonia că a dat undă verde notificării ajutorului de stat pentru Intel”, a anunţat vineri ministrul afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski, în cadrul unei conferinţe de presă. El a precizat că valoarea ajutorului va fi de peste 7,4 miliarde de zloţi (1,7 miliarde de euro) între 2024 şi 2026.

    Gawkowski a adăugat că costul total al proiectului Intel este de peste 25 de miliarde de zloţi, descriindu-l drept „cea mai mare investiţie din Polonia din ultimele decenii”, informează postul de televiziune TVN.

    Fabrica, care va fi situată în apropierea oraşului Wrocław şi va asambla şi testa cipuri semiconductoare, va contribui la „garantarea unei mai bune dezvoltări economice şi a unei mai mari securităţi în Polonia”, a declarat ministrul. Se preconizează crearea a 2 000 de noi locuri de muncă.

    Planurile pentru acest proiect au fost anunţate pentru prima dată în luna iunie a anului trecut, sub fostul guvern polonez Lege şi Justiţie (PiS). Cu puţin timp înainte de a părăsi funcţia în decembrie, guvernul PiS a aprobat un ajutor de stat de peste 7 miliarde de zloţi pentru producţia de cipuri semiconductoare.

    Astfel de ajutoare de stat trebuie aprobate de UE, iar noul guvern de coaliţie care a înlocuit PiS a supravegheat acest proces în acest an.

    „Astfel de procese în cadrul Comisiei Europene durează de obicei doi ani”, a declarat astăzi Gawkowski. „Am reuşit să scurtăm şi să accelerăm semnificativ acest proces. A [durat] doar opt luni”.

    Ministrul adjunct pentru afaceri digitale, Dariusz Standerski, a adăugat că guvernul speră acum că un acord final poate fi semnat cu Intel până la sfârşitul acestui an, deschizând calea pentru începerea construcţiei fabricii.