BusinessMagazin

Blog

  • Lionel Messi a revenit pe lista marcatorilor pentru Inter Miami în înfrângerea cu Atlanta United

    Argentinianul a şutat cu piciorul stâng, din prima, găsind colţul de jos al porţii. Acesta a fost al 11-lea său gol în sezonul actual al Major League Soccer.

    Golul argentinianului i-a readus în meci pe cei de la Inter Miami în repriza secundă, făcând 2-1 în minutul 62. Anterior, primiseră două goluri, ambele fiind şuturi din afara careului ale internaţionalului georgian Saba Lobzhanidze.

    Totuşi, Herons nu au putut riposta, Jamal Thiare marcând pentru 3-1 şi aducând victoria pentru Atlanta.

    Heronii întâlnesc pe St. Louis CITY SC sâmbătă seara, pe Chase Stadium.

  • Compania olandeză Damen Shipyards, care detine 49% la Damen Shipyards Mangalia, cere falimentul şantierului naval, ca urmare a datoriilor acumulate

     Compania olandeză Damen Shipyards, care detine un pachet de 49% la Damen Shipyards Mangalia SA, a cerut falimentul şantierului naval, ca urmare a datoriilor acumulate, solicitarea fiind depusă la Tribunalul Constanta.

    Potrivit unei declaratii făcute de  preşedintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurenţiu Gobeajă, pentru radio Europa Liberă, „este vorba de o sumă de aproximativ 160 de milioane de euro. Reprezintă împrumuturile scadente pe care Damen le-a acordat societăţii de la momentul preluării acţiunilor, din 2018, până în prezent”.

    Dosarul a fost depus în instantă pe 28 mai, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru 14 iunie.

    Şantierul de la Mangalia are peste 1.500 de salariaţi şi peste 600 de subcontractori colaboratori.

    Compania olandeză gestionează atât şantierul de la Mangalia cât şi pe cel de la Galaţi, care a fost achiziţionat cu mai bine de 20 de ani în urmă.

    În 2018, Damen a decis să investească în Mangalia şi a acceptat să transfere părţii române 2% din acţiunile companiei care operează Şantierul Mangalia (permiţând statului român să devină acţionar majoritar în această companie, cu 51%), în schimbul primirii şi păstrării controlului operaţional şi managerial al şantierului naval.

    Anul trecut, Damen a cerut rezilierea contractului legal de funcţionare a asocierii cu statul român privind Şantierul Mangalia. Oficialii companiei olandeze spuneau că, prin adoptarea legii 187/2023 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi Damen în ceea ce priveşte Şantierul Mangalia.

     

     

  • BREAKING! UiPath este în cădere liberă pe Bursa de la New York. Acţiunile se prăbuşesc cu 30% after-hours după raportarea rezultatelor pe primul trimestru fiscal. Rob Enslin demisionează din funcţia de CEO. Daniel Dines revine la cârma companiei

    Acţiunile UiPath (simbol bursier PATH) se depreciază cu 30% în tranzacţiile after-hours pe Wall Street, la 12,6 dolari de la 18,3 dolari la închiderea de miercuri seară, după ce compania producătoare de software de automatizare fondată în România de Daniel Dines şi Marius Tîrcă a raportat rezultate financiare pentru primul trimestru fiscal care nu au fost pe placul investitorilor.

    Într-o altă mişcare surpriză, UiPath a anunţat că Rob Enslin demisionează din funcţia de CEO şi că Daniel Dines revine la cârma companiei.

    Compania a raportat miercuri seară rezultatele financiare pentru primul trimestru fiscal al anului 2025 pe calendarul american de raportări, respectiv venituri de 335 mil. dolari, faţă de 290 mil. dolari în T1/2024. Pierderea netă a fost de 28,7 mil. dolari faţă de 32 mil. dolari în T1/2024.

    „Suntem încântaţi să anunţăm că Annualized Renewal Run-rate a depăşit 1,5 miliarde de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2025, o dovadă a platformei noastre de automatizare a afacerilor, lider de piaţă, şi a rolului strategic pe care automatizarea îl joacă în transformarea digitală”, a spus Daniel Dines, fondator şi director de inovaţie al UiPath.

    „Credem că fundaţia afacerii noastre rămâne solidă şi suntem optimişti în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a stimula creşterea şi profitabilitatea prin îmbunătăţirea execuţiei, centrarea pe client şi inovarea continuă.”

    Într-un comunicat separat emis astăzi, UiPath a anunţat că Rob Enslin demisionează din funcţia de director executiv şi membru al Consiliului de Administraţie al UiPath începând cu 1 iunie 2024. Daniel Dines, fondator şi fost director executiv al UiPath, va fi numit din nou director executiv, tot începând cu 1 iunie 2024. Dines ocupă în prezent funcţia de Chief Innovation Officer şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie.​

    Despre schimbarea CEO-ului:

    „Îi mulţumesc lui Rob pentru contribuţiile sale la UiPath în ultimii doi ani, timp în care a jucat un rol semnificativ în creşterea companiei”, a spus Dines. „Odată cu această schimbare, sunt încântat să revin în rolul de CEO şi aştept cu nerăbdare să conduc compania în următoarea etapă de creştere profitabilă şi inovare.”

    „După multă reflecţie, am luat decizia dificilă de a demisiona din funcţia de CEO al UiPath. A fost o onoare să fac parte, să conduc şi să învăţ de la o echipă extrem de talentată”, a spus Enslin. „Sunt incredibil de mândru de ceea ce am realizat împreună. Conducerea inspirată a lui Daniel şi mentalitatea obsedată de clienţi vor schimba jocul şi sunt convins că UiPath va continua să definească ceea ce este posibil pentru clienţii şi partenerii noştri pe piaţa de inteligenţă artificială şi automatizare.”
     
    Dines a co-fondat UiPath în 2005 şi a ocupat funcţia de CEO sau co-CEO şi preşedinte executiv din acel moment până la 31 ianuarie 2024, când a preluat rolul de Chief Innovation Officer şi preşedinte executiv. Enslin s-a alăturat UiPath în calitate de co-CEO al companiei în aprilie 2022 şi a fost singurul CEO de la 1 februarie 2024 până în prezent. Dines a înfiinţat UiPath cu scopul de a construi o companie care să ajute oamenii să reducă timpul şi stresul care rezultă din sarcinile administrative banale şi repetitive. În prezent, UiPath are peste 10.000 de clienţi din întreaga lume care utilizează platforma sa de vârf de automatizare a întreprinderilor şi de inteligenţă artificială pentru a automatiza procesele de afaceri de la un capăt la altul.

     

    Repere financiare pentru primul trimestru al anului fiscal 2025

    Veniturile de 335 de milioane de dolari au crescut cu 16 procente de la an la an.

    ARR de 1,508 miliarde de dolari a crescut cu 21% de la an la an.

    Noul ARR net de 44 de milioane de dolari.

    Rata de retenţie netă în dolari de 118%.

    Marja brută GAAP a fost de 83 la sută.

    Marja brută non-GAAP a fost de 86%.

    Pierderea operaţională GAAP a fost de (49) milioane de dolari.

    Venitul operaţional non-GAAP a fost de 50 de milioane de dolari.

    Fluxul net de numerar din operaţiuni a fost de 100 de milioane de dolari.

    Fluxul de numerar liber ajustat non-GAAP a fost de 101 milioane de dolari.

    Numerarul, echivalentele de numerar şi titlurile de valoare tranzacţionabile au fost de 1,9 miliarde de dolari la 30 aprilie 2024.

    „Pe parcursul primului trimestru am observat o atenţie sporită asupra contractelor şi o prelungire a ciclurilor de vânzare pentru contractele mari pe mai mulţi ani. Am ţinut cont de aceşti factori, de mediul macroeconomic actual şi de tranziţia conducerii noastre, în orientările noastre actualizate pentru restul anului”, a declarat Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath. „În timp ce previziunile noastre privind veniturile şi marjele de exploatare sunt influenţate de calendarul şi durata contractelor, avem încredere în capacitatea noastră de a genera o creştere durabilă a ARR la scară largă şi un flux de numerar liber ajustat non-GAAP semnificativ.”

    Pentru al doilea trimestru fiscal 2025, UiPath se aşteaptă la:

    Venituri în intervalul de 300 milioane de dolari până la 305 milioane de dolari

    ARR în intervalul de la 1,543 miliarde de dolari la 1,548 miliarde de dolari la 31 iulie 2024

    Venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ pragul de rentabilitate

    Pentru întregul an fiscal 2025, UiPath îşi actualizează indicaţiile şi se aşteaptă la:

    Venituri în intervalul de 1,405 miliarde de dolari până la 1,410 miliarde de dolari

    ARR în intervalul de la 1,660 miliarde de dolari la 1,665 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2025

    Venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ 145 de milioane de dolari

    UiPath are o capitalizare de 10,5 mld.

  • O întrebare: în ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar, scăpat complet de sub control?

    ♦ Deficitul bugetar a ajuns al 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024 ♦ Evoluţia spulberă orice speranţă că deficitul bugetar al României s-ar mai putea încadra în ţinta de 5% din PIB până la finalul anului ♦ În aceeaşi vreme însă, investiţiile din fonduri europene au scăzut, dar investiţiile din fonduri bugetare s-au triplat ♦ În continuare sunt pe masă 100 mld. euro fonduri europene pentru investiţii în România în 2024 şi în anii următori.

    În ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar? Este o întrebare firească în contextul în care bugetul României este strâns cu uşa de majorările din sectorul bugetar, dar şi de creşterile de pensii şi de decontări de medicamente, dar pe masă sunt 100 mld. euro în fonduri europene pentru investiţii.

    Este inexplicabil că guvernul Marcel Ciolacu, cu bagheta finanţelor în mâna lui Marcel Boloş, a bugetat creşteri ale cheltuielilor de numai 10%, iar acum, la patru luni din an, cheltuielile cresc cu un ritm triplu. Într-un an electoral, creşterea cheltuielilor sociale este inevitabilă, însă un reglaj, într-o oarecare măsură, ar putea fi din folosirea fondurilor europene, în condiţiile în care în continuare sunt disponibile 100 mld. euro din fonduri europene în 2024 şi în anii următori, prin mai multe programe, de la PNRR la fonduri structurale.

    În primele patru luni din an, însă, cu bugetul în aer, guvernul a investit mai puţin din fonduri europene decât în aceeaşi perioadă din 2023. În aceeaşi vreme, investiţiile publice din fonduri bugetare s-au triplat, de la 7 mld. lei la 21 mld. lei. Ce s-a întâmplat? Roxana Mircea, managing partner la REI Finance, companie de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene şi ajutoare de stat, spune că scăderea se simte mult mai puternic în piaţă şi sunt întârzieri la plăţi pe aproape toate programele.

    „Este o catastrofă. Nu sunt bani, este blocaj total. Şi azi am sunat un client privat, care are întârzieri mari. Niciodată în ultimii 10 ani nu am mai avut undeva la 15% din cifra de afaceri sume neîncasate. Şi primăriile simt şi asta, dar şi privatul. Plus ministerele nu evaluează, nu se mişcă, aici e marea tragedie. Ne întrebăm ce este: este incompetenţă sau este stopată pentru că nu sunt bani şi nu avem?“, spune ea.

    10 mld. lei a investit guvernul din fonduri europene în primele patru luni din 2024, faţă de 12 mld. lei, cât a investit în primele patru luni din anul trecut. De altfel, guvernul, chiar în raportul privind situaţia macroeconomică, document care însoţeşte bugetul pe 2024, spunea clar: fondurile europene pot ajuta corectarea deficitului bugetar. „Un rol important (în corectarea deficitelor – n. red.) ar trebui să îl joace fondurile europene, având atât un impact direct -prin sporirea surselor de finanţare a deficitelor externe -, cât şi unul indirect – prin derularea de programe investiţionale ţintite şi de ajustare structurală, cu efecte favorabile asupra activităţii economice şi, implicit, şi în sensul atenuării cuantumului deficitelor fiscale“, scriu reprezentanţii guvernului în documentul citat.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, este de părere de asemenea că folosirea fondurilor europene este crucială în materie de investiţii, în special în contextul în care bugetul naţional este foarte strâns şi este nevoie de corectarea deficitului fiscal.

    „Logica şi priorităţile ar trebui clare: tot ce se poate face din fonduri europene, se face din fonduri europene, pentru că bugetul este constrâns. Fondurile europene pot ajuta în sensul în care substituie sursele naţionale în proiectele de investiţii, ştiind fiind faptul că investiţiile afectează direct deficitul, iar banii europeni se văd direct în partea de cofinanţare“, spune Ionuţ Dumitru.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Hermix

    Hermix este prima platformă de analiză pentru vânzările din sectorul public, prin intermediu căreia companiile pot să înţeleagă mai uşor şi să câştige proiecte în sectorul public, monitorizând licitaţii şi furnizând analize avansate de piaţă, realizate cu tehnologii moderne de analiză de date mari (big data) sau învăţare automată.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Hermix este prima platformă care automatizează vânzările din sectorul public. Platforma a fost dezvoltată în ultimii doi ani şi a fost lansată public la sfârşitul anului 2022. Valoarea financiară a investiţiei este aproximativ 400.000 de euro în ultimii doi ani. Dezvoltarea produsului a fost finanţată în cea mai mare parte din resurse proprii. În 2023, proiectul a fost cofinanţat printr-un grant de cercetare de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov de 200.000 de euro. Echipa companiei este formată din profesionişti IT, experţi în afaceri, cercetători şi academicieni, precum şi profesionişti în marketing şi vânzări, cu zeci de ani de experienţă în domeniile lor. Din punctul de vedere al pieţei, clienţii cărora li se adresează platforma Hermix sunt în principal furnizorii şi beneficiarii de proiecte guvernamentale din toată Europa. Sectorul achiziţiilor publice formează o piaţă enormă, reprezentând 2 trilioane de euro, adică 14% din PIBul Uniunii Europene. Există 250.000 de autorităţi publice şi 400.000 de furnizori în licitaţiile europene. Concluzia remarcabilă a fost că vânzările în sectorul public sunt ocazionale, oportunistice, datele sunt gestionate manual, iar ofertele sunt redactate integral manual. Există o cantitate mare de date disponibile, dar ne-exploatate suficient. Prin urmare, există o nevoie imensă de analiză a datelor mari şi automatizare.

    Elementul de noutate:

    Hermix este prima platformă care ajută companiile, autorităţile, ONG-urile, IMM-urile, startup-urile şi cercetătorii să automatizeze şi să acceseze finanţări publice, licitaţii şi granturi.

    Efectele inovaţiei:

    Peste 20 de clienţi comerciali şi pre-comerciali şi 500 de utilizatori înscrişi care testează sau folosesc platforma. Au câştigat premiul EU Datathon de la Comisia Europeană, fiind recunoscuţi ca cea mai bună aplicaţie pentru achiziţii publice. De asemenea, au primit recunoaşteri precum premiul Deloitte Impact Star în 2022 şi CE Tech Rocketship în 2023 din partea Deloitte şi Google Cloud.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Flip Business – soluţii pentru companii

    Prin Flip Business, departamentul de parteneriate business 2 business al Flip, tânărul start-up românesc care încurajează economia circulară prin recondiţionarea telefoanelor şi tabletelor, pe care le reintroduce pe piaţă ca noi, compania sprijină alte companii cu un portofoliu de servicii ce le oferă soluţii punctuale pentru reducerea impactului asupra mediului.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Flip şi-a propus să revoluţioneze felul în care sunt vândute şi cumpărate telefoanele care nu mai sunt folosite şi primesc o nouă viaţă odată recondiţionate în service-ul propriu, în care lucrează peste 100 de specialişti. Modelul de business inspirat din principiile economiei circulare a fost extins şi către companii, oferind soluţii punctuale pentru reducerea impactului asupra mediului, fie prin achiziţionarea de telefoane recondiţionate, vânzarea flotelor de telefoane ale companiilor prin buyback, sau prin sprijinirea companiilor mici şi mijlocii prin leasing operaţional pentru telefoane recondiţionate.

    Fiecare telefon recondiţionat are, în medie, o amprentă de carbon cu 63% mai mică comparativ cu un telefon nou, astfel că oferă o soluţie palpabilă şi eficientă pentru companiile care vor să fie mai atente la impactul lor asupra mediului înconjurător.

    Elementul de noutate:

    Portofoliul de servicii oferit de Flip Business asigură continuitatea şi sustenabilitatea modelului de business al companiei, în timp ce oferă companiilor din România tactici punctuale de reducere a impactului asupra mediului. Vânzarea în regim buyback a flotelor de telefoane este o alternativă la casarea acestora, ce reduce cantitatea de e-waste şi deblochează bugete considerabile pentru investiţii în dezvoltare; telefoanele recondiţionate sunt reintroduse pe piaţă după ce sunt verificate în peste 60 de teste de calitate, şi pot ajunge la alte companii sau la consumatori. Achiziţia de telefoane recondiţionate este o soluţie de optimizare a bugetelor şi de atingere a obiectivelor ESG. În plus, prin serviciul Flip Lease, companiile pot accesa telefoane as a service pentru angajaţi, fiind o soluţie care nu blochează cash-flow-ul şi aduce beneficii suplimentare, precum asigurare pentru orice tip de daună, rate complet deductibile şi un proces operaţional complet ce permite atât IMM-urilor, cât şi corporaţiilor să facă upgrade echipamentelor electronice, optimizând bugetele şi reducând amprenta de carbon.

    Efectele inovaţiei:

    Până acum, peste 9.000 de companii din România au apelat la serviciile oferite de Flip Business, din domenii precum industria farmaceutică, FMCG, construcţii, comerţ, HoReCa sau consultanţă. În plus, Flip Business a realizat de curând un studiu despre gradul de familiaritate al companiilor din România cu principiile economiei circulare, la care au participat reprezentanţi ai 631 de companii din România. Principalele concluzii ale studiului arată că jumătate dintre companiile respondente consideră că economia circulară le este la îndemână, iar 1 din 7 companii respondente afirmă că aplică cel puţin un principiu al economiei circulare. Şi piedicile sunt numeroase: disponibilitatea redusă a produselor şi serviciilor din această categorie, rezistenţa la schimbare, considerentele de natură financiară. Rezultatele studiului sunt disponibile gratuit, online.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Leanpay, prima soluţie BNPL 3.0 din România

    Leanpay, unul din cei mai importanţi furnizori de servicii Buy Now Pay Later (BNPL) din Europa Centrală şi de Est, prezent în Slovenia şi Ungaria, a început să ofere soluţia BNPL 3.0 pe piaţa locală  începând cu aprilie 2023, după o investiţie totală de 1 milion de euro. Soluţia de plată în rate se adresează atât shop-urilor online, cât şi celor offline şi a fost deja integrată de nume precum Flanco, PC Garage, Lensa sau Mobilier1.

     

    Descrierea inovaţiei:

    „După soluţiile financiare învechite de tip BNPL 1.0 şi modelele de business nesustenabile de tip BNPL 2.0, Leanpay este pionier în dezvoltarea unei soluţii BNPL 3.0 cuprinzătoare”, spun reprezentanţii companiei. Concret, plata în rate la comercianţi este disponibilă utilizând un flux complet digital, rapid şi simplu, transparent, într-un mod responsabil faţă de client, online sau direct în magazinele partenerilor, pentru cumpărături cu valori cuprinse între 250 de lei şi 25.000 de lei, evitând supraîndatorarea consumatorului, prin verificarea cuprinzătoare a bonităţii utilizatorilor fără a mai fi nevoie de hârtii, carduri sau drumuri la bancă.

    Elementul de noutate:

    Un client nou poate accesa o achiziţie în rate prin intermediul Leanpay în mai puţin de 5 minute, completând câţiva paşi simpli. Un client deja înregistrat în sistem poate accesa o nouă achiziţie în rate fixe în mai puţin de 30 de secunde. Cu toţii beneficiază de o soluţie prin care pot afla în mai puţin de 1 minut dacă sunt eligibili pentru a accesa o achiziţie în rate fixe şi, de asemenea, pot afla rata maximă pentru care se califică.

    Efectele inovaţiei:

    Prin adoptarea soluţiei BNPL 3.0 în România, comercianţii oferă consumatorilor posibilitatea de a achiziţiona produse având la dispoziţie cea mai rapidă metodă de plată în rate. Iar clienţii au opţiunea de a-şi împărţi costul produsului în sume fixe egale, în funcţie de bugetul lor. Astfel, se creează un ecosistem în care comercianţii parteneri îşi cresc atât valoarea medie a coşului de cumpărături, frecvenţa de cumpărare şi, de asemenea, obţin o fidelizare a clienţilor mai rapidă. Totodată, prin implementarea soluţiei, comercianţii pot reduce semnificativ rata abandonului coşului de cumpărături. Din momentul integrării cu partenerii locali (Flanco, PC Garage, Lensa), vânzările în rate pentru aceştia au crescut cu aproximativ 30%, iar valoarea medie a coşului de cumpărături în rate a avut un avans de circa 40%.

  • MEDIAFAX. De ce n-a făcut EPPO apel în dosarul Hideg? Răspuns EPPO pentru Mediafax şi Aleph News: „Competenţa aparţine Camerei Permanente care monitorizează cazul”

    Parchetul European spune că „în situaţia unei hotărâri de condamnare, camera are în vedere printre altele cuantumul pedepsei stabilite în comparaţie cu pedepsele aplicate în alte dosare pentru fapte similare, poziţia procesuală a inculpatului şi existenţa unor cauze de reducere a pedepsei”

    Parchetul European, condus de procurorul şef Laura Codruţa Koveşi, a răspuns în această seară unei solicitări oficiale în care i se cerea un punct de vedere cu privire la dosarul EPPO în care este vizat omul de afaceri Cătălin Hideg, dosar aflat în fază de judecată pe rolul instanţelor din România.

    Parchetul European a fost întrebat oficial dacă a formulat apel în dosarul Hideg după decizia din februarie 2022 a Tribunalului Bucureşti, iar dacă n-a formulat apel la decizia Tribunalului Bucureşti să precizeze motivele deciziei.

    Şeful de comunicare al EPPO, dna. Tine Hollevoet, a răspuns astfel:

    „În conformitate cu prevederile art. 36 alin 7 din Regulamentul EPPO, competenţa de a formula apel împotriva hotărârii pronunţate de o instanţă de judecată aparţine Camerei Permanente care monitorizează cazul şi care este compusă din trei procurori europeni din alte state membre decât cel unde este instrumentat dosarul.

    În situaţia unei hotărâri de condamnare, camera are în vedere printre altele cuantumul pedepsei stabilite în comparaţie cu pedepsele aplicate în alte dosare pentru fapte similare, poziţia procesuală a inculpatului şi existenţa unor cauze de reducere a pedepsei”.

    Cătălin Hideg a fost acuzat de EPPO, în octombrie 2022 de folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de fraudă cu fonduri europene în valoare de 3 milioane de euro.

    Acesta a fost primul caz investigat de EPPO în România.

    Ulterior, pe 16 februarie 2024, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Cătălin Hideg la 4 ani de închisoare cu executare.

    În acest dosar, doar Cătălin Hideg a formulat apel, nu şi EPPO, aşa cum arată portalul instanţelor de judecată din România. Dosarul EPPO în cazul Hideg se află în prezent pe rolul judecăţii Curţii de Apel Bucureşti.

    Omul de afaceri Cătălin Hideg a susţinut, inclusiv public, dar şi într-un denunţ la DNA că – după ce a intrat în contact cu Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, Doru Trăilă şi Dan Tocaci – i-au fost ceruţi 600.000 de euro pentru „optimizarea” dosarului său de la EPPO aflat pe rolul Justiţiei române.

    Omul de afaceri a declarat că din cei 600.000 de euro, ar fi remis suma de 100.000 de euro.

    În prezent, DNA anchetează cazul – punându-i pe Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, Doru Trăilă şi Dan Tocaci – sub acuzare pentru trafic de influenţă şi sub măsura preventivă a controlului judiciar sub cauţiune.

    Menţionată în discuţiile dintre inculpaţi este şi Laura Codruţa Koveşi, şefa EPPO, structură care-i făcuse dosarul lui Cătălin Hideg.

    Dan Tocaci vorbeşte chiar de influenţa pe care Florian Coldea ar avea-o asupra fostei şefe a DNA:

     

    „(…) H.R.C.: …dat la unii care nu ştiu ce… Cică spunea omu’ acolo… A început să spu…

    T.D.V.: Deci …[neinteligibil]… Ăsta este, cum să spun eu… Când vrei, când vrei, să nu te mai… E o chestie, când vrei: „Dă, mă, ce vrei că nu mă interesează. Dă ce vrei.”. Când… Ci… cine să-i facă ceva? Păi, el dacă te apucă să deschidă 2-3 vorbe că… cade România. Din două… dă două drumuri… două ă… dă 2-3 direcţii, cade România, pe safety. M-ai înţeles?

    H.R.C.:Hai noroc! Noroc! …[râde]…

    T.D.V.: M-ai înţeles?

    H.R.C.: Cine dracu’ să mai cadă, mă DANE? Nu vezi, că acum cad ei, mă DANE.

    T.D.V.: Păi, nu cad ei. Păi, gândeşte-te ce conexiuni au. Au Uniunea Europeană… cu KOVESI, cu alea…

    H.R.C.: Păi, mai au, mă DANE?

    T.D.V.: KOVESI dacă face aşa, se… se duce peste ea, ce crezi că… De ce crezi că… Au o putere fantastică. Da’ îi lasă în pace, îţi spun eu.(….)”

    „(…) H.R.C.: N-or mai avea putere, frate.

    T.D.V.: N-are cum să nu aibă putere, mă. Îi are pe toţi la mână.

    H.R.C.: Nu-i mai ascultă nimeni.

    T.D.V.: Nu e chiar aşa. Nu e chiar aşa.(…)”

    Şi Dumitru Dumbravă, mâna dreaptă a lui Coldea, a vorbit de Laura Codruţa Koveşi.

    „D.D: Adică putem să mergem jos cu voioşie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la 10 ani aşa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea 2 ani şi 3 luni pe fiecare faptă. A dat 3 ani, adică a adăugat…

    H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]…

    D.D: Ca să nu fie…în ton…

    H.R.C.: Dar de ce…

    D.D.:…partea de jos, partea de jos.

    H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu ştiu dacă putea, adică…

    D.D: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înţelegeti, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenţii lui buni, care chiar ştie carte, ştie meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără …[neinteligibil]… că nu dă. 10 ani putea să dea. 10 ani cu un spor şi cu asta… ieşeau 12 ani, 12 ani, da.

    H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că…

    D.D: Haideţi că a fost elegant.

    H.R.C.: A zis că inteligenţa sau cel puţin şcoala nu ar fi permis oricui să facă asemenea…

    D.D: Vă admiră!(…)”.”

  • Care este compania auto care merge contra curentului şi poate da lovitura. Cel mai mare producător de maşini investeşte într-o nouă generaţie de motoare cu combustie internă

    Toyota a dezvăluit planurile pentru o nouă generaţie de motoare cu combustie internă, mizând pe o nevoie continuă de tehnologii mai vechi chiar şi în condiţiile în care cumpărătorii de maşini se orientează către Tesla şi alţi producători de vehicule electrice.

    Într-o rară apariţie comună, şefii Toyota, Mazda şi Subaru au promis că vor continua să investească în tehnologia bazată pe combustibil, o mişcare de care vor beneficia şi sute de furnizori care se luptă cu trecerea la vehiculele electrice, informează Financial Times.
    “Într-o epocă în care dezvoltarea tehnologiei vehiculelor electrice se accelerează, există un nou rol pe care îl putem urmări şi pentru motorul cu combustie internă”, a declarat directorul general al Toyota, Koji Sato, precizând că motoarele au fost concepute pentru a fi utilizate alături de baterii în vehiculele hibride.

    Angajamentul Toyota faţă de tehnologia motoarelor cu combustie internă – care se bazează în mod tradiţional pe benzină sau motorină ca şi combustibil – vine în contextul în care vânzările de maşini complet electrice au încetinit din cauza preocupărilor legate de costuri şi de reţelele de încărcare insuficiente.

    Acest lucru a dus la un boom al cererii de autovehicule hibride, determinând rivalii globali să crească investiţiile în aceste modele, care combină motoarele electrice şi motoarele cu combustibil.
    Cel mai mare producător auto din Japonia a fost mult timp un susţinător al vehiculelor hibride şi mai lent în adoptarea vehiculelor electrice, o poziţie care a fost validată în ultimele luni de creşterea în forţă a vânzărilor.

    Preşedintele Toyota, Akio Toyoda, a prezis că cererea pentru vehiculele electrice va atinge un plafon de 30% din piaţa globală, deschizând calea pentru mai multe vânzări de maşini hibride.
    Noile motoare vor funcţiona cu motorină şi benzină, precum şi cu combustibili cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, cum ar fi hidrogenul sau carburanţi sintetici.
    Mazda şi Subaru, ambele deţinute parţial de Toyota, au prezentat, de asemenea, marţi, prototipuri de motoare.
     

  • Ţara care se topeşte a înregistrat un nou record de caldură. Mercurul din temometru a ajuns până la 49,9 grade Celsius

    Temperaturile din capitala Indiei au urcat marţi până la o temperatură record de 49,9 grade Celsius, a anunţat biroul meteorologic al guvernului, citat de AFP.

    Departamentul Meteorologic al Indiei (IMD), care a anunţat „un val de căldură severă”, a înregistrat temperaturile la două staţii din suburbiile Delhi, la Narela şi Mungeshpur.

    Meteorologii prognozează temperaturi similare miercuri.

    În mai 2022, în unele zone din Delhi au fost atinse 49,2 grade Celsius, relata presa indiană la acea vreme.

    Ani de cercetări ştiinţifice au constatat că schimbările climatice duc la valuri de căldură mai lungi, mai frecvente şi mai intense.

    Autorităţile din New Delhi au avertizat, de asemenea, asupra riscului de lipsă de apă, în timp ce capitala este cuprinsă de un val de căldură intensă – reducând aprovizionarea în unele zone.

    Ministrul Apelor, Atishi Marlena, a făcut apel la „responsabilitate colectivă” pentru a opri risipa de apă, conform Times of India.

    „Pentru a rezolva problema lipsei de apă, am luat o serie de măsuri, cum ar fi reducerea furnizării de apă de la două ori pe zi la o dată pe zi în multe zone”, a declarat Atishi, potrivit Indian Express.

    Autorităţile sanitare au avertizat cu privire la impactul căldurii asupra sănătăţii, în special pentru sugari, persoanele în vârstă şi cele cu boli cronice.

    În acelaşi timp, Bengalul de Vest şi statul Mizoram au fost lovite de vijelii şi ploi torenţiale provocate de ciclonul Remal, care a afectat duminică India şi Bangladesh, provocând moartea a peste 38 de persoane.