BusinessMagazin

Blog

  • O vară mai scumpă şi cu mai multe restricţii îi aşteaptă pe turiştii din întreaga lume

    Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

    O nouă taxă în Bali, taxe mai mari la hotelurile din Amsterdam şi Paris, reguli mai stricte privitoare la con­sumul de băuturi alcoolice în public în Milano şi Mallorca, preţuri de groază la Lacul Ba­laton, festivaluri mai scum­pe în Ungaria, inflaţie record în Turcia, restricţii privitoare la consumul de apă în insulele greceşti sunt doar unele din aspectele care ar putea provoca dureri de cap turiştilor în această vară.

    Liderii din multe desti­na­ţii turistice majore au adoptat măsuri pentru a îmblânzi mulţimile de turişti, sau cel puţin a câştiga mai mult de pe urma lor.

    În unele locuri, propu­ne­rile pentru taxe noi sau noi reguli pentru vizitatori au atras opoziţie din partea lo­cui­torilor, care se tem că tu­riştii necesari pentru impul­sionarea economiilor locale vor sta deoparte.

    Însă destinaţiile au ne­voie să găsească metode de a con­tracara ceea ce Megan Epler Wood, managing di­rector al Sustainable Tourism Asset Ma­nagement Program de la Cornell University, numeşte „povara invizibilă“ a turismului.

    Din februarie, vizitatorii insulei indoneziene Bali sunt nevoiţi să plătească o taxă de 150.000 de rupii, sau aproxi­ma­tiv 9,40 $ pe vizită, veni­turile ob­ţinute urmând să fie folosite pentru susţinerea prezervării activelor cultu­rale şi naturale ale insulei.

    Începând cu 1 august, majoritatea turiştilor străini care vizitează Insulele Galapagos, trebuie să plătească o taxă de intrare de 200 $, dublul celei actuale, banii fiind folosiţi pentru susţinerea conserveării, îmbunătăţirea infrastrutcurii.

    În aprilie, Veneţia a introdus o taxă de 5 euro pentru turiştii care vizitează în zilele de vârf. În Hawaii, posibilitatea introducerii unei noi taxe turistice a atras opoziţia localnicilor.

    Cu turismul în revenire la niveluri prepandemice, mai multe destinaţii au crescut sau ajustat taxele hoteliere pentru a atrage venituri mai mari. Grecia încearcă să se întărească în faţa dezastrelor climatice, iar guvernul ţării vrea ca turiştii să ajute. Taxa de „rezilienţă în faţa crizei climatice“ va fi mai mare în perioada martie-octombrie. În ceea ce priveşte Grecia, turiştii s-ar putea confrunta şi cu restricţii privitoare la consumul de apă pe fondul secetei.

    Şi în Amsterdam şi Barcelona taxele hoteliere au crescut în acest an. Înaintea Jocurilor Olimpice din vară, legislatorii din regiunea Île-de-France au impus o nouă taxă, pe lângă taxa hotelieră normală.

    Inflaţia este de asemenea o problemă. Cei care vor să mănânce langoşi ungureşti la Lacul Balaton în acest an se vor confrunta cu preţuri foarte mari. Cei care vizitează „litoralul maghiar“ ar trebui să se aştepte la preţuri cu 10% mai mari faţă de anul trecut, potrivit Daily News Hungary. Lacul Velenţa este o alternativă grozavă la Lacul Balaton, dar în acest an şi preţurile de aici vor fi mari.

    Şi unele festivaluri din Ungaria vin cu preţuri mai mari. La Muveszetek Volgye, preţurile s-au dublat în acest an.

    În Turcia, inflaţia a trecut de 75% în luna mai, urcând de la 69,8% în aprilie.

    În alte destinaţii turistice, focusul este pe descurajarea comportamentului care poluează mediul local sau afectează calitatea vieţii locuitorilor.

    În anumite zone din Mallorca şi Ibiza, de exemplu, guvernul a impus o interdicţie pe comercializarea şi consumul de alcool târziu noapte pe străzi.

  • Grindină, vijelii şi descărcări electrice în mai multe localităţi din judeţul Arad

    „În această seară, în intervalul orar 19:25 – 20:30 este valabilă o Avertizarea meteorologică Cod portocaliu de fenomene meteorologice periculoase – grindină, vijelii şi descărcări electrice, pentru localităţile: Arad, Pecica, Vladimirescu, Zimandu Nou, Fântânele, Livada, Felnac, Şofronea, Zădăreni”, anunţă ISU Arad.

    A fost transmis mesaj de avertizare a cetăţenilor din zonele vizate, prin sistemul Ro-Alert.

    „Pentru optimizarea misiunilor de răspuns la potenţialele efecte generate de fenomenele meteorologice avertizate, pompierii din cadrul ISU Arad sunt pregătiţi să asigure în cel mai scurt timp intervenţiile pentru limitarea efectelor produse de situaţiile de urgenţă, forţele de intervenţie fiind suplimentate la nevoie”, se arată în finalul informării.

  • Harghita, judeţul fermelor de familie: cele mai multe gospodării sunt mici, de 0,5-5 hectare

    ♦ Ziarul Financiar îşi propune să pună lupa pe fiecare judeţ din România pentru a vedea cum se face agricultură, iar mai întâi se concentrează pe producţia vegetală, adică cea de cereale şi oleaginoase, coloana vertebrală agriculturii autohtone.

    Harghita este „curtea“ fermelor mici, majoritatea de jumătate de hectar sau maximum cinci hectare, pentru că terenurile agricole sunt puternic fragmentate, explică reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita.

    „În judeţul Haghita nu au existat niciodată domenii mari, ci multe gospodării mici cu suprafaţa arabilă de la 0,5 la 4-5 hectare. Agricultura este un domeniu care continuă să se limiteze la marjele de subzistenţă, deoarece se cultivă majoritar pe parcele mici“, a spus Romfeld Szolt, directorul executiv al DAJ Harghita.

    Ziarul Financiar îşi propune să pună lupa pe fiecare judeţ din România pentru a vedea cum se face agricultură, iar mai întâi se con­cen­trează pe producţia vegetală, adică cea de cereale şi oleaginoase, coloana vertebrală agriculturii autoh­tone. Culturile de grâu şi porumb acoperă circa 5 milioane de hectare, peste 50% din suprafaţa arabilă a ţării.

    „Fragmentarea suprafeţelor în parcele mici nu este prielnică pentru cultura mare, cum sunt grâul şi porumbul, din această cauză nu avem companii cu sute şi mii de hectare, doar câteva ferme mici şi mijlocii, care cultivă pe 40, maximum 150 de hectare, ceea ce nu reprezintă o pondere semnificativă în comparaţie cu judeţele din sudul şi vestul ţării“, a subliniat Romfeld Szolt.

    Spre comparaţie, în Harghita, cea mai mare fermă de cereale este 150 de hectare, de 80 de ori mai mică decât cea mai mare fermă din judeţul vecin, Bacău, Grup Şerban Holding. Dacă am compara cu cea mai mare fermă din România, Agricost, cea mai mare fermă din Haghita este de 370 de ori mai mică decât ea.  „Din suprafaţa agricolă, suprafaţa arabilă ocupă mai puţin de 20%, păşunile şi fâneţele reprezentând bogăţiile judeţului cu aproape 80%, în proporţie dublă faţă de media naţională de 33% din suprafaţa agricolă“, a precizat directorul executiv al DAJ Harghita.

  • Silvestru Şoşoacă, pus sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile

    „În cursul zilei de astăzi, 5 iunie 2024, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, faţă de un suspect, candidat la alegerile pentru Parlamentul European, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de infracţiunilor de uz de fals, prev. de art. 323 Cod penal, şi fals în declaraţii, prev. de art. 326 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal. Totodată, faţă de acesta s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile”, potrivit unui comunicat de presă.

    Procurorii subliniază că nici o altă persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în acest dosar.

    „Pe măsura derulării cercetărilor, vom oferi informaţii suplimentare”, se precizează în finalul comunicatului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii au început o anchetă privitoare la o posibilă falsificare a semnăturilor de pe lista unui candidat independent la alegerile europarlamentare. Liderul unui partid ar fi instigat la falsificare, susţin procurorii.

    Potrivit anchetatorilor „în luna aprilie 2024, liderul unei formaţiuni parlamentare, deputat, i-a instigat, atât direct, cât şi prin interpuşi, pe mai mulţi membri ai unei formaţiunii politice şi pe o serie de angajaţi ai Parlamentului României care desfăşoară activităţi lucrative în cadrul formaţiunii politice respective, să procedeze la falsificarea câtorva mii de liste de susţinători necesare depunerii de către un candidat independent a candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”.

  • Discounterul german Lidl a scos la vânzare depozitul de aproape 4 ha din Nedelea, judeţul Prahova

    Discounterul german Lidl, liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2023, de aproape 22 de miliarde de lei, a scos la vânzare de­pozitul pe care îl deţine în judeţul Prahova, în localitatea Nedelea şi care măsoară 38.054 mp, adică aproa­pe 4 hectare.

    ♦ Retailerul construieşte tot în Prahova, în Ariceştii Rahtivani, cel mai mare centru logistic de pe plan local, care va măsura 8 ha ♦ Mai mult, compania anunţă şi construcţia unui nou proiect la Arad.

    Discounterul german Lidl, liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2023, de aproape 22 de miliarde de lei, a scos la vânzare de­pozitul pe care îl deţine în judeţul Prahova, în localitatea Nedelea şi care măsoară 38.054 mp, adică aproa­pe 4 hectare.

    Decizia de vânzare a fost luată în condiţiile în care retailerul constru­ieşte tot în Prahova, în Ariceştii Rah­tivani, la doar câţiva kilometri depăr­tare, cel mai mare centru logistic de pe plan local, care va măsura 8 ha.

    „Noul depozit va prelua activită­ţile desfăşurate acum în cadrul cen­tru­lui logistic Nedelea, pentru care am început demersurile de vânzare. Încă din 2023, investiţiile noastre le­gate de expansiune au mers şi înspre construirea unui nou depozit, în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, pe care avem în plan să îl inaugurăm în acest an. Vorbim despre cel mai mare centru logistic din portofoliul Lidl România, cu o suprafaţă totală a terenului de peste 230.000 mp şi o su­prafaţă construită de peste 80.000 mp, având gândită o capacitate totală de stocare de peste 55.000 paleţi“, spun oficialii Lidl. Ei adaugă că acesta re­pre­zintă o investiţie pe termen lung, gândită în vederea eficientizării reţe­lei şi opti­mi­zării rutelor de transport din zonele Prahova – Ilfov, dar şi din zonele din centrul şi sud-estul ţării.

    „Unul dintre principiile care ne ghidează, la Lidl, este eficienţa, iar dezvoltarea capacităţii logistice este un pilon foarte important, care ne per­mite să optimizăm rutele de apro­vizionare a magazinelor şi astfel să reducem impactul asupra mediului.“

    Grupul deţine astăzi şase centre logistice ce adună circa 278.000 mp, valoare ce poziţionează retailerul în topul celor mai mari proprietari de profil din ţară.

    „Lidl are şase depozite cu acope­rire la nivel naţional, situate în puncte strategice ale ţării: Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti), Iernut (lângă Târgu-Mureş), Lugoj (în judeţul Timiş), Roman (în judeţul Neamţ) şi Fundeni (în judeţul Călăraşi).“

    Suprafaţa fiecăruia dintre acestea variază între 38.000 mp (Nedelea) şi 55.000 mp (Fundeni). Aşadar, depo­zitul din Ariceştii Rahtivani, Prahova va fi de două ori mai mare decât cel deja existent în acelaşi judeţ.

    Extinderea vine în contextul în care nemţii au circa 350 de magazine de discount şi continuă să se dezvolte.

    Totuşi, în 2023, ei au deschis în România doar şapte magazine, de 3-4 ori mai puţine decât în mod obişnuit.

    Chiar şi aşa, lanţul şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei locale de comerţ alimentar după o creştere de 17,7% a cifrei de afaceri, până la 21,8 mld. lei. Avansul a venit atât pe fond de inflaţie şi deschideri de magazine în 2023, cât şi pe fondul faptului că unităţile inaugurate în anii de dinainte au ajuns la maturitate.

    În retail, deschiderea de magazine merge mână în mână cu extinderea suprafeţei logistice. Iar Lidl anunţă că mai are în plan cel puţin un depozit nou, la Arad.

    „În următorii ani, vom continua investiţiile logistice pe piaţa locală prin deschiderea unor noi magazine, precum şi prin construcţia unui depozit nou în Arad cu scopul eficientizării reţelei noastre. În ceea ce îl priveşte, am început deja procesul de licitaţie pentru alegerea antreprenorului general.“

    Investiţia într-un centru logistic se ridică la câteva zeci de milioane de euro (30-50 mil. euro), valoarea exactă variind în funcţie de suprafaţă, dar şi de alţi factori, arată celor mai recente date ZF.

    Când vine vorba de zona logistică, în comerţul modern local, jucătorii au două strategii diferite. Astfel, de regulă, actorii germani precum Lidl, Kaufland sau Penny preferă să îşi cumpere terenurile şi să îşi dezvolte singuri depozitele. Acesta este şi modelul belgienilor de la Mega Image. La polul opus, francezii, dar şi Profi preferă să lucreze cu companii specializate de logistică, de la care închiriază suprafeţe generoase.

  • Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energie a mărit, de la 1 iunie, cu 40% tariful de servicii de sistem al Transelectrica, creştere care se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor, afirmă senatorul USR, Cristian Bordei.

    „Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energie, agenţie controlată de PNL, a mărit, de la 1 iunie, cu 40% tariful de servicii de sistem al Transelectrica, creştere care se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor, fie că este vorba de consumatori casnici, fie de firme”, se arată într-un comunicat de presă al USR.

    Potrivit sursei citate, înainte de 1 iunie 2024 tariful era de 9,17 lei/MWh (fără TVA) şi de luna aceasta a ajuns la 12,84 lei/MWh.

    „Mărirea de tarif, de 40%, a fost decisă de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE), agenţie condusă de un om numit de PNL: George Sergiu Nicolescu. Ordinul ANRE a fost publicat în Monitorul Oficial în 30 mai 2024, dar nu a fost comunicat public de către Agenţie. Politizarea agenţiilor care controlează funcţionarea unor domenii economice strategice este principala cauză pentru care românii plătesc tarife tot mai mari pe servicii publice care nu îşi cresc deloc calitatea”, se mai arată în comunicat.

    „Creşterea abruptă cu 40% a tarifelor Transelectrica este cea mai nouă dovadă că managementul numit politic de PSD-PNL aduce rezultate catastrofale pentru economie şi pentru români. Creşterea tarifelor Transelectrica, aprobată de ANRE, va duce la o nouă creştere a preţurilor energiei pentru cetăţeni şi pentru companii, exact în cel mai prost moment, când preţurile produselor de bază sunt deja sufocant de mari, iar economia dă semne de scădere. În orice ţară normală, unde operatorul de transport şi reglementatorul pieţei energiei au conduceri profesioniste, o creştere atât de mare a tarifelor ar fi de neconceput, dar în România politrucilor incompetenţi PSD-PNL este perfect posibil”, spune Cristian Bordei, senator USR.

  • Surpriză: Mcdonald’s pierde un proces şi nu mai poate utiliza numele „Big Mac” în Uniunea Europeană

    Un tribunal european a decis anularea mărcii „Big Mac” pentru pui, dar a decis păstrarea acesteia pentru vită după un lung proces purtat cu rivalul irlandez Supermac’s, scrie FT.

    Supermac’s a arătat că McDonald’s a folosit drepturile de autor pentru a preveni extinderea lanţului irlandez în blocul comunitar. Curtea a hotorât că McDonald’s nu a putut demonstra utilizarea legitimă a măcrcii „Big Mac” înregistrată în 1996.

    Astfel, gigantul american nu mai poate folosi marca „Big Mac” pentru vânzarea de pui, putând totuşi să o folosească în privinţa cărnii de vită.

    „Această decizie este una de bun simţ, dar arată modul în care companiile multinaţionale aleg să folosească marcile înregistrate. Este o victorie uriaşă pentru toate firmele mici din lume”, a declarat  Pat McDonagh, managing director al Supermac’s.

    Decizia poate fi atacată la ce mai înaltă autoritate judiciară din UE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

  • Top 5 meserii care deschid uşile companiilor. Unele dintre acestea sunt platite si cu peste 200 de euro pe ora si nu necesită diplomă

    Mii de oameni se pregătescă să termine facultatea în 2024, iar mulţi dintre aceşti absolvenţi vor intra direct pe piaţa muncii şi vor începe să-şi construiască propria carieră.

    Pentru acei tineri care se gândesc pe ce să se concentreze pentru a încerca să obţină mai multă tracţiune pe piaţa muncii, platforma de free-lance Upwork a publicat recent lista celor mai solicitate competenţe pentru 2024. Unele din acestea se plătesc şi cu 200 de euro pe euro, iar facultatea nu este obligatorie, potrivit CNBC.

    Top 5 meserii care deschid uşile companiilor:

    Analist

    Analiştii de date analizează „seturi de date incredibil de mari şi complexe pentru a obţine informaţii despre o anumită traiectorie” a unei afaceri, spune Margaret Lilani, vicepreşedinte al departamentului de furnizare a talentelor la Upwork. Aceştia folosesc instrumente precum Microsoft Excel, Google Spreadsheet, SQL şi Tableau.

    Analiştii de date de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 167 de euro pe oră.

    Full stack developer

    Când vine vorba de construirea de site-uri web şi aplicaţii, dezvoltatorii full stack sunt cei responsabili de toate aspectele acesui t obiectiv . Adică, sunt responsabili de interfaţa pe care o vede utilizatorul, precum şi de mecanismele care o fac să funcţioneze.

    Dezvoltatorii full stack de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 190 de euro pe oră.

    Specialist în social media marketing

    Specialiştii în social media răspândesc informaţii despre clienţii lor pe platforme care variază de la Instagram la Pinterest, cu scopul de a interacţiona cu clienţii, de a construi branduri, de a stimula vânzările, şi de a creşte traficul pe site.

    Specialiştii în social media marketing sunt plătiţi cu până la 250 de euro pe oră.

    Asistent virtual

    Asistenţii virtuali ajută clienţii într mai multe morduri diferite. Aceştia sunt angajaţi pentru „a le organiza calendarul, pentru a-i ajuta cu e-mailurile, pentru a aranja unele prezentări” şi aşa mai departe, spune Lilani.

    Unii se pot specializa în anumite programe sau platforme „dar natura generalistă le permite, de asemenea, să fie flexibili”, spune ea.

    Aceşti asistenţi sunt plătiţi cu până la 65 de euro pe oră pe Upwork

    Graphic designer

    Designerii „creează concepte vizuale care merg mână în mână cu brandingul” clienţilor lor, spune Salemi. Aceştia creează logo-uri, infografice, postări în social media, prezentări şi aşa mai departe.

    „Trăim într-o lume vizuală”, spune Lilani. Şi astfel, designul grafic este cu atât mai important”.

    Designerii sunt plătiţi cu 150 de euro pe oră pe Upwork.

  • Febra după inteligenţa artificială îl consumă şi pe Musk: Miliardarul a deturnat o comandă de mii de chip-uri AI de la Tesla către X şi xAI

    Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

    În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

    Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

    Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

    Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

    X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

    „Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

    Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

    În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

     

     

     

     

     

  • Un nou jucător intră puternic în piaţa AI: Samsung este la un pas să bată palma cu Nvidia pentru a furniza chip-uri de memorie cu o nouă tehnologie de mare viteză

    Acţiunile Samsung Electronics au crescut miercuri dimineaţă cu până la 3,6%, pe fondul aşteptărilor că firma va furniza cipuri de memorie de mare viteză către Nvidia în următoarele luni, scrie FT.

    Directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, a declarat marţi reporterilor că cipurile HBM de la Samsung nu au picat testele de calificare, necesitând, totuşi, o serie suplimentară de îmbunătăţiri tehnice.

    Comentariile lui Huang au fost lansate după ce Samsung şi-a înlocuit luna trecută liderul responsabil de sectorul cipurilor semiconductoare, într-un efort de a depăşi ceea ce şefii companiei au descris ca fiind o „criză a cipurilor”.

    Cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume s-a luptat pentru a recupera decalajul faţă de rivalul SK Hynix în ceea ce priveşte producţia în masă a celor mai avansate cipuri HBM utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligenţă artificială precum ChatGPT.