BusinessMagazin

Blog

  • Directorul general al Transgaz a fost schimbat din functie

    Muntean a fost schimbat saptamana trecuta”, au afirmat sursele
    citate.Compania Transgaz este controlata de stat, prin intermediul
    Ministerului Economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Roberta Anastase isi recunoaste greseala, dar PSD tot depune plangere penala

    Ponta a spus ca “infractiunea este deja comisa”, referindu-se la
    votul dat saptamana trecuta de Camera Deputatilor la Legea
    pensiilor.”Abuzul in serviciu, falsul si uzul de fals oricum au
    fost comise. PSD oricum va depune plangere penala impotriva
    Robertei Anastase”, a continuat el.Ponta a spus ca anuntul despre
    posibilitatea reluarii votului la Legea pensiilor echivaleaza cu
    recunoasterea greselii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rozalia Pal, UniCredit: Romania va ajunge abia in 2013-2014 la o crestere economica de 4-5%

    “Problemele
    structurale interne fac ca relansarea economiei Romaniei dupa criza
    sa se produca mai lent, in conditiile in care multe state si-au
    reluat deja cresterea. In Romania, reformele structurale vor
    necesita timp, dar pun baza unei cresteri sustenabile pe termen
    lung”, a comentat Pal.

    Ultima prognoza a UniCredit
    pentru economia Romaniei vizeaza o scadere de 2,5% pentru 2010,
    ceea ce situeaza banca in tabara pesimistilor, alaturi de Erste sau
    Raiffeisen, care prevad o restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI,
    insusita si de autoritati, are in vedere o scadere de
    2%.

    Au fost
    mai multi factori care au contribuit la o astfel de situatie,
    enumera Rozalia Pal: stoparea brusca a exporturilor, in conditiile
    socului crizei asupra cererii din Europa, iar prin efectele de
    runda a doua, criza globala a generat efecte vizibile in tara,
    anumite segmente, precum cel imobiliar, fiind foarte afectate. Din
    punctul de vedere al comparatiei cu alte state, tarile baltice au
    reprezentat un caz similar, intrand in criza cu acelasi gen de
    dezechilibre ca si Romania, in timp ce Slovacia reprezinta exemplul
    pozitiv, reusind sa intre in zona euro, cu o economie echilibrata,
    apreciaza economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Prognoza din iunie a Bancii Mondiale indica, pe ansamblul
    Europei     Centrale si de Est si al tarilor din
    Asia Centrala, doar doua tari unde economia ar urma sa scada in
    acest an – Romania, cu 0,5%, si Letonia, cu 3,5%. Semnificativ este
    ca economia romaneasca a scazut anul trecut cu 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    Zona
    euro a revenit insa deja pe crestere, pentru acest an fiind estimat
    un avans de 1,6%. Pentru SUA, estimarea de crestere pentru acest an
    este de 2,9%. “Cu putine exceptii – Spania sau Grecia, care se
    confrunta cu dezechilibre interne – statele dezvoltate si-au reluat
    cresterea”, remarca Pal.

    In
    privinta sanselor de reluare a creditarii, reprezentanta UniCredit
    crede ca segmentul de creditare pentru companii isi va relua
    avantul inaintea celui de retail, pe masura ce bancile isi
    orienteaza mai mult atentia catre sectorul productiv. “In orice
    caz, perioada de cresteri alerte s-a incheiat, iar boomul
    creditului de retail s-a oprit.”

    UniCredit Tiriac Bank, banca
    aflata in top 10 in functie de active, a avut venituri de 657
    milioane de lei in prima jumatate a anului (in crestere cu 10% fata
    de aceeasi perioada a anului trecut), iar profitul net calculat
    dupa standardele contabile internationale a fost de 36 de milioane
    de lei, mai mic cu 18%. In aceeasi perioada, soldul creditelor
    acordate a urcat cu 11%, iar depozitele au scazut cu
    10%.

  • Amor si frauda pe Wall Street

    E o carte pe care
    a scris-o dupa arestarea lui Bernard (Bernie) Madoff si pe care
    acesta din urma a avut prilejul sa o parcurga de dupa gratii.
    Sheryl l-a cunoscut pe Bernie in 1988, pe vremea cand ea era
    directoarea financiara a unei organizatii evreiesti din America,
    Hadassah, o organizatie dintre sutele pe care Madoff le-a tras pe
    sfoara. Mogulul s-a indragostit lulea de Sheryl Weinstein,
    povesteste ea, si s-a implicat mai mult decat si-ar fi dorit in
    relatia amoroasa cu ea. Cartea-revelatie pe care ne-o propune
    colectia “Reality Shock” a Editurii Pandora dezvaluie insa nu doar
    amorul clandestin al lui Bernie si picantele detaliile de alcov ale
    relatiei sale cu Sheryl, ci si personalitatea carismatica si forta
    irezistibila de seductie a unui escroc care a reusit sa-i insele
    pana si pe cei mai prudenti oameni de afaceri ai lumii.

    Nascut in 1938, finantistul Madoff a infiintat firma de brokeraj
    Bernard L. Madoff Investment Securities LLC de pe Wall Street, pe
    care a condus-o pana la arestarea sa, survenita la 11 decembrie
    2008. |n timpul crizei, autoritatile americane au descoperit ca
    talentatul domn Madoff a delapidat, de-a lungul carierei, 65 de
    miliarde de dolari – o suma care il situeaza pe locul intai in
    topul celor mai mari escroci bancari ai tuturor timpurilor. A fost
    gasit vinovat pentru 11 capete de acuzare si condamnat la 150 de
    ani de inchisoare.

    De ce s-a hotarat doamna Weinstein sa aduca la lumina aceasta
    poveste? Dintr-un motiv foarte simplu, pe care nici macar nu s-a
    straduit sa-l disimuleze: banii. Pentru ca “a pierdut totul” din
    pricina fraudei savarsite de fostul sau amant, Sheryl s-a simtit
    datoare fata de familia sa si a decis sa-i redreseze bugetul, prin
    suma obtinuta pentru drepturile de autor. |n acelasi timp, a avut
    si prilejul sa-si elibereze constiinta, nimerind, astfel, doi
    iepuri dintr-o lovitura.

    Sheryl Weinstein, “Secretele lui Madoff”, Editura Pandora M,
    Bucuresti, 2010

    ALTE APARITII EDITORIALE

    Farmecul interzis al fumatului

    Prefatatoarea acestei antologii numeste fumatul “cea mai benigna
    dintre intoxicarile curente”. Are sau nu are dreptate, nici nu
    conteaza. Importante sunt, dincolo de orice, textele in sine ale
    celor 26 de colaboratori, unii cu fumuri in cap, altii fara, unii
    autentici si onesti, altii simpatic ipocriti. Texte de literatura
    adevarata, de cele mai multe ori, in care placerea povestitului
    este la fel de intensa precum cea a fumatului. Respondentii sunt
    tineri, sau mai putini tineri, bastinasi sau expati stabiliti in
    Romania, adunati din toate zonele de practica intelectuala, de la
    critica literara la muzica sau coregrafie – toti fumatori sau fosti
    fumatori, care au prilejul sa povesteasca despre intaiul lor
    contact direct cu tigara. De la matasea porumbului la hasis, de la
    pipa la trabuc, nimic din ce are legatura cu fumatul nu le este
    strain. O carte incorecta politic si, tocmai de aceea savuroasa,
    care ar putea avea drept motto urmatoarea formula: “Daca vrei sa te
    lasi de fumat, noi nu te putem ajuta!”

    Andra Matzal (coordonator), “Primul meu fum”, Editura ART,
    Bucuresti, 2010

    Are stiinta suflet?

    La pagina 67 a acestei carti, ne izbim de un text al budistului
    zen Katagiri Roshi, care spune: “L-am citit pe Descartes al vostru.
    Foarte interesant. Gandesc, deci exist. A uitat sa mentioneze a
    doua parte. Sigur ca stia, doar a uitat: Gandesc, deci nu exist”.
    Perplexitatea pe care ne-o trezeste magistrul japonez este de
    indata risipita de Amy Corzine, care explica: “Din perspectiva lui
    Katagiri, in timp ce gandesti, doar gandurile exista. Nu si sinele.
    Subtextul este ca oamenii de stiinta care urmeaza directia lui
    Descartes sunt egocentrici si, ca urmare, nu gandesc cum se
    cuvine”. O schimbare de perspectiva, o invitatie la ignorarea
    locurilor comune si a prejudecatilor, ca multe altele pe care le
    veti intalni in aceasta carte. “Viata secreta a universului”
    prezinta, pe intelesul tuturor, principalele teorii ale filozofilor
    si ale fizicienilor, din Antichitate pana in prezent, si propune o
    ipoteza inedita: stiinta, in colaborare cu religia, este capabila
    sa rezolve tainele energiei care asigura coeziunea universala.

    Amy Corzine, “Viata secreta a Universului”, Editura Corint,
    Bucuresti, 2010

  • Cum a gasit Nusco in criza chiriasi pentru un turn de birouri cu 18 etaje

    Michele Nusco, cel care
    co­ordoneaza afacerile din Ro­mania ale familiei oa­menilor de
    afaceri italieni Nusco, care au extins pe piata locala afacerea cu
    usi la inceputul anilor ’90, povesteste, proaspat intors de pe
    santierul turnului de birouri Nusco Tower, ca “terenul pe care se
    afla proiectul a fost cumparat in 2001-2002 pentru un show-room al
    fabricii de usi, dar eu am dorit apoi sa facem un turn cu 18
    etaje”.

    Nusco a facut, la fel ca
    numerosi oameni de afaceri locali, pasul dinspre pro­ductie catre
    imobiliare in perioada de boom a pietei si s-a trezit in fata
    situatiei de a incepe lucrarile la o investitie de circa 40 de
    milioane de euro la inceputul anului 2008, exact cand piata isi
    incepea declinul.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Harta preturilor alimentelor. Unde gasiti cea mai ieftina mancare


    De exemplu,
    clujenii cumpara carnea de pasare cu 5 lei pe kg, in timp ce
    vasluienii o gasesc in galantare cu 14 lei pe kg. Locuitorii din
    Harghita achizitioneaza cea mai ieftina carne de vita si porc, in
    Constanta se gaseste cea mai ieftina telemea, in timp ce la Covasna
    ouale au cel mai mare pret.

    Aceleasi statistici mai arata
    ca in pietele din Brasov pot fi gasiti cei mai ieftini cartofi, cu
    0,8-1,2 lei pe kg, judetul fiind recunoscut ca un mare producator
    in domeniu, in timp ce locuitorii din Mehedinti dau pe acelasi
    kilogram de cartofi pana la de trei ori mai mult.

    Detalii pe
    www.gandul.info    .

  • Expertii straini recomanda bancilor grecesti sa-si fuzioneze subsidiarele din Romania si Bulgaria


    Focus citeaza
    opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
    Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
    posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
    din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
    inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
    aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
    Centrala Europeana.

    Expertii FMI, ai BCE si ai CE
    considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
    vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
    intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
    inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
    incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
    pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
    incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
    piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
    nefavorabila pentru angajatori.

    Asa se face ca expertii au
    ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
    grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
    preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
    Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
    profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
    problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
    aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
    sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

    O alta sugestie a fost ca
    bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
    putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
    preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
    catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
    drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
    numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
    de veto in decizii.

    Sensul acestor recomandari este
    ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
    poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
    le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
    toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
    in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

    Finantarea de la BCE
    pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
    totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
    activelor bancare, scrie Reuters.

    Intre timp, scenariile ce
    vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
    fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
    oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
    continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
    consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
    – se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
    Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
    informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
    Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
    vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

    La jumatatea lui octombrie,
    bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
    data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
    rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
    fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
    in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
    financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
    pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
    testul – ATEBank.

  • Actorul Horia Serbanescu a murit

    Trupul neinsufletit al lui Horia Serbanescu va fi depus luni in
    foaierul Teatrului “Constantin Tanase” din Capitala, actorul urmand
    sa fie inmormantat marti, la ora 12.00, la Cimitirul Bellu.

    Horia Serbanescu (16 martie 1924 – 19 septembrie 2010) a fost un
    popular actor bucurestean, activand atat pe scena teatrului de
    revista si de comedie, cat si in televiziune. A jucat in filme de
    televiziune precum “Directorul nostru” (1955), “Telegrame” (1959),
    “Politica si delicatese” (1963) sau “Mofturi 1900” (1964). In
    teatru a detinut roluri in spectacole precum “Pe aripile Revistei”,
    “Trei Calusari”, “Vitamina M… Muzica!”, “Horia si Radu isi asuma
    riscul”, “Cu muzica e… de glumit!”, “Carnaval la Tanase”,
    “Nepotul domnului prefect”.

    Detalii pe
    www.mediafax.ro    .

  • “A terminat Princeton, acum e la Harvard”. Unde invata copiii milionarilor sa faca bani


    In Romania,
    o intreaga generatie de “nouveaux riches” isi pune aceasta
    proble­ma. Oamenii de afaceri autohtoni vor sa se asigure ca cei
    care le vor succeda vor avea cunostinte temeinice despre buna
    administrare a capitalului agonisit dupa Revolutie si nu sunt deloc
    zgarciti atunci cand vine vorba despre educatia
    urmasilor.

    George Copos este mandru de
    performantele scolare ale fiicei sale, Alexandra (27 de ani): “A
    terminat facultatea de finante la Princeton. Acum urmeaza un
    masterat de trei ani la Harvard. Categoric, ea va prelua afacerile
    familiei”.

    Ionut Negoita spune ca, pana la
    sfarsitul celor opt clase, cei doi copii ai lui vor continua sa
    invete la o scoala privata bucuresteana, unde nu plateste mai mult
    de 10.000 de euro anual, pentru fiecare. “Pe viitor, intentionez sa
    ii indrum catre o scoala din afara. Un punct de plecare in
    cautarile mele este chiar colegiul de business din Haga, unde
    studiaza nepoata mea.”

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Primii doi ani de criza au trecut. Cati mai urmeaza?

    Autoritatile ar trebui sa creasca impozitele si sa reduca
    progresiv datoria guvernamentala, si asta rapid, fiindca “n-avem
    prea mult timp la dispozitie ca sa marim impozitele si sa taiem
    deficitele; inca o scadere cu 10% la pretul caselor ar insemna un
    risc mai mare ca recesiunea sa se reintoarca”. Noua sau 12 luni ar
    fi necesare ca pietele financiare sa-si recapete increderea in
    aceasta tara, dar e nevoie de un efort constant, de la o luna la
    alta, pentru ca “pietele se uita la orice, nu numai la vointa
    politica, ci si la capacitatea societatii de a face efortul”.

    Nu e vorba in cele de mai sus despre Romania, iar cel ce
    vorbeste nu e vreun oficial de la FMI. Prima afirmatie ii apartine
    lui Alan Greenspan, fostul sef al Rezervei Federale, si se refera
    la administratia Obama, iar a doua ii apartine lui Lorenzo Bini
    Smaghi, membru al comitetului director al Bancii Centrale Europene,
    care vorbea, tot saptamana trecuta, despre Grecia. Ambii cu acelasi
    aer al urgentei, al cursei contracronometru, al unui pericol surd
    care planeaza asupra economiilor si impotriva caruia natiunile
    trebuie sa arunce in lupta toate fortele.

    Multi ne-am obisnuit deja, de doi ani incoace, cu acest tip de
    discurs de razboi, pe care il vom gasi, in diverse forme si cu
    diverse recomandari adresate guvernelor sau oamenilor simpli, din
    New York pana la Bruxelles sau Bucuresti. Furtuna financiara
    starnita incepand din 2007 in America si care a trecut apoi Oceanul
    spre noi, dupa caderea bancii Lehman Brothers la 15 septembrie
    2008, a maturat nu numai cresterea economica, milioane de locuri de
    munca ori chiar certitudinea unui acoperis deasupra capului pentru
    milioane de oameni, dar si majoritatea certitudinilor: ca
    tehnologia ne va face imuni la ciclurile economice, ca e posibila
    prosperitatea prin consum pe credit, ca deschiderea granitelor
    rezolva problema somajului si in general ca orice perioada de criza
    nu poate dura decat foarte putin. In doi ani, aproape totul a fost
    pus in discutie si amenintat cu disparitia, de la zona euro la
    ideea de stat social sau cea de stiinta economica.

    “Imi exprim increderea ca va putea fi evitata alunecarea intr-o
    criza de proportiile celei din anii 1929-1933. Este insa dincolo de
    orice indoiala ca aceasta perioada va lasa urme adanci chiar in
    modelul economiei mondiale”, reflecta Mugur Isarescu, guvernatorul
    BNR, intr-o prezentare la Academie, tinuta in octombrie 2008.


    COMEDIA ERORILOR. Pe atunci insa, nici BNR si cu atat mai putin
    politicienii nu credeau ca Romania va intra atat de rapid in
    recesiune si nici macar ca va fi lovita de criza care scotea din
    circuit pe rand bancile americane, pentru simplul motiv ca piata
    noastra n-avea legatura nici cu instrumentele financiare
    sofisticate dezvoltate pe Wall Street si nici cu prabusirea pietei
    lor ipotecare.

    Punctul slab era insa in alta parte. “Nicio persoana prezenta in
    spatiul public nu a anticipat in 2008 o contractie atat de
    puternica a economiei in 2009 si foarte putini au anticipat in 2009
    prelungirea recesiunii in 2010. Criza a fost ‘importata’ in
    Romania, dar persistenta si gravitatea ei au cauze interne”, rezuma
    Dan Bucsa, economist senior in departamentul de cercetare de piata
    al Bancpost. Impactul crizei, sustine el, s-a simtit inca din prima
    jumatate a anului 2008: in luna mai “am anticipat oprirea cresterii
    sectorului constructiilor, din cauza ca preturile mari diminuasera
    cererea solvabila si bancile urmau sa reduca oferta de credite
    ipotecare, ca urmare a incertitudinilor legate de evaluarea
    garantiilor”, iar de la jumatatea anului 2008, prognozele privind
    PIB pentru 2009 au devenit negative.

    Numai ca prognoza de -4% din toamna acelui an a fost primita
    prost de clienti, de media si de politicieni (“reactiile au variat
    de la glume de tipul apelativului ‘economisti emo’ lansat de un
    fost ministru de finante la injurii”, afirma Bucsa).