Vasile Cepoi a confirmat că a avut o întâlnire la Cotroceni, în care i s-a propus funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.El a precizat că nu a luat încă o decizie dacă acceptă funcţia de secretar de stat.
“Nu am luat încă o decizie, mai sunt unele aspecte de discutat”, a spus Vasile Cepoi.În prezent, ambele posturi de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii sunt ocupate, de către profesorul Adrian Streinu-Cercel şi Cristian Irimie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Andrei Georgescu a spus că este la Guvern şi că a acceptat să preia funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
Medicul Andrei Georgescu a mai lucrat în Ministerul Sănătăţii, pe segmentul de Urgenţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Chase Coleman are 36 de ani, iar în 2011 a condus cel mai profitabil fond de investiţii, potrivit Business Insider, care citează Bloomberg Markets Magazine. Interesant este faptul că tânărul a reuşit anul trecut să facă mai mulţi bani decât o serie de nume celebre în domeniu, precum John Paulson, Ken Griffin, Robert Mercer şi Peter Brown.
Şi în viaţa personală este împlinit: locuieşte într-un apartament de lux din Manhattan, alături de soţia sa, o blondă superbă şi la fel de bogată ca el.
Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, cu majoritate de voturi, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, făcută în 25 noiembrie 2011 de 70 de deputaţi PSD şi 54 de deputaţi PNL. Anunţul privind neconstituţionalitatea legi a fost primit cu urale de membrii organizaţiilor de protecţie a animalelor care miercuri protestează la Palatul Parlamentului, unde este sediul Curţii Constituţionale.
Etapa II
Întrebarea zilei de astăzi este:
Care sunt acţiunile recomandate pentru cei dispuşi să-şi asume mai multe riscuri la bursă în 2012?
Aflaţi răspunsul în materialele BUSINESS Magazin publicate săptămâna aceasta.
Răspunsurile pot fi trimise până joi, 12 ianuarie, pe adresa redactia@businessmagazin.ro, iar câştigătorul va fi desemnat miercuri în urma tragerii la sorţi. Nu uitaţi să ne daţi Like!
Etapa I – Cătălin Luncan este fericitul câştigător al best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?- este Grecia şi Portugalia.
“Prin platforma ePayment a fost procesat un volum de 138,8 milioane de euro, lunile cu cele mai mari vânzări fiind mai, iunie şi iulie, când tranzacţiile s-au ridicat la aproape 14 milioane de euro lunar”, se arată într-un comunicat al GECAD ePayment remis MEDIAFAX.
Potrivit companiei, creşterea realizată la nivelul anului 2011 a fost impulsionată de o serie de campanii şi promoţii desfăşurate de jucătorii din industrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Decesul, pe 17 decembrie, al “liderului iubit” nu a luat China prin surprindere, dovadă fiind rapiditatea cu care şi-a exprimat “condoleanţe profunde”, l-a recunoscut pe Kim Jong-un şi şi-a exprimat, ulterior, grija faţă de stabilitatea Coreei de Nord. “Chinezii se pregăteau (de decesul lui Kim Jong-il) împreună cu nord-coreenii”, afirmă Scott Bruce de la Universitatea din San Francisco. “Călătoriile în China ale lui Kim Jong-il din ultimii trei ani par a fi motivate parţial de pregătirile pentru succesiunea sa”, subliniază el.
Spania, a patra mare economie a zonei euro, are asigurat, neoficial, un loc în Consiliul Director, la fel ca Germania, Franţa şi Italia. Mandatul de opt ani al spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo se încheie la sfârşitul lunii mai, iar ţări ca Olanda, Luxemburg şi Finlanda vizează poziţia. Statele din nordul Europei vor să restabilească echilibrul în conducerea BCE, după ce în urma recentelor schimbări în cele mai importante două posturi au ajuns un italian şi un portughez.
Analiştii şi brokerii se întrec în predicţii şi încearcă să anticipeze evoluţia pieţelor şi să indice acele acţiuni care ar putea înmulţi banii investitorilor. Investitorii fac curăţenie în portofolii, vând acţiunile care i-au dezamăgit, cumpără altele care au perspective mai bune.Toate aceste exerciţii stau în general sub semnul optimismului, pentru că cei care au banii, investitorii, trebuie să fie optimişti, să creadă în creştere, pentru a investi în continuare, iar analiştii şi brokerii trebuie să fie optimişti, pentru că altfel n-ar mai veni clienţii la ei.
Anul acesta, însă, optimismul e mai moderat ca niciodată. Într-un sondaj realizat de Ziarul Financiar, managerii de fonduri văd principalul indice al bursei de la Bucureşti crescând cu 15%. Analiştii Erste de la Viena estimează un potenţial de creştere de 17% pentru acelaşi indice. Brokerii sunt rezervaţi, dacă nu chiar pesimişti. Nu mai e entuziasmul de altădată când brokerii şi analiştii vedeau la început de an creşteri de 30% sau chiar de 50% pentru indicii bursieri.
Ce înseamnă o creştere de 15% pentru indicele BET? Înseamnă că unele acţiuni de la bursă ar putea înregistra creşteri de 20%, 30% sau poate chiar 50%, în timp ce altele vor creşte cu 10%, 5% sau poate chiar vor scădea. La fel, vor fi investitori care vor câştiga 20%, 30% sau 50% şi vor fi investitori care vor câştiga mai puţin, poate nici cât dobânda la bancă, sau chiar vor pierde.
Şi astfel, bursa de la Bucureşti intră în rândul pieţelor normale, unde unii câştigă, iar alţii pierd, iar pentru a obţine câştiguri peste media pieţei sau peste dobânzile bancare, pentru ca investiţia în acţiuni să devină într-adevăr rentabilă este nevoie de documentare şi analiză. Anii când cumpărai aproape orice acţiune şi la sfârşit de an aveai un câştig de 50% sau poate chiar 100% fără niciun efort au rămas în urmă. Şi poate aşa se explică şi scăderea constantă din ultimii ani a numărului de investitori.
Cu ce premise începe anul 2012? Privind în urmă, bursa a avut doar trei ani de scădere în cei 15 ani de când există indicele BET ca referinţă, iar după fiecare an de scădere a urmat o creştere. Cum anul trecut bursa a închis pe minus, tradiţia spune că anul acesta ar trebui să fie pozitiv.Din păcate, în cazul bursei de la Bucureşti, tradiţia nu prea contează, în comparaţie cu bursele americane care au un istoric de peste 100 de ani şi ale căror grafice sunt brăzdate de cicatricile adânci ale crizelor, de la Marea Depresiune până la spargerea bulei dotcom.
Astfel, pentru ca analiza să fie mai exactă, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă pe plan extern, pentru că evoluţia bursei de la Bucureşti rămâne corelată cu pieţele europene şi americane. Pe plan extern, însă, perspectivele descrise de analişti sunt tot mai sumbre. Criza datoriilor suverane continuă să ţină capul de afiş, soluţiile găsite de liderii europeni anul trecut nu sunt suficient de credibile, măsurile de austeritate luate de guverne ameninţă creşterea economică, băncile au nevoie de recapitalizare. Cum se traduc toate astea pentru investitorii de pe bursă? Fără creştere economică, nici acţiunile nu au creştere, iar acţiunile băncilor rămân cele mai riscante.
În aceste condiţii, principala provocare pentru investitorii la bursă pentru acest an rămâne protejarea portofoliilor, adică crearea unui portofoliu cât mai puţin riscant, dar care să aibă şi potenţial de creştere.Pornind de la aceste premise, majoritatea analiştilor recomandă pentru acest an acţiunile din sectoare defensive, precum energia, utilităţile sau telecomunicaţiile.
Cererea a fost introdusă la Tribunalul Ilfov în data de 6 ianuarie. Potrivit unor surse din piaţă, Tnuva şi-a anunţat furnizorii la începutul acestei săptămâni că a intrat în insolvenţă. Ziarul de business Globes cita, în luna noiembrie a anului trecut, surse potrivit cărora Tnuva ia în calcul retragerea de pe piaţa din România din cauza pierderilor “masive”, iar operaţiunile vor fi închise dacă nu se va găsi un cumpărător.