BusinessMagazin

Blog

  • Carol Bartz, CEO al Yahoo!, a fost concediată

    Directorul financiar, Tim Morse, va prelua interimar funcţia de director general.

    Concedierea lui Bartz marchează un deceniu de decădere pentru Yahoo!, ale cărei acţiuni au coborât de la peste 125 de dolari în ianuarie 2000 la circa 13 dolari în prezent. Compania va căuta un nou lider, care trebuie să conducă o luptă grea pe piaţa publicităţii online şi conţinutului cu rivali de talia Google şi Facebook.

    Unii analişti au arătat că plecarea lui Bartz semnalează că compania a rămas fără opţiuni, după ce nu a reuşit să-şi asigure o poziţie dominantă pe piaţa advertisingului şi conţinutului online şi a fost nevoită să cedeze operaţiunile pe căutare către Microsoft în cadrul unui parteneriat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Lăzăroiu: Indexarea pensiilor nu se face în 2012 dacă lucrurile o iau razna

    “Dacă lucrurile vor merge prost, în sensul că pe trimestrul al treilea datele legate de încasările la buget ar arăta rău şi dacă lucrurile o iau razna în jurul nostru nu se va face această indexare în 2012”, a spus Lăzăroiu, la dezbaterile din Comisia de Muncă.

    Guvernul va bloca până în anul 2014 majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată anul viitor, motivând că lipsa unui “cadru sustenabil” de aplicare a legii va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.

  • Eurobank + Alpha Bank: Ahile se încalţă

    Alpha Bank “este un partener de bază al economiei europene şi printre principalele instituţii financiare care participă voluntar la oferta de finanţare a Greciei, contribuind în modul cel mai eficient la eforturile ţării de a ieşi din recesiune”, declara săptămâna trecută Yannis Costopoulos, preşedintele Alpha Bank, imediat după fuziunea cu EFG Eurobank, referindu-se la programul de implicare a creditorilor privaţi ai Greciei, locali şi străini, în degrevarea ţării de povara datoriei, prin cumpărări de obligaţiuni şi rostogoliri de titluri ajunse la scadenţă.

    Declaraţia lui Costopoulos, aparent foarte generică, are de-a face cu una dintre raţiunile de bază ale fuziunii Alpha cu Eurobank. Conform unui studiu UBS din luna mai, Eurobank avea o expunere de 7,9 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 4,6 miliarde de euro, fiind în top 10 al celor mai expuse bănci europene în raport cu datoria publică a Greciei, însă în urma ATEBank, Hellenic Postbank, Piraeus şi National Bank of Greece din punctul de vedere al ponderii titlurilor elene în totalul activelor (9%, respectiv 7%). În virtutea programului de implicare a creditorilor privaţi, Eurobank şi Alpha ar urma să-şi asume voluntar o pierdere combinată de 1,2 miliarde de euro din valoarea acestor portofolii de obligaţiuni, ceea ce înseamnă automat necesităţi crescute de capital pentru acoperirea ei.

    Eurobank şi Alpha Bank în cifre. Cine sunt proprietarii lor şi ce afaceri au în România

    Contextul crizei datoriilor suverane din zona euro a făcut ca, aşa cum se exprimă comentatorii de la The Economist, băncile elene să rămână însă captive în raport cu percepţia investitorilor faţă de Grecia: ratingul le-a fost redus de fiecare dată când a fost scăzut ratingul Greciei, dobânzile prohibitive cerute pe pieţe pentru finanţarea Greciei şi care au împins-o să caute bani la UE şi FMI s-au răsfrânt asupra băncilor, care au devenit dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, iar climatul de neîncredere le-a deteriorat lichiditatea.

    Analiştii Citigroup estimează, într-un raport publicat săptămâna trecută, că depozitele a şase bănci importante (cele patru de mai sus plus ATEBank şi Marfin) au scăzut cu 18 miliarde de euro în trimestrul al doilea, din care 13 miliarde au fost înlocuite prin finanţări de la Banca Centrală Europeană şi de la fondul de lichiditate disponibil în caz de urgenţă de la banca centrală elenă. Corolarul acestei situaţii a fost că acţiunile tuturor băncilor au pierdut continuu în valoare la bursă: numai în săptămâna premergătoare fuziunii, Eurobank şi Alpha au scăzut cu peste 20%, ceea ce a coborât capitalizarea lor bursieră combinată la 2 miliarde de euro, faţă de 23 de miliarde în 2007.

    La aceasta se adaugă contextul creat de recesiunea prelungită, care întreţine riscul de majorare a valorii creditelor neperformante, precum şi anunţul recent al ministrului de finanţe, Evanghelos Venizelos, conform căruia orice viitoare suplimentare a capitalului băncilor prin Fondul European de Stabilitate Financiară va fi făcută pe bază de cumpărare de acţiuni, ceea ce ar însemna de facto naţionalizare. Anunţul lui Venizelos a fost interpretat ca o forţare a mâinii băncilor în direcţia unor fuziuni pe care atât statul grec, cât şi Banca Centrală Europeană sau consultanţii străini le proiectează de mult: toamna trecută se vehicula inclusiv ideea preluării de către subsidiarele din România a celor din Bulgaria, Piraeus Bank urma să cumpere ATEBank şi Hellenic Postbank sau să fuzioneze cu Marfin, iar ulterior a apărut proiectul de fuziune între National Bank of Greece şi Alpha Bank, respins de aceasta din urmă în iarnă.

    Tot atunci a apărut pentru prima dată şi ideea fuziunii Alpha-Eurobank, respinsă de aceasta din urmă. De atunci însă, situaţia s-a deteriorat pe frontul crizei datoriilor suverane, iar fie şi la nivel de imagine, băncile greceşti au avut de suferit, dacă ne gândim că alături de ATEBank, care a ratat testul european de soliditate financiară pentru al doilea an consecutiv, acum şi Eurobank a apărut pe lista băncilor picate la test, cu o rată de adecvare a capitalului de rang 1 inferioară plafonului de 5% fixat de autorităţile europene. Reprezentanţii ei au explicat ulterior că dacă se iau în calcul şi provizioanele generice şi rezultatele măsurilor de restructurare iniţiate în ultimele luni (vânzarea filialelor din Polonia şi Turcia), banca ar trece de pragul de 5%, ajungând la o rată de 7,6% în interiorul scenariului advers imaginat de autorii testului.

    În aceste condiţii, nu e de mirare că anunţul fuziunii a fost salutat de toată comunitatea analiştilor şi a bancherilor (“Vedem în acest acord un pas necesar spre eficienţă, dată fiind fragmentarea sectorului bancar elen”, a comunicat Deutsche Bank), care îi atribuie o valoare de precedent capabil să stimuleze şi alte fuziuni în sistemul bancar, atât în Grecia, cât şi în restul zonei euro, în primul rând în Spania. În plus, e vorba de o fuziune amicală şi de a doua şi a treia bancă din Grecia, nu de un peşte mare care l-ar înghiţi pe unul mult mai mic -, iar planul de consolidare a bazei de capital cu 3,9 miliarde de euro prin restructurări, economii interne şi majorări de capital, care ar urma să ducă la o rată de adecvare a capitalului de 14%, a fost apreciat drept realist.

  • România – Franţa: 0-0, în primul meci pe Arena Naţională

    România: Tătăruşanu – Luchin, Goian, Chiricheş, Raţ – Nicoliţă, Bourceanu, Cociş, C. Lazăr (B. Stancu ’43), Tănase – Marica (G. Bucur ’90+1). Selecţioner: Victor Piţurcă.

    Franţa: Lloris – Sagna, Rami, Abidal, Evra – Cabaye (Nasri ’76), M’Vila – Valbuena (Remy ’71), Martin, Ribery – Benzema. Selecţioner: Laurent Blanc.

    Arbitri: Howard Webb – Darren Cann, Jake Collin – Stuart Attwell (toţi din Anglia).

    La meciul de pe Arena Naţională au asistat 49.182 de spectatori, dintre care aproximativ 300 de fani francezi împărţiţi în două grupuri.

    Clasamentul grupei D: 1. Franţa, 17 puncte (8 jocuri), 2. Bosnia-Herţegovina, 16 puncte (8 jocuri), 3. România, 12 puncte (8 jocuri), 4. Belarus, 12 puncte (9 jocuri), 5. Albania, 8 puncte (8 jocuri), 6. Luxemburg, 4 puncte (9 jocuri).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cu exporturile în pierdere de viteză, ce mai împinge înainte economia?

    Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.

    Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).

    Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.

    Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.

    Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).

    NOROC CU AGRICULTURA

    “Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.

    Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.

    În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.

    Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.

    Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.

  • Costurile ieşirii unei ţări din zona euro: între 9.500 şi 11.500 de euro/locuitor în primul an

    Conform unui raport al UBS citat de presa elenă, consecinţele ieşirii unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar fi incapacitatea de plată a datoriilor statului, falimente în rândul companiilor, o prăbuşire a sistemului bancar şi a comerţului cu exteriorul. În plus, moneda naţională a ţării respective ar cădea cu circa 60% faţă de euro, neputând să ajute economia să depăşească dezavantajele părăsirii zonei euro.

    Banca estimează la 9.500-11.500 de euro pe cap de locuitor costurile implicate numai în primul an de părăsirea zonei euro de către o ţară cu finanţe slabe, pentru a scădea la 3.000-4.000 de euro în anii următori. În total, costurile ar echivala cu 4-50% din PIB în primul an.

    Pentru o ţară cu finanţe puternice, ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar însemna falimente de companii, nevoia recapitalizării sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului cu exteriorul. Pentru fiecare adult şi copil german, costurile ar fi de 6.000-8.000 de euro în primul an – echivalentul a 20-25% din PIB – şi de 3.500-4.500 în anii următori.

    Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.

    Fragmentarea zonei euro ar implica, de asemenea, costuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

  • IIF: Noile reglementări bancare pot încetini semnificativ creşterea economică

    Producţia economică ar putea fi cu 3,2% mai mică, în 2015, decât dacă reguli precum standardele mai stricte privind capitalul nu ar fi introduse, potrivit organizaţiei, transmite Reuters.

    Introducerea de reglementări mai stricte va face ca noile locuri de muncă create să fie cu 7,5 milioane mai puţine în perioada analizată, în ţările incluse în studiu. Raportul se concentrează pe Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Marea Britanie şi Elveţia.

    Analiza a fost efectuată în condiţiile în care autorităţile de reglementare pun în practică, sau o vor face în curând, noi reguli importante, respinse de sectorul de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inaugurarea Arenei Naţionale: Aproximativ 200 de suporteri au intrat pe stadion în primele minute de la deschiderea porţilor

    Astfel, în primele cinci minute după deschiderea porţilor (ora 18.00), aproximativ 100 de persoane au intrat pe poarta de pe Bulevardul Basarabia, alte 100 de persoane pe poarta de pe Bulevardul Pierrre de Coubertin, iar câteva zeci au acces pe la intrarea din strada Mr. Coravu, fără a se înregistra vreun incident.

    Unii dintre suporteri au venit la stadion cu aproximativ o jumătate de oră înainte de deschiderea porţilor. Câteva persoane au încercat să intre în curtea arenei cu biciclete sau motociclete, însă nu au primit permisiunea la primul filtru de verificare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce restricţii va introduce BNR pentru limitarea creditelor în valută către populaţie

    Proiectul are în vedere definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară, dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum.

    Va fi menţinut, de principiu, regimul actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor solicitantului de credit.

    În plus faţă de regimul actual vor fi introduse însă niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare. Valoarea unui astfel de credit nu poate depăşi 85% din valoarea imobilului pentru cumpărarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute. Aceste limite nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

    Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani şi doar cu condiţia prezentării de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului. Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale băncii.

    Banca analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% nivelul aferent anului anterior. La acordarea creditului, banca trebuie să se asigure că din documentele si informaţiile prezentate de client rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a creditului, gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis.

    Banca va utiliza valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare: pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD; în cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit – 6%. Pentru creditorii care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR se introduce restricţia cantitativă a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivel maxim de îndatorare maxim – 10%).

    Excepţie de la noile reglementări fac creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii, începând de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării.

    Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării creditelor aflate în sold sunt exceptate de la prevederile privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

    Sucursalele instituţiilor de credit din statele membre UE vor fi incluse în aria de aplicare a reglementării privind creditarea populaţiei.

    Proiectul de Regulament va rămâne deschis dezbaterii publice până la 20 septembrie.

    MERSUL CREDITELOR PENTRU POPULAŢIE

    În perioada ianuarie-iulie, valoarea creditelor restante în lei a crescut cu 51,13%, iar valoarea creditelor în valută la care existau întârzieri la plată de minim o zi a crescut cu 81,2%.

    În sondajul din mai privind creditarea, efectuat în rândul băncilor, BNR constată că majoritatea acestora au semnalat o creştere a cererii populaţiei pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe şi terenuri. Populaţia a solicitat deopotrivă credite de consum garantate cu ipoteci şi carduri de credit în această perioadă. Pentru trimestrul al doilea, băncile anticipau continuarea tendinţei de majorare a creşterii, în special în segmentul creditelor de consum garantate cu ipoteci.

    Variaţia cererii de credite (procent net):

    Valorile pozitive ale procentului net din grafic indică o creştere a cererii de credite. Sursa: BNR.