Guvernul Sloveniei, prima ţară fost-comunistă care a intrat în zona euro, a devenit al doilea din tot atâtea săptămâni, după cel din Bulgaria, care s-a prăbuşit sub presiunea furiei populaţiei faţă de austeritate şi politicieni. Parlamentul sloven a votat pentru demiterea premierului Janez Jansa şi a coaliţiei sale de guvernare în contextul în care populaţia protestează încă din noiembrie contra măsurilor de austeritate împlementate într-o economie în recesiune şi din cauza unui scandal de corupţie şi fraudă în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni, inclusiv premierul. Guvernul lui Jansa este demis la doar un an după ce a preluat conducerea în timpul celei mai severe crize economice şi politice din cei 22 de ani de independenţă ai fostei republici iugoslave. Partidul Democratic condus de Jansa şi-a pierdut credibilitatea în ianuarie, când fostul premier nu a reuşit să justifice în faţa procurorilor provenienţa unor active personale de peste 210.000 euro pe care nu le-a declarat şi pentru care nu a plătit taxe.
Blog
-
UE atacă agresiv excesele băncilor: vrea limitarea bonusurilor bancherilor şi mai multă transparenţă
Uniunea Europeană a pornit cea mai agresivă ofensivă din istoria financiară modernă a Europei împotriva exceselor bancherilor, parlamentarii europeni şi guvernele stabilind un acord prin care bonusurile angajaţilor băncilor sunt limitate la cel mult dublul salariului fix. Înţelegerea obligă, de asemenea, ca începând cu anul 2015 toate instituţiile de credit din UE să raporteze profiturile, subvenţiile şi taxele realizate în fiecare ţară unde au activităţi. Acordul, convenit în negocierile privind modalitatea de implementare a reglementărilor “Basel III” – noul regulament internaţional privind sectorul financiar care are ca scop evitarea unei noi crize financiare – este provizoriu şi va trebui aprobat de guvernele şi parlamentele naţionale, însă comisarul european pentru servicii financiare Michel Barnier crede că nimeni nu va respinge acest compromis.
-
Un primar grec a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru deturnare de fonduri de mai multe milioane de euro
Fostul primar al Salonicului Vassilis Papageorgopoulos a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a deturnat fonduri de mai multe milioane de euro din bugetul celui de-al doilea oraş ca mărime din Grecia, scrie The Wall Street Journal. Papageorgopoulos, acum în vârstă de 66 de ani, a fost primarul Salonicului între 1999 şi 2010. Campion la sprint şi dentist ca profesie, edilul a fost parlamentar pentru partidul conservator Noua Democraţie, aflat acum la guvernare, şi, pentru o foarte scurtă perioadă, ministru adjunct al sportului. Aceasta este prima dată de la declanşarea crizei datoriilor greceşti în urmă cu trei ani când o figură politică proeminentă este găsită vinovată într-un caz major de corupţie. Condamnarea vine în contextul în care publicul este tot mai furios pe corupţia demnitarilor şi pe policienii ţării.
-
SUA vor avea nevoie de 3 ani pentru ca şomajul să ajungă la 6%, nivelul la care Fed va începe să ridice dobânzile
Rata şomajului din SUA, cea mai mare economie a lumii, nu va ajunge probabil la 6% înainte de 2016, a declarat în faţa congressmenilor preşedintele Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke. Fed, care a achiziţionat bonuri de Trezorerie şi obligaţiuni ipotecare de 3.000 de miliarde de dolari pentru a impulsiona revenirea economiei prin încurajarea creditării, extinde acest program cu 85 de miliarde de dolari în fiecare lună până când apar semne clare de îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii, scrie The New York Times. Bernanke a promis că Fed va menţine dobânzile la nivelul minim record de aproape zero până când rata şomajului scade sub 6,5%. În prezent, indicatorul se situează la 7,9%. “Se pare că sunt ceva resurse care nu sunt utilizate, oameni care ar putea lucra, capital care ar putea fi folosit, dar nu este utilizat. Credem că politicile noastre monetare au făcut revenirea mai puternică şi au creat mai multe locuri de muncă decât dacă acestea nu ar fi fost implementate. Am ajutat la crearea multor locuri de muncă în sectorul privat şi în cel guvernamental pentru a sprijini semnificativ economia”, a afirmat Bernanke.
-
THR Marea Neagră plăteşte primele dividende după opt ani
Consiliul de administraţie al firmei hoteliere THR Marea Neagră (EFO), deţinută de SIF Transilvania (SIF3), le propune acţionarilor distribuirea de dividende în valoare de un milion de lei din profitul net de anul trecut, de 4 mil. lei. Acestea sunt primele dividende pe care societatea le va plăti după opt ani de secetă. Dividendul brut propus în acest an este de 0,0018 lei/acţiune, iar raportat la cel mai recent preţ de la bursă, de 0,061 lei, randamentul este de 2,95%. Ieri, acţiunile THR Marea Neagră au crescut cu 1,67%, capitalizarea companiei fiind de 35,3 mil. lei (8,07 mil. euro). SIF Transilvania deţine 77,7% din acţiuni şi va încasa dividende de circa 777.000 de lei. THR Marea Neagră este a doua companie controlată de SIF3 care va plăti dividende după mulţi ani de pauză. Recent, Turism Felix a anunţat şi ea că va plăti dividende de 1,49 milioane de lei. THR Marea Neagră mai cere acordul acţionarilor pentru contractarea a două linii de credit în valoare de 15 milioane de lei, care vor fi garantate cu cinci hoteluri pe care societatea le deţine în staţiunea Venus. THR Marea Neagră deţine mai mult de 30 de hoteluri pe litoral, în staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud, Neptun, Venus şi Saturn, şi a avut anul trecut afaceri de 30 mil. lei, în creştere cu 15%.
-
Verii Duşu au făcut profit cu 62% mai mic la Socep Constanţa
Operatorul portuar Socep Constanţa (SOCP), controlat de oamenii de afaceri Niculae Duşu şi Ioan Duşu, a raportat pentru 2012 un profit de 2,25 milioane de lei (500.000 de euro), în scădere cu 62% faţă de rezultatul obţinut în 2011, care s-a cifrat la 5,9 mil. lei (1,35 mil. euro), potrivit datelor financiare pe standarde internaţionale întocmite de companie. Veniturile Socep au scăzut de asemenea cu 6,6%, până la 55,2 milioane de lei (12,5 mil. euro). Scăderea profitului s-a datorat în principal creşterii cu aproape 4 mil. lei a costurilor cu serviciile prestate de terţi, în condiţiile în care veniturile au fost mai mici. Compania este controlată de Niculae Duşu şi Ioan Duşu prin intermediul producătorului de BCA Celco Constanţa şi prin firma DD din Constanţa, care deţine participaţii de 23% şi respectiv 31,8% din acţiunile Socep. Compania are o capitalizare de 75,5 mil. lei (17,3 mil. euro).
-
Un exemplu de ineficienţă: Oil Terminal lucrează în continuare cu o marjă de 0,5%
Oil Terminal Constanţa (OIL), principalul terminal petrolier de la Marea Neagră, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 111,5 mil. lei (25 mil. euro), în scădere cu 3,6% faţă de nivelul din precedentul exerciţiu financiar, de 115,7 mil. lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise de companie Bursei de Valori Bucureşti. Profitul net a stagnat în jurul valorii de 540.000 de lei (121.000 de euro). Compania are o importanţă strategică, fiind una dintre porţile de intrare a ţiţeiului din import în România. Cu toate astea, societatea are o marjă de profit nesemnificativă, de doar 0,5%, fiind un exemplu al managementului defectuos al statului. Ministerul Economiei deţine 60% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are un pachet de 8,4%. Anul trecut, ministrul de atunci al economiei Daniel Chiţoiu a prezentat rezultatele unui audit derulat la Oil Terminal care scotea la iveală cheltuieli nejustificate de zeci de mii de euro pe bijuterii, ace de cravată, butoni de aur, un ceas de aur şi vinuri de colecţie.
-
Scandalul cărnii de cal se reîntoarce în România: în vizor, „o companie mare din sud”
O companie mare din România intră în vârtejul bănuielilor privind exportul de carne de cal etichetată drept carne de vită după ce Autoritatea pentru alimentaţie publică din Grecia a anunţat miercuri că a descoperit ADN de carne de cal în mostre prelevate din pachete de carne congelată importate din România sub eticheta “vită”. Ministrul agriculturii Daniel Constantin a precizat ieri că firma bănuită că ar fi exportat carne de cal etichetată ca fiind de vită în Grecia este o unitate mare de producţie din sudul României, dar nu a dat detalii. El a mai spus că Ministerul Agriculturii are deja toate informaţiile cu ieşirile din ţară pentru acea firmă şi toate loturile, aşteptând de la autorităţile elene date despre lotul respectiv, pentru a vedea dacă informaţiile se suprapun şi dacă într-adevăr carnea respectivă a plecat din România etichetată greşit.
-
Mai puţin de 20 de companii româneşti investesc în China
Lipsa informaţiilor despre piaţă, a resurselor financiare şi legislaţia sunt principalele motive pentru care numărul de companii româneşti care aleg să investească în China, una dintre cele mai mari economii ale lumii, este de numai 20, consideră Zsolt Takacs, expert al Centrului European pentru IMM-uri (EU SME Centre). “Cred că companiile româneşti au mari şanse, dar şi provocări în China. Şansele sunt bune, dar cu condiţia ca acele companii care au un nivel al tehnologiei şi inovaţiei foarte bun să păstreze secretul acestui lucru. Ele trebuie să menţină îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor pentru că în China copierea se poate face foarte repede”, a declarat Zsolt Takacs, prezent la un seminar organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în parteneriat cu EU SME Centre China şi China IPR SME Helpdesk. El spune că nu are disponibile date despre valoarea investiţiilor companiilor româneşti sau europene în China, dar menţionează că firmele se îndreaptă cu precădere către producţie, în special a maşinilor şi a componentelor auto.
-
Concefa Sibiu a raportat pierderi de două ori mai mari decât afacerile
Firma de construcţii Concefa Sibiu (COFI), aflată în insolvenţă, a raportat anul trecut o pierdere de 53,2 mil. lei (12 mil. euro), chiar mai ridicată decât în 2011, când rezultatul net s-a cifrat la 51,9 mil. lei (12,2 mil. euro). Evoluţia a venit în contextul în care veniturile companiei s-au contractat de aproape patru ori, la 22,7 mil. lei (5,1 mil. euro). Firma este administrată judiciar de Casa de Insolvenţă Transilvania. Conducerea Concefa spune că declinul afacerilor a fost cauzat de faptul că starea de insolvenţă a făcut imposibilă participarea constructorului la licitaţii pentru lucrări. “Starea de insolvenţă a dus la imposibilitatea participării la licitaţii, având în vedere prevederile din caietele de sarcini privind participarea societăţilor aflate în insolvenţă, dar societatea a înaintat spre analiză oferte de execuţie lucrări în subantrepriză pe Coridorul IV de cale ferată, oferte ce însumează peste 41 mil. lei, oferte prin susţinere financiară şi tehnică şi oferte în calitate de subcontractant la mai multe licitaţii, dintre care două licitaţii sunt încă în desfăşurare”, spun reprezentanţii Concefa.