BusinessMagazin

Blog

  • Persoanele dezavantajate vor primi, pe lângă pachete cu alimente, rechizite şcolare, din fonduri UE

    Ministerul Fondurilor Europene informează, luni, că a trimis oficial Comisiei Europene (CE) Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, prin sistemul informatic de comunicare – Structural Funds Communication (SFC)‎, în 13 septembrie.

    Prin acest program vor fi distribuite alimente şi asistenţă de bază celor mai dezavantajate persoane din România, fiind introdus şi un pachet de rechizite şcolare, pentru încurajarea frecvenţei şcolare, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor.

    Pentru acordarea acestor ajutoare, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro, conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.

    “Programul va fi finanţat din fonduri UE şi de la bugetul de stat în proporţie de 85%, respectiv 15%. Alocările financiare pentru România în preţuri curente sunt de 442.562.008 euro. Contribuţia de la bugetul de stat este de 78.099.178 euro”, se arată în documentul trimis pentru aprobare.

    În documentul transmis CE se arată că suma alocată României în perioada 2014-2020 este de două ori mai mare decât cea din 2007-2013, când Uniunea Europeană a alocat României fonduri şi bunuri din stocurile de intervenţie însumând un total de aproximativ 260 milioane de euro.

    Conform programului, operaţiunile de distribuire de alimente în teritoriu se vor baza pe emiterea unor cupoane individuale pe care le va primi, acasă, fiecare persoană care face parte din grupul ţintă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, nu vor avea valoare financiară, dar vor avea elemente de siguranţă pentru a împiedica falsificarea acestora. Fiecare cupon va fi inscripţionat cu numele şi prenumele persoanei respective, CNP, componenţa coşului alimentar şi data de valabilitate a cuponului.

    În 2014, distribuirea alimentelor se va face o singură dată, având în vedere data aprobării Regulamentului 223/2014, iar începând cu 2015 distribuirea pachetelor cu alimente se va face cel puţin de două ori pe an.

    Achiziţionarea pachetelor cu alimente se face de către beneficiar, adică de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), iar transportul şi depozitarea vor fi asigurate de către furnizorii de alimente. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor pe baza cupoanelor individuale.

    “În cazul persoanelor care nu sunt deplasabile (ex: persoane cu dizabilităţi, persoane cu vârstă înaintată) pachetele cu alimente vor fi distribuite la domiciliu cu sprijinul organizaţiilor partenere”, se mai arată în documentul citat.

    Acesta prevede şi o serise de măsuri auxiliare, care să încurajeze inserţia socială a acestor persoane, precum educaţie cu privire la asigurarea igienei corporale, precum şi a locuinţei proprii, facilitatea accesului la serviciile medicale, orientare către servicii sociale, furnizate de angajaţii serviciilor publice de asistenţă socială din primării, orientarea în vederea inserţiei profesionale, precum şi sprijin în căutarea unui loc de muncă.

    Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se va asigura achiziţionarea, transportul, depozitarea şi distribuţia de rechizite şcolare şi ghiozdane persoanelor care fac parte din grupul ţintă.

    “Una dintre categoriile cele mai dezavantajate sunt copiii şi tinerii. Se vor oferi ghiozdane şi rechizite şcolare care vor încuraja o frecventare sporită a şcolii. Deşi învăţământul este gratuit în România, menţinerea unui copil la şcoală presupune costuri importante iar familiile sărace nu au resurse pentru astfel de cheltuieli, astfel încât rata de abandon şcolar este în creştere în rândul copiilor care provin dintr-un mediu defavorizat”, se arată în document.

    Componenţa pachetelor de rechizite şcolare este stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale respectând necesităţile de rechizite pentru fiecare nivel de învăţământ.

    Acordarea rechizitelor şcolare se va face începând cu anul şcolar 2015/2016.

    Identificarea grupului ţintă s-a făcut prin înfiinţarea unor grupuri de lucru dedicat acestui subiect pe care MFE le-a iniţiat cu instituţii care fac politica publică în acest domeniu, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Direcţia Servicii sociale şi Incluziune socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

    Condiţiile de eligibilitate se stabilesc pe baza unui mecanism naţional: încadrarea în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea unui prag maxim al veniturilor cumulate pentru persoanele la care nu se pot aplica prevederile Legii 416/2001, reprezentând aprox. 45% din salariul de bază minim brut pe ţară) şi copii care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară şi care sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi.

    “Ministerul Fondurilor Europene a trimis acest program Comisiei Europene şi, datorită discuţiilor informale cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea documentului, mizez pe aprobarea acestuia într-un timp scurt astfel încât România să acorde încă din acest an persoanelor sărace ajutoarele finanţate de UE şi de Guvernul României pentru perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Ministerul Fondurilor Europene va realiza licitaţia pentru alimente conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Achiziţia alimentelor va fi împărţită în loturi pentru a evita sincopele cauzate de eventualele contestaţii. Astfel, vor fi derulate proceduri de achiziţii publice pentru asigurarea alimentelor necesare pe loturi, la nivelul a câte două – cinci judeţe, respectiv pentru Bucureşti-Ilfov.

    Potrivit Eurostat, 24,8% din totalul populaţiei UE trăieşte sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei şi copii.

    În România, în anul 2012, ponderea persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%. Conform datelor statistice, forma dominantă
    de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani şi peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă considerat decent. În România, 29,9% din totalul populaţiei se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceştia nu îşi pot permite printre alte să consume carne, peste sau proteine echivalente la fiecare două zile. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de Eurostat, arată o uşoară reducere a populaţiei totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la 28,7%, respectiv 22,2% care sunt afectaţi de lipsa
    alimentelor de bază.

    Ponderea populaţiei aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, şomajul fiind principala cauză. În anul 2012, 41,7% dintre şomerii tineri aflaţi în grupa de vârstă între 18 şi 24 de ani erau raportaţi ca fiind afectaţi de deprivare materială severă.

    În document se mai arată că lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar şi faţă de cel al şomerilor.

  • Ministrul Transporturilor cere şefilor Tarom şi sindicatelor să găsească soluţii pentru ca activitatea să revină la normal

    “În urma acţiunilor unor piloţi ai Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române Tarom ce au dus la anularea mai multor zboruri Tarom, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a solicitat conducerii companiei, ce este sub autoritatea Ministerului Transporturilor, să ia măsurile ce se impun pentru deblocarea acestei situaţii. Ministrul Transporturilor face apel atât la conducerea companiei, cât şi la sindicatele din Tarom ca până cel târziu la sfârşitul acestei zile să se aşeze la masa negocierilor şi să găsească rapid soluţii, astfel încât activitatea Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române să revină la normal”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor a solicitat celor două părţi implicate să urgenteze procedura de negociere pentru ca pasagerii să nu aibă de suferit şi a atras atenţia că “soluţiile se pot găsi doar într-un cadru instituţional adecvat, nu de pe poziţii de forţă”, potrivit sursei citate.

    Mai multe curse ale Tarom, majoritatea interne, au fost anulate, luni dimineaţă, din cauza unor acţiuni de protest spontane ale echipajelor, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

  • O companie din Germania vrea să preia pentru aproape 8 milioane de euro producătorul de generatoare Retrasib Sibiu

    “SGB – SMIT intenţionează să achiziţioneze toate acţiunile Retrasib emise şi aflate în circulaţie, în număr de 100.012.054 acţiuni nominative ordinare, reprezentând 100% din capitalul social şi din drepturile de vot, la un preţ de 0,3414 lei/acţiune”, se arată în anunţul preliminar transmis, luni, de compania germană Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în vederea derulării ofertei publice de preluare voluntară.

    La cotaţia de 0,3414 lei/acţiune, costul achiziţiei integrale a companiei din Sibiu s-ar situa la 34,14 milioane de lei (7,7 milioane de euro). Preţul propus acţionarilor este cu 4,2% cel de la închiderea şedinţei de vineri, de 0,3275 lei. Cotaţia Retrasib a crescut luni, în urma anunţării ofertei, cu 3,5%, la 0,3390 lei/acţiune.

    Investitorii au tranzacţionat în prima parte a şedinţei acţiuni de 50.832 lei, valoare aproape egală cu rulajul din prima jumătate a lunii septembrie.

    În termen de 30 de zile de la publicarea anunţului preliminar, compania germană are obligaţia de a depune la Autoritatea de Supraveghere Financiară documentaţia aferentă ofertei publice voluntare de preluare.

    Retrasib, companie controlată indirect de oamenii de afaceri Octavian şi Călin Buzoianu, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 43,57 milioane de lei şi un profit de 2,1 milioane de lei.

    Grupul SGB – SMIT este unul dintre producătorii europeni importanţi de transformatoare de putere. SGB – SMIT a încheiat anul trecut cu afaceri de 531 milioane de euro şi pierderi de 22 milioane de euro.

    SGB – SMIT are unităţi de producţie în Germania, Olanda, Malaezia şi Statele Unite.

  • Pricopie: Manualele digitale vor veni, cu toată efervescenţa şi încăpăţânarea unora

    “Nu ar fi trebuit ca astăzi (luni – n.r.) să nu avem manuale. Mi-aş fi dorit ca startul manualelor digitate să fie pe 15 septembrie, şi nu pe 25 septembrie sau când o fi . Am discutat cu inspectorii generali şcolari, la videoconferinţă, ca profesorii să nu se transforme în agenţi comerciali pentru edituri. Manunalele digitale vor veni, cu toată efervescenţa şi încăpăţânarea unora”, a spus ministrul Educaţiei , prezent la deschiderea noului an la Şcoala 148 “George Călinescu” din Sectorul 5.

    Întrebat dacă poate spune cine este vinovat de întârziererea apariţiei manunalelor noi, ministrul a spus că acest lucru va fi cunoscut după ce se va termina licitaţia.

    “Nu pot spune cine este vinovat. Vom vedea la sfârşitul licitaţiei dacă s-a greşit din partea ministerului sau a cui este vina. Nu uitaţi interesele financiare enorme din partea editurilor. Mergeţi în clase şi veţi vedea că s-a profitat enorm de lipsa acestor manuale, mai mult sau mai puţin legal. Nu vreau să comentez decizia CNSC. Suntem obligaţi să reevaluăm. Nu vreau să dau un termen, pentru că, de fapt, problema nu este la reevaluarea MEN, pentru că pot fi făcute contestaţii pe alt subiect”, a mai spus Pricopie, precizând că din 2013 au fost proteste, reclamaţii şi observaţii privind noile manunale.

    Ministrul a mai spus că a fost declanşată procedura de evaluare cerută de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar asta nu este tot. “În acest moment, colegii de la MEN au declanşat procedura de reevaluare. Apoi, vom anunţa, din nou, câştigătorii sau alţii, în funcţie de rezultatele reevaluării şi de observaţiile CNSC. Până vor apărea manunalele, copiii din clasa I vor învăţa pe baza fişelor, aşa cum au lucrat şi clasa la pregătitoare. Iar elevii de clasa a II-a au manunalele de anul trecut, pe de o parte, iar pe de alta, ţinând cont de programă, vor lucra pe fişă”, a adăugat Remus Pricopie.

    Pe de altă parte, întrebat despre colegiile care admit candidaţi fără bacalaureat, Pricopie a făcut precizarea că aşa ceva nu va exista în învăţământul superior. “Acum, există instituţii de învăţământ superior, de exemplu, Universitatea ‘Cuza’ Iaşi, care are grădiniţă, deci dacă avem cadru legal şi se îndeplinesc standarde, nicio problemă să aibă şi liceu. Dar termenul de colegiu universitar este greşit, pentru că este colegiu non-universitar. Nu există nicio metodologie care să prevadă acest lucru şi nu va fi acest lucru. Există, în Legea educaţiei două articole care spun că nu poţi intra în învăţământul univeristar fără diplomă de bacalaureat”, a subliniat Pricopie.

    Ministrul a vizitat, tot luni, Şcoala 311 din Sectorul 6, care a fost reabilitată prin programul BEI şi care are bazin de înot. Pentru funcţionarea acestuia, însă, ar mai fi nevoie de bani de la Ministerul Educaţiei şi de la autorităţile locale.

    Din anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a ar fi urmat să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală.

    Pentru realizarea acestora, Ministerul Educaţiei a organizat o licitaţie, care a fost însă contestată de unele edituri.

    Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis, la 10 septembrie, continuarea procedurii pentru reevaluarea ofertelor depuse în cadrul licitaţiei pentru realizarea manualelor şcolare, după ce trei contestaţii au fost admise, şase admise în parte şi două respinse.

    O zi mai târziu, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a susţinut că întârzierea noilor manuale pentru clasele I şi a II-a este din vina “celor care au blocat procedura” şi a asigurat elevii, cadrele didactice şi părinţii că acestea acestea vor ajunge în şcoli imediat ce licitaţia se va finaliza.

    “Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că procedurile de licitaţie pentru achiziţionarea de manuale noi – pe hârtie şi digitale -, destinate claselor I şi a II-a, continuă. MEN a luat act de Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi va face ajustările necesare, acolo unde acest lucru s-a dispus. MEN asigură elevii, părinţii şi dascălii că manualele vor ajunge în şcoli imediat ce procedura de licitaţie se va finaliza şi că instituţia face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, respectând, însă, termenele legale”, s-a arătat într-un comunicat remis de MEN.

  • ANAF a lansat platforma online prin care persoanele pot afla date despre situaţia lor fiscală. Cum funcţionează “Spaţiul virtual privat”

    Platforma, denumită “Spaţiul virtual privat”, este dedicată deocamdată persoanelor fizice, în cadrul unui proiect pilot pentru Bucureşti şi Ilfov, iar datele pot fi consultate 24 din 24 de ore.

    “În 2015 intenţionăm să extindem proiectul în toată ţara, iar după ce-l extindem se vor adăuga în Spaţiul virtual privat şi alte informaţii, precum decizii de impunere pentru plăţi anticipate şi pentru alte accesorii, somaţii şi titluri executorii. De asemenea, tot în 2015 vrem să extindem programul şi către persoanele juridice, care se vor putea loga cu username şi parolă”, a declarat luni, ministrul Finanţelor Publice, Maria Ioana Petrescu, la lansarea platformei, la care a participat şi premierul Victor Ponta.

    Ea a arătat că, în prezent, firmele îşi pot verifica situaţia fiscală doar dacă deţin un certificat digital de semnătură, care se obţine contra cost.

    Bugetul pentru acest program pilot a fost zero, potrivit ministrului, la care a lucrat o echipă mixtă a ANAF şi MFP, însă pentru extinderea la nivel naţional este nevoie de o infrastructură de servere.

    “Suntem în discuţie cu Banca Mondială pentru ca serverele pe care trebuie să le trimită pentru modernizarea ANAF să vină în timp util pentru acest program”, a precizat Petrescu.

    Persoanele fizice pot efectua solicitările online, după ce s-au autentificat în sistem, iar răspunsurile sunt primite tot în cadrul aplicaţiei, într-o secţiune de mesaje, cu documentele cerute ataşate.

    Obligaţiile de plată trimise de ANAF sunt valabile pentru ultima zi a lunii anterioare interogării, iar deciziile de impunere se pot primi dacă sunt emise după data punerii în funcţiune a sistemului.

    Pentru angajaţii care au venituri doar din contracte individuale de muncă nu se emit decizii de impunere, astfel că pentru înregistrarea în spaţiul virtual identificarea lor trebuie făcută direct la ghişeul ANAF.

    Totodată, ANAF va pune la dispoziţia contribuabilului serviciul “Buletinul informativ fiscal”, inclusiv în perioada de aplicare a proiectului pilot, care va include informaţii publice cu caracter fiscal, precum calendarul obligaţiilor fiscale, noutăţi legislative, ghiduri fiscale, campanii derulate şi comunicate de presă.

  • Mai multe ONG-uri dezaprobă poziţia CSM faţă de dezbaterea autonomiei Ţinutului Secuiesc

    CSM a transmis, în 11 septembrie, într-un comunicat, că “lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”.

    De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabileşte limitele revizuirii Constituţiei României, menţionându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul naţional unitar, forma republicană de guvernământ şi limba oficială a statului.

    “Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabileşte că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudenţa CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei. Dreptul la liberă exprimare include, în consecinţă, şi dreptul de a dezbate prevederile Constituţiei României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii”, se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch
    Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe şi Asociaţia Funky Citizens.

    ONG-urile mai spun că, “într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranţei şi a respectului pentru diversitatea opiniilor”.

    “Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l «agreseze». Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democraţiei şi a statului de drept, prin apariţia unor opinii sau curente politice radicale”, se mai spune în comunicat.

    Totodată, reprezentanţii societăţii civile spun că CSM poate fi acuzat de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacţie similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului.

    “Monarhia constituţională este sprijinită deschis în spaţiul public de un mare număr de români, printre care se află importanţi lideri politici, formatori de opinie, jurnalişti sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susţine soluţia monarhiei constituţionale”, completează aceştia.

    Prin urmare, organizaţiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalităţile alternative de organizare a justiţiei care să fie în concordanţă cu drepturile minorităţilor naţionale menţionate în documentele internaţionale asumate de către România.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    CSM citează prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

    De altfel, după exprimarea punctului de vedere al CSM, UDMR a transmis într-un comunicat că UDMR instituţia “şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă”.

     

  • Ewa Kopacz, desemnată oficial în funcţia de prim-ministru al Poloniei

    “Acesta va fi un Guvern bun (…). Ştiu că sarcina mea va fi dificilă, dar sunt pregătită să accept provocarea”, a declarat în faţa presei Kopacz, în vârstă de 57 de ani, după ce a primit de la preşedintele Bronislaw Komorowski actul privind desemnarea sa în funcţia de premier.

    Kopacz are un termen de 15 zile pentru a-şi prezenta Guvernul şefului statului, dar data de 22 septembrie a fost deja citată de preşedinţie pentru acest lucru.

    Formarea unui nou Guvern polonez a devenit necesară după desemnarea premierului Donald Tusk în postul de preşedinte al Consiliului European, funcţie pe care urmează să o preia din data de 1 decembrie.

    Conform presei poloneze, mai multe portofolii ar urma să-şi schimbe titularul în cadrul noului Executiv, inclusiv cel al Internelor şi posibil şi cel de Externe, deţinut de şapte ani de Radoslaw Sikorski.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi politicieni polonezi în străinătate, Sikorski ar putea să o încluiască pe Kopacz la preşedinţia Camerei inferioare a Parlamentului.

    Noua şefă a Guvernului este o apropiată a lui Tusk şi ar urma să îl înlocuiască de asemenea la conducerea partidului său, Platforma Civică (PO, de centru-dreapta).

  • Facebook curtează creatorii de conţinut de pe YouTube şi pe starurile acestora

    Miza strategiei Facebook este aceea de a concura pe această această piaţă cu YouTube şi de a atrage din veniturile din publicitate pe care le înregistrează în prezent site-ul deţinut de Google, scrie theguardian.com.

    Potrivit online.wsj.com, deja unii producători de conţinut pentru YouTube, inclusiv Maker Studios, parte a Walt Disney Co., şi Collective Digital Studio, au început experimentele în acest sens şi au distribuit pe Facebook o parte dintre cele mai cunoscute seriale ale lor difuzate pe YouTube.

    Astfel, seria animată “Annoying Orange”, creată studiourile Collective, a devenit disponibilă şi pe reţeaua de socializare. Aceste clipuri video le apar utilizatorilor Facebook în cadrul fluxului de ştiri (“news feed”) şi pe paginile individuale ale creatorilor acestora.

    De asemenea, potrivit relatărilor din presa americană, Facebook ar fi angajat deja o echipă în Los Angeles pentru a curta aceste companii şi starurile lor. În plus, compania lucrează la o nouă unitate de publicitate pentru a concura cu veniturile pe care aceştia ar putea să le primească de la YouTube.

    Strategia competitivă a Facebook nu este o surpriză, în condiţiile în care se estimează că veniturile din publicitate ale lui YouTube vor creşte de la 5,9 miliarde de dolari, în 2014, la 8,9 miliarde de dolari, în 2016.

    Însă firma de cercetare eMarketer se aşteaptă ca YouTube – care atrage peste un miliard de utilizatori pe lună – să încaseze şi mai mulţi bani din publicitate în acest an, respectiv 7,2 miliarde.

    Principalele 100 de canale de pe YouTube au generat 9,46 de miliarde de vizualizări în luna iulie, o creştere de 80,5% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    În aceste condiţii, chiar şi pentru Facebook, să concureze cu YouTube este o ţintă înaltă. În trimestrul al doilea din 2014, Facebook a atras 2,68 miliarde de dolari din publicitate, în creştere cu 67% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Apariţiile în media ale candidaţilor la prezidenţiale – Ponta şi Iohannis cresc considerabil, Macovei scade uşor

    Analiza a vizat 150 de titluri din presa centrală, jurnalele de ştiri a 13 posturi TV şi a opt posturi de radio şi 1.285 de site-uri şi 11 candidaţi – Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Dan Diaconescu, Kelemen Hunor, Ioan Ghişe, Gheorghe Funar, William Brânză şi Szilagy Zsolt.

    Premierul Victor Ponta conduce în continuare în topul menţiunilor în media, având o creştere de aproape 3.000 faţă de săptămâna precedentă. Din cele 13.436 de apariţii, 12.063 (9.433 în săptămâna 1-7 septembrie) au fost pe site-uri, 849 la TV, 226 la radio şi 298 în titluri din presa centrală.

    El este urmat de Klaus Iohannis, cu 5.776 de apariţii – 5.214 pe site-uri, 391 la TV, 68 la radio şi 103 în presa centrală. În săptămâna precedentă, numărul apariţiilor pe site-uri a fost de 4.603, iar la TV au fost 387.

    Călin Popescu Tăriceanu se menţine pe locul al treilea, cu 3.794 de menţiuni, ceea ce înseamnă o creştere cu aproape 1.500 faţă de prima săptămână a lui septembrie – 3.322 pe site-uri, 298 la TV, 55 la radio şi 119 în presa centrală.

    Elena Udrea are 2.665 de apariţii, în creştere uşoară faţă de săptămâna 1-7 septembrie – 2.272 pe site-uri, 268 la TV, 30 la radio şi 95 în presa centrală.

    Monica Macovei a înregistrat o scădere uşoară a numărului de menţiuni, de la 1.072 la 978, în special din cauza apariţiilor pe site-uri – 829, 83 – TV, 15 – radio, 51 – titluri din presa scrisă.

    Kelemen Hunor creşte ca număr de apariţii, de la 204 la 717 – 562 pe site-uri, 98 la TV, 33 la radio, 97 în presa scrisă.

    Scăderi ale numărului de menţiuni în media au înregistrat Dan Diaconescu, alături de Gheorghe Funar şi de William Brânză. Dintre ocupanţii ultimelor cinci poziţii în top, cresc Ioan Ghişe, de la 88 la 128 de menţiuni – 118 pe site-uri, 6 la TV, nici una la radio şi 4 în presa scrisă şi Szilagy Zsolt, cu 32 de apariţii – 27 pe site-uri, 3 la TV şi 2 în titluri din presa scrisă. Această creştere nu le modifică însă poziţia în top.

    Diaconescu scade de la 386 la 225 – 201 pe site-uri, 9 la TV, 4 la radio, 11 în presa scrisă. Funar are 45 de apariţii în media – 42 pe site-uri şi 3 în presa scrisă centrală, iar William Brânză 33 – 25 pe site-uri şi 8 la TV.

    Mediafax Monitorizare va realiza săptămânal astfel de analize, până la primul tur al scrutinului prezidenţial.

  • Câştigătoarea Ligii Europa poate încasa 9,9 milioane de euro, fără cota din “market pool”

    UEFA a estimat veniturile din acest sezon al celei de-a doua competiţii europene rezervate cluburilor la 225 de milioane de euro. Din această sumă, 75 la sută (168,75 milioane) va fi acordată echipelor participante, iar 25 la sută va folosită de forul european pentru cheltuieli de administrare şi organizare.

    La cele 168,75 de milioane de euro, UEFA va adăuga 40 de milioane de euro, din fondurile încasate din Liga Campionilor. Astfel, cluburile participante în ediţia 2014/2015 a Ligii Europa vor primi în total 208,75 milioane de euro, în proporţia 60 la sută venituri fixe – 125,25 milioane de euro – şi 40 la sută venituri variabile (market pool) – 83,5 milioane de euro. Veniturile fixe se împart după cum urmează:

    – echipele participante în turul I preliminar vor primi 120.000 de euro, cele participante în al doilea tur preliminar – încă 130.000 de euro, cele participante în al treilea tur preliminar – încă 140.000 de euro, iar cele eliminate în play-off – încă 150.000 de euro;

    – formaţiile calificate în faza grupelor vor primi un bonus de 1,3 milioane de euro fiecare, câte 200.000 de euro pentru o victorie şi 100.000 de euro pentru un meci egal. Fiecare câştigătoare a celor 12 grupe va mai încasa 400.000 de euro, iar ocupantele locurilor secunde vor primi câte 200.000 de euro;

    – echipele participante în faza eliminatorie vor primi câte 200.000 de euro pentru prezenţa în 16-imi, câte 350.000 de euro pentru accederea în optimi, câte 450.000 de euro pentru sferturi şi câte un milion de euro pentru calificarea în semifinale. Câştigătoarea competiţiei va mai încasa 5 milioane, iar echipa învinsă în finală 2,5 milioane de euro.

    În aceste condiţii, câştigătoarea Ligii Europa, dacă va obţine maximum de puncte în faza grupelor, va încasa 9,9 milioane de euro (de la faza grupelor la finală), sumă la care se va adăuga cota din audienţa TV (market pool).

    România a fost reprezentată în acest an în preliminariile Ligii Europa de Astra Giurgiu, FC Petrolul şi CFR Cluj. Dintre acestea doar Astra a acces în grupe, fază în care este prezentă şi FC Steaua, după ce a fost eliminată în play-off-ul Ligii Campionilor.

    Eliminate în play-off, respectiv turul 3 preliminar, după ce au început competiţia în al doilea tur preliminar, formaţiile FC Petrolul şi CFR Cluj vor primi 420.000, respectiv 270.000 de euro.

    În comparaţie, echipele prezente în faza grupelor Ligii Campionilor primesc 8,6 milioane de euro bonus de participare, la care se adaugă un milion de euro pentru fiecare victorie şi 500.000 de euro pentru fiecare rezultat de egalitate.

    Meciurile din faza grupelor Ligii Europa încep joi.