Blog

  • Codul portocaliu de inundaţii, prelungit până miercuri, pe râuri din Timiş şi Caraş-Severin

    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a actualizat, marţi, avertizarea emisă anterior, ca urmare a creşterilor de debite şi niveluri, din cauza propagării viiturilor formate anterior şi precipitaţiilor prognozate, pe cursurile mijlocii şi inferioare ale unor râuri.

    Potrivit noii avertizări, de marţi, ora 10.30, până miercuri, la ora 14.00, sunt sub avertizare cod portocaliu de inundaţii cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor Bârzava, Caraş, Nera şi Cerna, din judeţele Timiş şi Caraş-Severin.

    De asemenea, până miercuri, la ora 14.00, afluenţii şi bazinele superioare ale râurilor Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Caraş-Severin şi Timiş), Moraviţa (judeţul Timiş), afluenţii mici ai Dunării din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, Drincea, Desnăţui, afluenţii Motrului şi unii afluenţi ai Jiului inferior (judeţele Mehedinţi şi Dolj) sunt sub avertizare cod galben.

    INHGA a precizat că marţi, la ora 10.30, a fost ridicată avertizarea de pe celelalte râuri atenţionate anterior.

  • Despăgubirile pentru vătămări şi deces plătite de asigurătorii RCA au crescut cu 70% la şase luni

    Ponderea despăgubirilor plătite pentru vătămări corporale reprezintă 27% din valoarea despăgubirilor totale plătite la nivelul întregii pieţe RCA.

    Piaţa asigurărilor RCA a atins în primul semestru al anului valoarea de 1,33 miliarde lei, în creştere cu 8,69% faţă de primele şase luni ale anului trecut.

    Prima de asigurare medie anualizată a fost de 488 de lei, în creştere cu 0,8% (+4 lei) faţă de perioada similară din 2013.

    Numărul contractelor încheiate în perioada analizata s-a cifrat la 3.749.853, în urcare cu aproximativ 4% faţă de prima jumătate a anului 2013, iar numărul de poliţe în vigoare la data de 30 iunie 2014 era de 4.452.432, cu 3,78% mai mult faţă de 30 iunie 2013.

    Numărul dosarelor de daună avizate în primul semestru a fost de 135.962 (în scădere cu 14% faţă de 30 iunie 2013), iar numărul dosarelor de daună plătite s-a ridicat la 146.197 (în scădere cu 9% faţă de primul semestru 2013).

    La nivelul întregii pieţe RCA, dauna medie plătită a fost de 6.894 de lei, în creştere de la 5.933 de lei (+16% faţă de primul semestru 2013), iar valoarea despăgubirilor plătite a ajuns la un miliard de lei (+5% faţă de 30 iunie 2013).

    Pentru daune materiale, valoarea daunei medii a fost de 5.151 lei în primul semestru al anului 2014, iar valoarea daunei medii plătite pentru vătămări corporale şi deces s-a cifrat la 64.225 lei, în acelaşi interval.

    Rezerva de daună avizată constituită la data de 30.06.2014 s-a cifrat la 1,44 miliarde lei (+15% faţă de 30 iunie 2013), iar rezerva pentru daune neavizate s-a majorat cu 19% faţă de 30 iunie 2013, până la 902,09 milioane lei. Astfel, la nivelul întregii pieţe, rata daunei a crescut până la nivelul de 99% (faţă de 82% la 30 iunie 2013).

    Cheltuielile înregistrate cu asigurarea RCA, la nivelul pieţei, se ridică la un procent mediu de 32%, din care o pondere importantă o reprezintă cheltuiala de achiziţie. Cheltuielile cu comisioanele la nivelul întregii pieţe reprezintă 18,45% din primele încasate.

    Astfel, luând în calcul şi cheltuielile înregistrate, rata combinată a daunei la nivelul întregii pieţe RCA s-a cifrat la 131%, în creştere cu 14 puncte procentuale, de la 117% la data de 30 iunie 2013.

    Altfel spus, pentru 100 lei prime subscrise, asigurătorii care practică RCA au pierdut, in medie, 31 de lei.

    În perioada 1 ianuarie – 30 iunie au fost avizate 2.966 de dosare pentru vătămări corporale şi deces, în scădere uşoară faţă de prima jumătate a anului 2013 (3.022 dosare).

    Rezerva de daună avizată pentru vătămări corporale şi deces era la data de 30.06.2014 în valoare de 612 milioane lei, în scădere uşoară faţă de 30.06.2013 şi reprezintă 42% din rezerva totală de daună avizată (faţă de 50% al sfârşitul primul semestru al anului 2013).

    Din totalul rezervei de daune, aproape două treimi (64%) reprezintă rezerva de daune morale (nepatrimoniale). Ponderea dosarelor instrumentate pe cale amiabilă (plătite sau aflate în rezervă) se cifrează la 26%.

    La data de 30 iunie 2014, 11 asigurători erau autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară să desfăşoare activitate RCA: ABC Asigurări, Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali Romania, Groupama Asigurări, Omniasig şi Uniqa.

  • Circulaţie îngreunată între Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei, din cauza unei avarii la semafoare

    Potrivit lui Andrei Codău, semafoarele între Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei nu mai funcţionează corelat în urma avariei.

    Codău a precizat că, în mod normal, semafoarele funcţionează în funcţie de fluxul de maşini, însă acestea au fost afectate din cauza avariei la fibra optică, fapt care îngreunează circulaţia.

    Din acest motiv, până la remedierea problemei, toţi poliţiştii rutieri aflaţi de serviciu pe teren au fost trimişi în zonă pentru a dirija circulaţia, a mai spus purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere a Capitalei.

  • Compania care îţi dă o sută de mii de dolari ca să demisionezi

    Înţelegerea vine la şase ani după ce compania, ce angajează peste 23.000 de însoţitori de bord, a retras mai multe aeronave, rămânând astfel cu un surplus de personal, relatează Business Insider.

    Sindicatul însoţitorilor de bord din Statele Unite a lăudat măsura, numind-o “fără precedent” în istoria recentă a aviaţiei. “Găsirea unei modalităţi care să fie corectă pentru ambele părţi este un pas înainte în relaţia noastră cu uniunea”, a declarat Mike Bonds, directorul de resurse umane al United Airlines.

    Acţiunile United Airlines s-au tranzacţionat, luni, la preţul de 49,56 dolari pe acţiune.

  • Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat despre livrarea de gaze ruseşti către UE

    “Putin şi Merkel au avut un schimb de opinii cu privire la livrările de gaz rusesc către statele membre UE. Ei au convenit să continue consultările în format trilateral”, arată comunicatul.

    Problema livrărilor de gaz rusesc către statele UE în iarna ce urmează a generat îngrijorări din cauza confictului din Ucraina, principala ţară de tranzit, şi a datoriei la gaze pe care Kievul o are faţă de Moscova. În trecut, conflictele pe tema gazelor dintre Ucraina şi Rusia au condus în mai multe rânduri la suspendarea aprovizionării cu gaz pe timpul iernii.

    Pe de altă parte, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, România fiind una din puţinele state din regiune care îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

     

  • Tu ştii ce mai fac banii tăi? Patronii reali ai politicii din România şi suveica finanţării partidelor

    Profitul rapid în afaceri nu vine atât din idei excelente. cât din relaţiile care aduc contracte generoase cu statul. Când sunt la guvernare, partidele folosesc din plin resursele şi aparatul de stat în folos propriu şi excelează la donaţii – indivizi şi companii le îngroaşă conturile, fără ca legea să oblige decât la declararea celor care le dau, cu chitanţă, mai mult de 9.000 de lei. Când sunt în opoziţie aşteaptă, din nou, să ia puterea, adică banii. Autoritatea Electorală, subdimensionată, nu controlează în mod real cum circulă banii politici, ci doar verifică sumar registrele contabile.

    În 25 de ani, procurorii au finalizat doar 7 dosare de corupţie în rândul colectorilor de bani pentru partide şi pentru campanii. Doar doi, fostul premier PSD Adrian Năstase şi un vicepreşedinte de filială PDL, Silviu Bian, au fost condamnaţi. Un sistem de finanţare care nu funcţionează decât pe hârtie a favorizat apariţia patronilor de filiale sau a patronilor de partid, oameni din umbră care îşi pun la bătaie banii şi fundaţiile pentru a ajuta indirect candidaţii, cerându-le ulterior beneficii. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax încep astăzi o serie de investigaţii, analize şi reportaje care să scoată la lumină banii gri cheltuiţi de partide în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, dar şi ulterior. Vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide. Vom provoca partidele la transparenţă şi le vom monitoriza marile cheltuieli de campanie. Vom arăta că banii partidelor sunt şi banii tăi. Tu ştii ce mai fac banii tăi?

    România are azi, o spun datele oficiale ale Inspecţiei Muncii, 5,2 de milioane de salariaţi, oameni care, prin veniturile lor constante, plătesc taxe şi impozite. La Institutul Naţional de Statistică, numărul lor se rezumă la 4,4 milioane, în timp ce la calcularea contribuţiilor la sănătate se ajunge la 6 milioane de contributori. Cu datele Inspecţiei Muncii, un calcul aritmetic simplu arată că oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei. Statul le pune la dispoziţie formaţiunilor politice, în funcţie de numărul de voturi la precedentele alegeri, o sumă care să le asigure minima funcţionare.

    În realitate însă, o lege şubredă şi „o cultură” a ocolirii constante a sistemului oficial de finanţare fac ca această contribuţie să fie de sute sau chiar de mii de ori mai mare, prin mijloace ascunse. Unul este, aşa cum au atătat procurorii în dosarul „Cosma”, al preşedintelui Consiliului Judeţean din Prahova, comisionul politic, de minimum 10%, perceput la acordarea contractelor cu statul. Aplicat estimativ numai la contractele acordate în primele 8 luni ale anului de autorităţile locale, în total aproape 1 miliard de euro aşa cum arată rezultatele centralizate de Gândul care vor fi prezentate treptat în seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, procentul-obligaţie de partid ar însuma 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie. O contribuţie individuală de 82 de lei, de 107 ori mai mare decât cea oficială, din partea fiecărui salariat, fără voie. În dosarul “Uioreanu”, comisionul practicat era însă de 15%, iar oamenii de afaceri implicaţi în contracte cu statul vorbesc, sub protecţia anonimatului, şi de 30%.

    Şi nu e singurul mijloc. Evaziunea fiscală, în măsura în care este tolerată de stat, folosirea presei locale şi centrale pentru propagandă „gratuită”, plătită însă în avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care îşi recuperează prejudiciul, direct sau prin terţi, din contracte cu statul sunt tot atâtea forme prin care fiecare salariat din România ajută, fără să ştie, partidele.

    PNL, PSD şi PDL cele mai câştigate din finanţarea publică

    În registre, lucrurile sunt simple şi clare. Statul susţine existenţa formaţiunilor politice parlamentare, membrii de partid cotizează lunar să îşi finanţeze partidul, în limita a 43.000 de lei în 2014, companiile şi oamenii de afaceri plusează, ca simpatizanţi sau, mai direct, ca membri cu carnet de partid, mai ales că donaţiile sub 9.000 de lei pot fi trecute la confidenţiale. Ca nişte microintreprinderi profitabile, partidele însele pot face bani, în teorie, din seminarii, din cărţi publicate şi vândute, din evenimente culturale. În realitate, fac doar din subînchirieri de sedii, cumpărate şi ele, în condiţii foarte avantajoase, de la stat. În campanii, curg donaţii peste cele care finanţează în mod curent partidul, limitele de cheltuieli urcă şi până la 22,5 milioane de lei, iar controlul cheltuielilor e unul formal, care nu depăşeşte, de cele mai multe ori, registrul contabil. Aşa ajung partidele să declare, e cazul anului 2009, că au făcut o întreagă campanie prezidenţială cu 12,4 milioane de lei (Alianţa PSD + PC) sau 14,9 milioane de lei (PDL), când numai publicitatea monitorizată de ONG-uri a depăşit aceste sume. 

    În 2014, suma alocată din ianuarie până în august de stat partidelor a fost de 4.050.254 de lei (920.512 de euro). Raportată la veniturile încasate la buget de la contribuabili, subvenţia totală a scăzut în ultimii ani, de la unul la altul.

    Din susţinerea acordată de stat, cel mai mult are de câştigat, în prezent, PNL, dat fiind faptul că alocările lunare se calculează în funcţie de numărul parlamentarilor (în proporţie de 75% din cuantum), dar şi de cel al aleşilor locali (25% din cuantum), urmat de PSD şi PDL.

    Fiecare din cei 5,2 milioane de salariaţi aflaţi în statisticile Inspecţiei Muncii face, astfel, un efort simbolic pentru partide de doar 77 de bani în opt luni.

    Sumele venite de la buget nu reprezintă însă, în mod curent, adică în ani fără alegeri, decât cel mult un sfert faţă de cât primesc partidele în paralel din cotizaţii şi de multe ori mult mai puţin inclusiv decât volumul declarat al donaţiilor. Iată cum arată, de exemplu, în documentele oficiale, situaţia financiară a partidelor în anul precedent, unul fără nicio miză electorală, în care liberalii s-au aflat la guvernare alături de PSD, PC şi UNPR.

    Cum ajunge fiecare salariat să susţină, indirect, partidele. Primele 100 de milioane de euro

    Dincolo de registrele contabile oficiale, realitatea arată însă numeroase cheltuieli fie nefacturate direct de partid, fie acoperite cu bani a căror provenienţă nu este verificată de nicio instituţie. Autoritatea Electorală Permanentă, subdimensionată şi cu o lege care sancţionează doar prin amenzi contravenţionale fraudele în finanţarea partidelor, face doar un control formal al registrelor contabile şi nu al circuitului banilor politici. Parchetele au ajuns abia în 2014  să ancheteze similtan 3 cazuri de acest tip.

    În acest timp, numai contractele locale cu statul încheiate din ianuarie şi până în septembrie au dirijat spre campania electorală care începe oficial pe 2 octombrie 100.000 de euro, dacă luăm în calcul procentul de 10% indicat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” drept comision pe care firmele erau obligate să îl plătească partidului din care provine preşedintele CJ dintr-un judeţ pentru a obţine contractul. Nu este însă singurul dosar în care comsionul politic iese la lumină. Anchetat de DNA pentru deturnarea a 6 milioane de euro din fonduri europene, omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul ROMSTRADE, una din companiile aflate până recent în topul primilor 10 clienţi ai statului la nivel naţional, le-a declarat procurorilor că avansul pe care l-a primit de la Ministerul Transporturilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad reprezenta de fapt nu o sumă plătită înainte pentru realizarea lucrării, ci pentru acrdarea de la bun început a comisionului politic ”datorat” la primirea contractului. Sub protecţia anonimatului, oamenii de afaceri care au derulat contracte cu statul în ultimii ani susţin, în discuţiile cu gândul, că acest comision se situează între 10% şi 30%, existând însă şi rare excepţii în care nu este cerut. Comisionul apare, la vedere, şi în dosarul “Uioreanu”. La Cluj, cuantumul convenit era de 15%.

    Analiza contractelor primăriilor şi Consiliilor Judeţene pe care o vom prezenta, între altele, pe parcursul următoarelor zile, arată că în primele 8 luni ale anului, achiziţiile locale ca urmare a unor licitaţii, negocieri sau direct prin cereri de ofertă însumează 976,3 milioane de euro, cu TVA inclus. Din 700 de contracte, doar 290 s-au acordat prin licitaţie, în 126 de cazuri dintre acestea la licitaţie participând un singur ofertant sau caietul de sarcini a fost redactat astfel încât doar o singură firmă s-a calificat ca având oferta admisibilă. Restul de 536 de contracte s-au dat pe relaţii directe, prin negociere cu o singură companie sau prin cereri de oferte trimise unor favoriţi din piaţa de profil. Procentul-obligaţie pentru partid de 10% din dosarul „Cosma”, aplicat, ca medie, cel puţin volumului de contracte locale anunţate în Sistemul de Achiziţii Publice ar transfera către partide, clandestin, 100 de milioane de euro, cu alte cuvinte câte 18 euro (82 de lei) suportaţi, indirect, numai pe această cale, de fiecare salariat din România.

     În seria de investigaţii, analize şi reportaje „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide şi care sunt beneficiarii.

    Vom dezvălui cine colectează banii în judeţe, cine controlează presa locală şi ce beneficii politice aduce controlul, direct su indirect, asupra mass-media. Vom explica cum au intrat, cu puţine luni înainte de alegeri, marii jucători din publicitatea stradală în portofoliile de influenţă ale politicienilor şi ce favoruri le-au făcut guvernele.

    Vom ţine socoteala folosirii aparatului de stat şi a resurselor bugetare în campania electorală. Vom urmări cu cât se cumpără primarii şi consilierii locali în schimbul susţinerii lor în campania prezdenţială – atât financiară cât şi prin voturi.

    Vom provoca partidele la transparenţă  şi vom monitoriza cheltuielile fiecărui candidat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, de la cele de publicitate stradală până la cele de promovare prin presă. Vom cere partidelor să îşi facă publici sponsorii înainte de a ne cere votul pe 2 şi pe 16 noiembrie.

    Vom prezenta lista noilor clienţi ai ministerelor, primăriilor şi Consiliilor Judeţene, prin contribuţia – directă sau mascată – a cărora partidele îşi finanţează cea mai mare parte a campaniei.

    Vom arăta cât costă, în realitate, un vot şi cine îl plăteşte cu adevărat.

    Mediafax,  Gândul şi Ziarul Financiar vor deschide în această seară seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” prin prezentarea celor 7 reţete de finanţare ilegală pe care procurorii DNA le-au descoperit în ultimii ani, arătând şi ce contracte electorale au acordat, în 2014, în judeţele pe care le patronează, titularii dosarelor care le-au supravieţuit însă politic, continuând să se implice în strângerea de bani pentru partide.

    Citiţi astăzi, de la ora 20.00, în Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax locul pe care “asfaltatorii portocalii” de la Euro Construct 98 îl au în topul clienţilor Consiliului Judeţean Prahova, condus de PSD-istul Mircea Cosma, modul în care firma Iridex, aparţinându-i unui fost senator PC apropiat lui Dan Voiculescu şi cu legături de afaceri cu Sebasian Ghiţă a acaparat fondurile pentru ecologizarea gropilor de gunoi din Prahova şi din Brăila şi reţeta de succes prin care omul de afaceri denunţat că i-a dat mită în plic liberalului Horia Uioreanu pentru contracte cu statul le-a putut continua nestingherit după arestarea preşedintelui CJ Cluj din această cauză.

  • Protestul angajaţilor Tarom continuă marţi. Zborurile ar putea fi întârziate sau anulate

    “Deşi în acest moment nu există zboruri anulate, Compania Tarom anunţă astăzi, 16.09.2014, întârzieri şi posibile anulări ale zborurile pe curse interne şi externe. TAROM se confruntă cu o lipsă de personal navigant apt de zbor (piloţi şi însoţitori de bord). Continuă şi astăzi întâlnirile dintre reprezentanţii conducerii companiei şi cei ai personalului navigant pentru deblocarea situaţiei”, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Pasagerii curselor Tarom care vor avea întârzieri sau vor fi anulate vor primi asistenţă, conform Regulamentului EC261/2004 privind drepturile pasagerilor. Pasagerii pot solicita informaţii prin agenţiile companiei sau prin call center, de luni până vineri, între orele 08.00-20.00 şi sâmbătă, între orele 09.00 şi 14.00, la numerele de telefon 9361 (valabil pentru apeluri din Bucureşti), 021.204.64.64, 021.303.44.00 sau 021.303.44.44.

    “Compania TAROM regretă situaţia creată şi depune toate eforturile pentru desfăşurarea normală a zborurilor”, se mai arată în comunicatul citat.

    Luni, şapte curse Tarom, între care două externe, au fost anulate, iar alte două au avut întârzieri, în urma unui protest spontan al unor piloţi şi copiloţi.

    “Aceste neregularităţi ale zborurilor au apărut din cauza unor acţiuni spontane ale echipajelor Tarom (piloţi şi copiloţi). Momentan, compania nu a primit o informare oficială din partea acestor echipaje”, arăta compania, într-un comunicat de presă.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a solicitat conducerii şi sindicatelor Tarom să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal.

    “În urma acţiunilor unor piloţi ai Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române Tarom ce au dus la anularea mai multor zboruri Tarom, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a solicitat conducerii companiei, ce este sub autoritatea Ministerului Transporturilor, să ia măsurile ce se impun pentru deblocarea acestei situaţii. Ministrul Transporturilor face apel atât la conducerea companiei, cât şi la sindicatele din Tarom ca până cel târziu la sfârşitul acestei zile (luni, n.r.) să se aşeze la masa negocierilor şi să găsească rapid soluţii, astfel încât activitatea Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române să revină la normal”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor a solicitat celor două părţi implicate să urgenteze procedura de negociere pentru ca pasagerii să nu aibă de suferit şi a atras atenţia că “soluţiile se pot găsi doar într-un cadru instituţional adecvat, nu de pe poziţii de forţă”, potrivit sursei citate.

    Ioan Rus a convocat marţi, la sediul instituţiei, conducerea şi sindicatele din Tarom, în vederea deblocării situaţiei care a dus la întârzierea sau anularea mai multor zboruri.

  • Răzvan Nicolescu merge la Roma pentru a discuta cu Enel despre vânzarea operaţiunilor din România

    El va fi însoţit în această vizită de directorii generali ai Nuclearelectrica şi Electrica, Daniela Lulache şi, respectiv, Ioan Roşca.

    Enel, care deţine o treime din piaţă distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an.

    Nicolescu a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

    “Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti”, a spus Nicolescu.

  • Guvernul va suspenda nedeterminat liberalizarea preţului gazelor din România destinate populaţiei

    “Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

    Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

    Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

    “O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal”, preciza Nicolescu.

    El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.

    “Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt”, a continuat Nicolescu.

    Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

    Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în luna august pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Putin şi Barroso subliniază importanţa continuării dialogului pe tema gazelor ruseşti

    Acest dialog s-a referit la “livrarea neîntreruptă de gaz rusesc către Europa prin teritoriul ucrainean”, a afirmat Kremlinul într-un comunicat.

    Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaze către Ucraina, care refuză creşterea preţului impusă de Gazprom după sosirea la puterea a unor lideri occidentali şi care a acumulat, potrivit Moscovei, datorii de 5,3 miliarde de dolari.

    Acest diferend ar putea afecta livrările către Europa dacă Ucraina, al cărei teritoriu este tranzitat de conductele ce transportă gaz rusesc, va decide să sustragă o parte din gaze în timpul iernii pentru a face faţă penuriei.

    Putin şi Barroso au acordat, de asemenea, “o atenţie deosebită punerii în aplicare concrete a înţelegerii de amânare a intrării în vigoare a acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2016”.

    Această amânare, propusă vineri la încheierea reuniunii ministeriale tripartite cu Rusia şi Ucraina, va trebui să fie acceptată de statele membre UE dar generează o controversă în Ucraina.