BusinessMagazin

Blog

  • Firmele trebuie sa se ocupe de business, nu de sute de plati la stat

    Nu nivelul taxelor este ridicat in Romania, ci numarul de taxe
    si contributii si plati aferente acestora, care determina firmele
    sa aloce mai mult timp pentru administrarea fiscala a afacerii
    decat pentru a se ocupa de businessul propriu-zis.

    Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania si
    presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca numarul mare de plati
    pentru contributii si taxe pe care trebuie sa le faca o companie,
    de peste 100, trebuie redus rapid pana la nivelul tarilor
    dezvoltate, la circa 20-30.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • IIF: Romania si Ucraina vor ramane dependente de finantarea FMI si in 2011

    IIF noteaza ca, pe ansamblul regiunii, creditarea din surse
    bancare isi revine lent, cu exceptia Turciei, in conditiile in care
    scaderea cererii si standardele mai stricte de acordare a
    imprumuturilor au reorientat bancile in primul rand spre
    rambursarea propriilor datorii, inclusiv pe cele catre
    grupurile-mama.

    In ce priveste creditarea prin emisiuni de euroobligatiuni, aceasta
    a fost sustinuta de scaderea perceptiei de risc, care a atras
    fluxuri de capital pe termen scurt, in special spre tarile cu rate
    mari ale dobanzilor si monede in curs de apreciere, ca Rusia si
    Turcia.

    IIF estimeaza ca anul acesta, Europa emergenta va atrage in total
    fluxuri de capital de 182,5 miliarde de dolari (peste 132 de
    miliarde de euro), fata de 60,7 miliarde in 2009, in special pe
    seama investitiilor in actiuni, a investitiilor straine directe si
    a celor de la creditori privati nebancari. Estimarea este usor
    inferioara celei din aprilie, cand IIF prevedea fluxuri de 179,4
    miliarde de dolari.

    In 2011, cifra ar urma sa creasca la aproape 230 de miliarde de
    dolari, iar creditarea din partea bancilor comerciale sa se
    majoreze de la 12,5 miliarde anul acesta la 33,6 miliarde de
    dolari.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Cresterea economica a grupului va fi anul acesta de 4,1%, cu media
    ridicata de Turcia (8,5%) si de Rusia (3,5%). “Perspectiva regiunii
    este strans legata de cea a Europei de Vest, asa incat o eventuala
    incetinire a cresterii in Occident se va reflecta inevitabil si in
    Est, desi problema datoriilor publice din zona euro a avut pana
    acum efecte remarcabil de limitate in afara ei”, apreciaza
    IIF.

    In ce priveste fluxurile de capital catre toate pietele emergente
    (Asia, America Latina, Europa, Orientul Mijlociu si Africa),
    acestea ar urma sa se situeze anul acesta la 825 de miliarde de
    dolari (aproape 600 de miliarde de euro), fata de 581 de miliarde
    in 2009. Estimarea din aprilie (709 miliarde de dolari) a fost
    revizuita, in special pe seama Asiei si a Americii Latine, care ar
    urma sa concentreze cea mai mare parte din banii disponibili ai
    investitorilor si ai creditorilor.

    Pentru China, IIF estimeaza o crestere economica de 10% in acest an
    si de 9,5% la anul. SUA vor avea o crestere a PIB de 2,8%,
    respectiv 1,7%, in timp ce pentru zona euro, cifrele sunt de 1,7%,
    respectiv 1,4%. Economia Japoniei va avansa cu 3% anul acesta si cu
    1% in 2011.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Adio interventiilor pe scuter. Politia Capitalei trece la Dacia Duster

    Din veniturile proprii (amenzi), Politia Locala a Municipiului
    Bucuresti a achizitionat recent 40 de masini Dacia Duster care vor
    fi folosite la interventii sau in trafic.

    In afara dotarilor SUV-ului romanesc, noile autoturisme au in fata
    lacasul pentru statiile dotate cu GPS si sistem de inregistrare a
    convorbirilor si un lacas pentru pistolul din dotare.

    Detalii si galerie foto pe www.gandul.info.

  • Vrei sa te faci pilot? Cat costa si unde poti sa faci cursuri de pilotaj in Romania

    “Pilotul este un manager in avion”, spune Dan Andrei, directorul
    scolii romanesti de pilotaj Carpatair Flight Training de la
    Timisoara.

    Este prima lectie pe care Dan Andrei si colegii sai instructori
    de la scoala de aviatie din Timisoara o predau viitorilor piloti:
    aceea ca sunt responsabili de coordonarea unui intreg “arsenal” de
    comenzi si ca in mainile lor se afla, de cele mai multe ori, nu
    numai propriile vieti, ci si vietile unor zeci sau chiar sute de
    oameni.


    In Romania exista momentan putine sanse pentru cei care doresc
    sa devina piloti comerciali si de linie. Dincolo de Scoala
    Superioara de Aviatie si de cateva scoli mai mici private, cea mai
    nou deschisa este Carpatair Flight Training, care a inceput
    cursurile in urma cu doi ani la Timisoara. Scoala a pornit la drum
    dupa ce compania aeriana Carpatair a decis sa investeasca in
    formarea de piloti de la zero, pentru a nu mai fi conditionata sa
    astepte absolventii Scolii Superioare de Aviatie din Romania sau sa
    depinda de piata internationala, unde pilotii primesc oferte din
    toata lumea, iar piloti licentiati pe tipurile de avioane cu care
    zboara Carpatair se gaseau din ce in ce mai greu. Asadar,
    conducerea Carpatair a deschis scoala unde au absolvit in doi ani
    67 de piloti, dintre care a angajat deocamdata 3. Cum afla
    doritorii de noua scoala, cum isi platesc cursurile care nu sunt
    deloc ieftine si, nu in ultimul rand, unde se duc daca nu raman in
    staff-ul companiei de la Timisoara?


    Sunt interesati in general pasionatii, iar informatia orala
    circula cu repeziciune extrema; avem de procesat zeci de aplicatii
    lunar, dar din cauza constrangerilor financiare ale candidatilor
    potentiali, numai o mica parte finalizeaza intentia. De altfel, din
    aceste motive cumulate, nici nu se organizeaza targuri de profil,
    cel putin in Romania”, potrivit lui Dan Andrei. Scoala de aviatie
    de la Timisoara are in prezent atat cursanti romani, cat si
    straini, din Serbia si Republica Moldova. Carpatair a avut insa
    cursanti si din Statele Unite, Canada si Australia. Cei mai multi
    cursanti sunt orientati catre o cariera de pilot profesionist,
    manifestandu-si inca de la inceput dorinta de a se angaja in cadrul
    unui operator aerian dupa absolvirea cursurilor.

    Inainte de a deveni pilot cu acte in regula insa, cursantii trec
    prin multe ore de studiu. In cadrul Carpatair Flight Training,
    programul de pregatire incorporeaza minimum 750 de ore de pregatire
    teoretica, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160
    de ore de zbor pe avion, toate acestea in aproximativ doi ani. De
    asemenea, programul de calificare pe tip de avion consta in inca
    150 de ore de pregatire teoretica in cadrul companiei in care
    pilotul se angajeaza, exercitii practice dupa proceduri pentru
    situatii anormale si de urgenta, antrenamente pe simulator cu o
    durata de minimum 40 de ore si, ulterior, zbor necomercial pe avion
    si zbor de pregatire pe ruta cu durata de 150 de ore. “Este mult,
    este putin? Practica a demonstrat ca atat este necesar pentru ca
    operarea sa fie sigura”, precizeaza directorul Carpatair Flight
    Training.

    Dan Andrei sustine ca organizarea unei astfel de scoli nu este
    deloc simpla si ca inseamna, pana la urma, “ceea ce inseamna orice
    intreprindere greenfield a unui antreprenor”.


    Chiar daca investitiile initiale se recupereaza dupa multi ani,
    pilotii reprezinta in acest moment o necesitate sociala
    identificata, dupa cum o descriu fondatorii acesteia. Scoala de
    aviatie care functioneaza in incinta Aeroportului International
    Traian Vuia din Timisoara a “prins aripi” in urma unei investitii
    de 2 milioane de euro, investitie care a finantat achizitia unui
    simulator, doua aeronave Cesna si diverse lucrari pentru
    organizarea scolii. Insa, odata lansata, scoala a lucrat la
    capacitate maxima: “Prin scoala noastra, urmand diverse cursuri de
    formare, au trecut peste 90 de studenti-piloti”, explica Dan
    Andrei. In prezent, aflandu-se in diverse stadii ale cursurilor de
    pilotaj, frecventeaza cursurile scolii 23 de
    piloti/studenti-piloti, diferenta de 67 fiind reprezentata de cei
    care au absolvit deja.

    Programul de pregatire a unui pilot consta in mai multe etape,
    fiecare cu pretul ei: primul nivel, asa-numitul PPL (Private Pilot
    Licence), costa in cadrul scolii de aviatie Carpatair circa 9.000
    de euro fara TVA. Pregatirea planificata pe durata a doi ani, pana
    la obtinerea licentei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot
    Licence) il costa insa pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

    La o cautare pe internet, zeci de forumuri din tara si din
    strainatate sunt pline ochi de tineri care vor sa devina piloti.
    Multi vor, putini ajung la cursuri, iar si mai putini reusesc sa
    obtina toate atestatele si sa ajunga sa zboare pentru o companie.
    Si, cu toate acestea, evolutia pietei aeriene din ultimii ani ii
    face pe multi dintre ei sa isi puna intrebarea: “Poti avea emotii
    ca ajungi somer cu licente de pilot de 100.000 de euro?”.
    De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a avut o crestere
    record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante
    dezvoltarea industriei low-cost si a companiilor asiatice. Ultimii
    doi ani au afectat insa grav industria transporturilor, mai multe
    companii intrand in faliment – precum SkyEurope sau MyAir -, iar
    altele intrand in ample restructurari. Cel mai recent exemplu in
    acest sens este operatorul aerian roman Blue Air, care a anuntat un
    plan de restructurare ce vizeaza, printre altele, concedierea mai
    multor angajati din echipajul de bord.

    Cu toate acestea, mai exista regiuni pe glob unde inca se fac
    angajari, spun cei din domeniu. “Exista cerere mare de piloti in
    zona Asiei si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de
    vedere al dezvoltarii aviatiei civile in ultimii ani. Aici de fapt
    se impune o analiza structurala pentru ca in toata lumea este
    nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este
    greu sa ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este
    foarte riguros si impune un anumit nivel de pregatire pentru
    fiecare etapa care conduce la elitele de care este nevoie peste
    tot, de fapt”, spune Dorin Ivascu, unul dintre cei doi asociati ai
    Regional Air Services, scoala de piloti de la Tuzla. Aceeasi
    viziune o impartaseste si Dan Andrei de la Carpatair, afirmand ca
    explicatia acestei cereri deosebite este faptul ca liniile aeriene
    din zona Asia-Pacific si Orientul Mijlociu comanda sute de avioane
    de mare si medie capacitate anual. “Unele dintre statele respective
    au scoli de aviatie proprii si produc industrial. China, spre
    exemplu, produce intr-o singura scoala 15.000 de piloti, atat de
    mari ii sunt nevoile.”

    Analizand insa salariile si diurnele, atat in Romania, cat si in
    strainatate, se poate spune ca pilotii comerciali sunt niste
    norocosi. “In general, un pilot comercial castiga in Romania circa
    5-6.000 de euro lunar, daca are deja toate licentele. In
    strainatate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000
    de euro”, spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea
    Aeronautica Civila Romana. Exista insa salarii ce depasesc patru
    zerouri. “Am un prieten care zboara in calitate de comandant in
    Qatar si castiga aproximativ 18.000 de dolari pe luna, pe misiuni
    ultra-lungi pe Boeing 777”, explica Dan Andrei. Efortul financiar
    pana a ajunge la un asemenea salariu este insa destul de mare.
    Toate licentele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest
    tip, in acest caz Boeing, pot costa circa 90-100.000 de euro,
    adauga fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

    Intr-adevar, sustine Dan Andrei, cei mai multi cursanti viseaza
    la angajarea in cadrul unor companii de linie, pentru a zbura pe
    curse cat mai lungi. Nu toti cursantii ajung insa piloti, asa ca
    scoala de la Timisoara urmeaza sa dezvolte si alte componente de
    business, cum ar fi o baza de intretinere pentru avioane mici sau
    abordarea de noi profesii, printre care si cea de insotitor de
    bord, mecanic de aviatie sau specialist in planificare zbor. Cel
    mai ambitios plan insa este cel prin care, intr-o perioada de cinci
    ani, scoala vrea sa-si mareasca numarul de cursanti, chiar pana la
    dublarea lor. In acest sens, exista colaborari cu scoli de aviatie
    din Serbia, Croatia, Germania si chiar si Marea Britanie, dupa cum
    spune Dan Andrei: “Suntem departe de a fi un jucator global. Poate
    peste vreo 5-10 ani. Cine stie?”.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Revista presei economice din Romania

    Ministrul de interne catre politisti: arestati dobanzile! Gandul scrie ca
    ministrul Traian Igas a dispus ca sefii inspectoratelor judetene de
    politie sa negocieze cu bancile in aceasta saptamana conditii mai
    faborabile pentru politistii care au contractat credite. In primele
    doua zile de la deschiderea oficiala, peste 20.000 de persoane au
    trecut pragul centrului comercial Cocor, in conditiile in care
    magazinul are inchiriate in prezent peste 85% din spatiile
    comerciale.

    Clientii pot sa-si ia adio de la marjele de 1% pe care visau sa le
    obtina in negocierile cu bancile, anunta Evenimentul Zilei:
    creditorii vor putea aplica in continuare marjele de dobanda pe
    care le-au propus clientiilor in luna septembrie prin actele
    aditionale la creditele vechi, conform modificarii aduse de deputati la OUG 50/2010.
    Seful Fiscului, Sorin Blejnar, a explicat ca a pus sechestru pe
    unele active ale Rompetrol Rafinare “ca sa nu mai luam o
    ţeapa”.

    Preturile cresc, salariile scad, constata
    Adevarul: august a fost a cincea luna consecutiva de decalaj
    dintre scumpiri si dinamica veniturilor, iar scaderea puterii de
    cumparare a devenit un fenomen cronic. Jay Glick, CEO al
    furnizorului de echipamente petroliere Lufkin Industries, sustine
    ca Romania poate avea mai mult petrol decat estimeaza, cu conditia
    ca zacamintele sa fie mult mai bine exploatate, lucru valabil si
    pentru potentialul de gaze neconventionale din subsol.

    Coridorul verde al Dunarii, blocat de interesele latifundiarilor? Romania pierde
    milioane de euro din fondul de mediu al UE din cauza lui Culita
    Tarata, Trita Fanita, Ioan Nicolae sau Doru Ioan Taracila,
    informeaza Romania Libera. La Cluj urmeaza sa apara 100 de
    locuri de munca oferite in domeniul serviciilor IT de catre
    compania Office Depot, iar in doar cateva luni, patru mari
    investitori au anuntat crearea aici a peste 2.000 de locuri de
    munca, cele mai multe pentru informatici si finantisti.

    Cum vad executivii businessul pe final de an: pentru exportatori e
    mai bine, comertul si consumul stagneaza in cel mai bun caz, rezuma
    Ziarul Financiar opiniile mai multor manageri care cred ca
    trimestrul patru ar putea fi mai bun, in ton cu ce se intampla pe
    pietele externe care s-au oprit din recesiune. Guvernatorul Mugur
    Isarescu afirma ca BNR nu tine artificial cursul la 4,2 lei/euro,
    contrazis de Dinu Patriciu, care sustine ca acum cursul real ar
    trebui sa fie de 4,7-4,8 lei.

  • Cele mai importante evenimente de miercuri

  • Senatorii finantisti aproba scaderea impozitului pe venit la 10%

    Initiator este senatorul PDL, Iulian Urban, iar printre cei care
    au semnat proiectul se numara si noii ministri ai Cabinetului Boc,
    Ioan Ariton, ministrul economiei si Traian Igas, ministrul
    administratiei si internelor, care sunt si senatori.

    Documentul – pentru care Guvernul a emis un punct de vedere de
    respingere – trebuie sa treaca de plenul Senatului si apoi de
    Camera Deputatilor, care este decizionala in materie de
    fiscalitate.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • BERD acorda finantari fara precedent pentru filialele bancilor grecesti: 630 mil. euro pentru Romania, Albania, Bulgaria si Serbia

    Imprumuturile, care vor fi puse la dispozitia bancilor in cate
    doua transe egale, fac parte dintr-un acord de finantare mai amplu
    care include linii de credit pentru filialele din regiune ale
    grupurilor elene Alpha Bank Group, Piraeus Group si Eurobank.
    Pentru Piraeus, finantarea este in valoare totala de 200 de
    milioane de euro si mai vizeaza Piraeus Bank Bulgaria (70 de
    milioane de euro) si Tirana Bank din Albania (40 de milioane),
    conform BERD. Pentru Eurobank, finantarea este in valoare totala de
    230 de milioane de euro si mai vizeaza Eurobank EFG Bulgaria AD
    (Postbank), cu 75 de milioane de euro, si Eurobank EFG a.d.
    Beograd, cu 60 de milioane. Alpha Bank Group beneficiaza de 200 de
    milioane de euro in total, din care 50 de milioane pentru Alpha
    Bank Serbia.

    “Noua linie de credit va veni in sprijinul companiilor mici si
    mijlocii, dar si al marilor companii private si va contribui la
    cresterea resurselor de finantare puse la dispozitia clientilor”, a
    comentat Catalin Parvu, director general executiv al Piraeus Bank
    Romania.

    Toate cele trei linii de credit pe termen mediu fac parte din
    planul international de actiune pentru institutiile financiare al
    BERD, initiat in februarie 2009, in virtutea caruia BERD, Banca
    Mondiala si Banca Europeana de Investitii vor furniza 24,5 miliarde
    de euro, in doi ani, pentru a sustine economiile din Europa de
    Est.

    Daca anul trecut a acordat imprumuturi in Romania cu precadere
    firmelor de constructii si retail, BERD se axeaza anul acesta pe
    credite acordate bancilor, cu scopul de a finanta IMM-urile si
    sectorul corporatist. Anul acesta a acordat un credit de 20 de
    milioane de euro pentru Millennium Bank, unul de 50 de milioane de
    euro pentru BRD si altul de 10 milioane de euro pentru BCR.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro va avea vanzari de 1,5 mld. euro in 2011

    Cu o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de euro la finalul anului
    viitor, Mic.ro ar putea deveni cel mai mare comerciant de pe piata
    romaneasca, pozitie detinuta in acest moment de reteaua Metro Cash
    & Carry, care a inregistrat anul trecut vanzari de 1,2 miliarde
    de euro.

    Operatorul Mic.ro, Mercadia, a preluat in luna august si reteaua
    de magazine de tip discount MiniMax, care avea in acel moment 31 de
    spatii iar in prezent numara 36. “Anul viitor, aceasta retea de
    magazine de discount va ajunge la 150 de spatii, care for fi
    complet schimbate”, a declarat Dinu Patriciu, care nu a dorit sa
    spuna care va fi noul nume sub care vor opera magazinele preluate,
    dar a afirmat ca aceste spatii vor functiona ca suport pentru
    magazinele Mic.ro. “De la 5 la 7 dimineata din magazinele MiniMax
    vor fi aprovizionate spatiile Mic.ro”, a precizat Patriciu.

    Pe piata de magazine de tip convenience (de proximitate) nu exista
    nicio retea puternica, spatiile fiind operate de mici antreprenori
    familiali.