Blog

  • Barroso cere Germaniei să dea asigurări că va face tot posibilul pentru stabilitatea zonei euro

    Barroso a arătat, într-un interviu publicat marţi de Die Welt, preluat de Reuters, că introducerea unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro poate fi o soluţie doar pe termen mediu şi lung pentru asigurarea stabilităţii şi lichidităţii pentru statele din bloc. Germania respinge ideea introducerii unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro pentru finanţarea la costuri sustenabile a ţărilor cu probleme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Produsul Intern Brut a crescut faţă de trimestrul anterior. Ce domenii au susţinut creşterea economică

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 143,467 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior. În serie brută, PIB estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 154,933 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 4,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2010, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Agricultura, vânatul şi silvicultura, pescuitul şi piscicultura a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 22,1%, urmată de construcţii (+6,9%) şi industrie (+5,9%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se mai întâmplă cu salariile?

    Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare. Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.

    La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută. Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.

    A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.

    O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă. În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real. Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.

    Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43. “Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă”, arată studiul PayLogic.

  • Concert Salvatore Adamo, pe 10 decembrie, la Sala Palatului

    Povestea lui Salvatore Adamo începe în 31 octombrie 1943 într-un orăşel sicilian numit Comiso, într-o familie cu şapte copii. Primul succes l-a avut în 1963 cu melodia “Sans toi ma mie”. Au urmat celebrele “Tombe la neige”, “Vous permettez Monsieur”, “La nuit”, “Dolce Paola”. Adamo cântă în nouă limbi diferite şi a reuşit de-a lungul carierei să vândă peste 100 de milioane de discuri în întreaga lume.

    de Laura Mitran

  • “Moneyball: Arta de a învinge” – Matematica victoriei

    În campionatul din 2002 Billy se confruntă cu o problemă: cei mai buni jucători părăsesc echipa, atraşi de salariile oferite de marile cluburi. Jucătorii care rămân sunt nevoiţi să se mulţumească cu o treime din salariu. Beane se hotărăşte să îşi formeze o echipă cu ajutorul unui specialist în statistică. Acesta din urmă descoperă cei mai buni jucători care, din diverse motive, au fost respinşi de marile cluburi.

    de Oana Ghiţă

  • Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti – 7-9 decembrie

    Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB), un proiect conceput şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, este un eveniment internaţional dedicat literaturii, ce poartă amprenta oraşului Bucureşti. FILB a debutat în toamna anului 2008 la Muzeul Ţăranului Român / Clubul Ţăranului.

    Timp de trei zile festivalul încearcă să rescrie harta culturală a Europei prin întâlniri ce includ lecturi publice, dezbateri şi dialog cu cititorii între scriitorii români şi invitaţii din străinătate. Unul dintre scopurile evenimentului este crearea unei comunităţi a unor scriitori din Europa Centrală şi de Est.

    de Oana Ghiţă

  • Eveniment ZF: Cele mai valoroase companii

    Invitatul special al Galei ZF a fost Wolfgang Munchau, specialist pe zona euro şi membru fondator al ediţiei germane a celui mai mare ziar de afaceri european, Financial Times. OMV Petrom este în fruntea listei celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de piaţă de 3,728 miliarde de euro. Pe următoarele locuri de află Hidroelectrica, Orange România, Romgaz şi Vodafone România.

    Cele mai valoroase companii cu capital românesc sunt RCS&RDS – 567 milioane euro, Banca Transilvania – 386 milioane euro, Interagro – 237 milioane euro, Grup Servicii Petroliere – 207 milioane euro şi Dedeman – 180 milioane euro.

    Ziarul Financiar a acordat cinci premii speciale: “Cel mai mare angajator privat român” – Hidroconstrucţia, “Compania cu cel mai mult cash în conturi” – Enel Distribuţie Muntenia, “Investiţii în cea mai mare rafinărie” – Rompetrol Rafinare, “Compania din Top cu cel mai tânăr CEO” – Monica Iavorschi – Arctic precum şi premiul special pentru parteneriat cu ZF – Casa de Investiţii Capital Partners.

    Evenimentul a reunit aproximativ 400 de lideri ai mediului de business românesc.

    Gala ZF este cel mai important eveniment de business care aduce recunoaştere celor mai valoroase companii din România. Anuarul “Cele mai valoroase 100 de companii din România” rămâne singurul care analizează şi realizează un top al companiilor conform datelor financiare prezente în piaţă.

  • Începe războiul din Iran. Aşa să fie?

    Suiţi pe garduri, plini de furie şi şi cu pumnii ridicaţi, păreau la prima vedere tot nişte manifestanţi din seria “primăvăraticilor arabi”, sosiţi în faţa unei instituţii de stat ca să strige pentru democraţie, căderea unui dictator sau locuri de muncă. În realitate, nu erau arabi, ci iranieni, şi nu cereau democraţie, ci ameninţau ambasada britanică din Teheran cu o reeditare a episodului ostaticilor din 1979, când susţinătorii revoluţiei iraniene au sechestrat 52 de americani timp de 444 de zile.

    Protestele, care au determinat închiderea ambasadei de la Teheran (şi, în replică, expulzarea diplomaţilor iranieni din Marea Britanie), veneau după ce Londra, Washingtonul şi Ottawa au anunţat la 21 noiembrie noi sancţiuni contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, ca efect al celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde se vorbea despre “posibile dimensiuni militare ale programului nuclear iranian”. Londra şi-a atras furia iranienilor fiindcă a fost prima şi singura care a impus sancţiuni directe nu doar asupra afacerilor derulate în City de instituţiile iraniene, ci şi asupra băncii centrale a Iranului – prima dată după ultimul război mondial când Regatul Unit impune un boicot total asupra industriei financiare a unui stat, după cum notează The Telegraph.

    În ciuda presiunii din partea Israelului, SUA s-au abţinut iniţial să ia o măsură similară, cu argumentul umanitar că astfel de sancţiuni vor lovi tot iranienii de rând, dar şi cu argumentul mult mai pragmatic că aşa va creşte preţul petrolului, având în vedere că sancţiunile contra băncii centrale iraniene înseamnă că Teheranul nu va mai putea practic să importe şi să exporte legal petrol, alimente şi alte mărfuri. Vinerea trecută însă, Senatul SUA a votat în unanimitate un amendament care aprobă penalizarea oricăror instituţii financiare străine care ar face afaceri cu banca centrală iraniană, în ciuda avertismentelor administraţiei Obama cum că a-i ameninţa astfel pe aliaţii Americii nu e deloc cea mai fericită idee de a le obţine cooperarea contra Iranului, pe de o parte, iar pe de altă parte riscă să arunce în aer piaţa petrolului şi să pericliteze redresarea economiei globale.

    Separat de această rundă de sancţiuni, şi UE a impus, joia trecută, noi interdicţii de a face afaceri cu Iranul, adăugând 180 de instituţii şi persoane iraniene pe lista celor ale căror active din Europa sunt îngheţate şi care nu au drept de circulaţie în statele UE. Nici Bruxellesul nu a impus însă un embargou petrolier, aşa cum ar fi dorit Franţa şi Marea Britanie, iar ministrul francez de externe Alain Juppe, ca să nu dea impresia că europenii se tem să acţioneze, a dat vina pe opoziţia Greciei, ţară puternic dependentă de petrolul iranian, şi a adăugat că rămâne de văzut în ce măsură creşterea producţiei în alte ţări furnizoare ar putea compensa un viitor embargou petrolier decis de UE. China, aliat economic al Iranului, s-a declarat din nou sceptică în eficienţa sancţiunilor ca soluţie la problema nucleară iraniană (mai ales că acestea ar privi-o direct, având în vedere creşterea cu 50% a importurilor ei de petrol iranian) şi, alături de Rusia, a blocat orice posibilitate ca acestea să fie extinse la alt nivel prin vreo decizie a Consiliului de Securitate al ONU.

  • Cum îşi petrec femei condamnate la moarte ultimele ore din viaţă în închisoare

    Fotografiile arată pentru prima dată cum trăiesc femeile din închisorile chineze, cu câteva ore sau chiar minute înainte de a fi executate, scrie dailymail.co.uk.

    Imaginile, care au fost realizate în 2003 de către un fotograf civil anonim, au fost considerate de autorităţile de la acea vreme prea emoţionante pentru a fi publicate. Fotograful a avut acces în închisoarea de femei din oraşul Wuhan, din China Centrală, în celulele a patru femei condamnate la moarte pentru trafic de droguri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toamnă la început de decembrie. Ce temperaturi vor fi luni şi marţi

    În zona montană, iar noaptea şi în estul Transilvaniei, precipitaţiile se vor transforma treptat în lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla moderat, cu intensificări în majoritatea regiunilor, iar la munte va fi tare. Valorile de temperatură se vor menţine mai ridicate decât mediile climatologice ale perioadei, cu maxime ce vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade şi minime între -2 şi 8 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro