Diferenţierea trebuie făcută pentru că în cazul unor tranzacţii private s-au plătit sume mult mai mari pentru tablouri.Un clasament al celor mai mari tranzacţii cu obiecte de atră, în continuare.
Sursa: Business Insider
Blog
-
Câştigi un iPhone 4S dacă alegi primarul Bucureştiului pe www.sondaje.ro
Nu mai trebuie să aştepţi până la alegeri şi în plus ai şansa să câştigi ultimul model de iPhone. Dacă te înregistrezi şi îl alegi pe cel mai potrivit pentru funcţia de primar al Capitalei poţi să fii premiat cu un iPhone 4S. Nu ai decât de ales între candidatul PDL Silviu Prigoană şi actualul primar Sorin Oprescu, susţinut de USL.
www.sondaje.ro este primul serviciu online din Romania care te premiază pentru ca tu să îţi exprimi părerea despre cele mai fierbinţi subiecte de pe mapamond sau să participi la sondaje private care abordează domenii variate.
-
Cat va costa noul Samsung Galaxy S III in Romania
Acest pret este “recomandat” de producator in cazul produselor care se vor comercializa “la liber” fara obligatii contractuale din partea companiilor de telefonie.
De altfel, se pare ca primul mare operator de telefonie mobila din Romania care il va comercializa este Orange, cu un pret de conectare care va pleca de la 199 de euro.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
-
Cele mai frumoase case din filme – GALERIE FOTO
Dar ce poţi spune despre un castel care a “jucat” în peste 200 de filme? Care este acesta? Vedeţi în continuare.
-
100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Aneta Bogdan, Brandient
Înainte de a fi antreprenor, şi-a consolidat experienţa în marketing, un capitol important fiind marcat de perioada în care a condus departamentul de marketing şi comunicare al operatorului de telefonie mobilă Connex, devenit ulterior Vodafone. De altfel, Bogdan a fost unul dintre oamenii cu cea mai importantă contribuţie la construirea şi implementarea brandului Connex în România.
Anul trecut Brandient a deschis un birou la Singapore, care deserveşte clienţii locali, precum şi pe cei din pieţele emergente ale Asiei de Sud-Est, China şi Oceania. Deocamdată, Brandient este singura agenţie românească de branding cu afaceri în afara României.
Aneta Bogdan este absolventă a Facultăţii de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, are o diplomă de MBA obţinută la Open University Business School, iar din 2000 este membru al Chartered Institute of Marketing din Marea Britanie şi chartered marketer.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.
Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).
-
Preţul petrolului scade cu aproape doi dolari din cauza datelor economice dezamăgitoare din SUA şi Europa
Preţul petrolului Brent cu livrare în iunie, de referinţă la Londra, este în scădere cu 1,9 dolari, la 116,3 dolari pe baril. Cotaţia petrolului Brent a coborât astfel sub media ultimelor 100 de zile, pentru prima oară după luna ianuarie. Petrolul destinat pieţei americane este tranzacţionat în coborâre cu 2,33 dolari, la 102,89 dolari pe baril. Temerile legate de evoluţia economiei zonei euro s-au amplificat după ce Banca Centrală Europeană a decis joi să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 1%, chiar dacă a avertizat că perspectivele regiunii sunt umbrite de riscuri.
-
Cum arată pensiunea ideală pentru corporatiştii dornici de aer curat
Hotelul a fost inaugurat în august 2011, dar ideea proiectului turistic se conturase ferm în planurile mele şi ale partenerilor mei de business încă din 2008, când am identificat posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru o parte din finanţare”, spune Emil Munteanu, managing partner şi unul dintre acţionarii Top Resorts, compania care se ocupă de proiectul turistic Atra. Până în acel moment, Atra nu era decât un plan desenat mai mult în minte, cu potenţial, dar la care cei patru doar visau. Erau, până la urmă, angrenaţi în tot atâtea alte proiecte antreprenoriale, astfel încât timpul pe care îl aveau la dispoziţie pentru a se întâlni şi a da un contur real proiectului era limitat.
I-a motivat însă faptul că o afacere în zona turistică ar fi “potolit” o mare pasiune a tuturor. “Pe lângă asta, suntem antreprenori şi nu puteam să ignorăm că aveam o mină de exploatat – fondurile europene”, completează Munteanu. În egală măsură, Atra a fost şi rezultatul dorinţei lor de a explora şi alte zone de business, de a diversifica, pentru că trei dintre cei patru asociaţi sunt ingineri cu experienţă în domeniul IT şi parteneri fondatori în alte patru firme, printre care se numără şi furnizorul de servicii informatice integrate Power Net Consulting.
Au depus astfel solicitarea pentru aceste fonduri în toamna anului 2008 şi au primit aprobarea de finanţare în februarie 2009. Nu aveau experienţă în domeniul turismului, dar ştiau ce şi-ar dori oamenii de afaceri şi cum anume pot să-i atragă. Ei înşişi fuseseră în locul celor pe care îi vizau drept clienţi. “Ne adresăm în primul rând turiştilor corporate din România sau din străinătate, dar şi familiilor. Pensiunea este construită pentru a găzdui evenimente de business, management meeting, training pe departamente, dar şi pentru cei care vor să vină la o oră şi jumătate distanţă de Bucureşti şi să se rupă de lume”, spune Emil Munteanu.
Vila are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, cea mai mare parte fiind ocupată de spaţiile comune, adică recepţia, restaurantul, zona de luat masa şi cea de utilităţi.Altfel, sunt opt camere, fiecare cu o suprafaţă cuprinsă între 25 şi 28 de metri pătraţi, iar capacitatea totală de cazare este de 20 de locuri. În exterior au fost proiectate o terasă acoperită, un spaţiu de relaxare pe malul lacului Paltinu, un spaţiu de joacă pentru copii şi aproximativ 3.500 de metri pătraţi pentru activităţi în aer liber.În august pensiunea împlineşte un an de când a intrat în funcţionare, iar până acum gradul mediu de ocupare a fost de 50-60%, acţionarii spunând că înregistrează creşteri ale afacerii de 10-20% de la o lună la alta. Lunar găzduiesc şi circa patru evenimente corporate, dar speră că în scurt timp numărul lor se va dubla.
Chiar şi în acest ritm, va mai dura până când cei patru antreprenori vor putea să împartă primele profituri, afacerea fiind încă în stadiul de amortizare a investiţiei, care s-a ridicat la un milion de euro. “Noi am avut o investiţie în teren plus proiectul de peste 100.000 de euro înainte de depunerea proiectului pentru fonduri europene. Fondurile europene au fost de 200.000 de euro. Încă nu ne-am recuperat toţi banii pe cererile de rambursare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acum suntem la ultima cerere de plată”, precizează Emil Munteanu.
După ce vor începe să facă profit, iar businessul va atinge un nivel de maturitate, cei patru plănuiesc să extindă această idee de afacere prin deschiderea unor noi unităţi fie în ţară, fie în aceeaşi localitate, care are un potenţial turistic uriaş, după cum apreciază Munteanu.Este greu de spus însă dacă vor merge pe acelaşi model de finanţare, care, deşi util, este foarte anevoios. “Cele mai dificile momente au fost cele legate de finanţarea acestui proiect. Există o componentă birocratică ce întârzie foarte mult rambursările către beneficiari, chiar şi şase luni peste termenul legal”, spune Emil Munteanu. Cel mai probabil, vor merge pe reinvestirea profitului, o strategie clasică folosită de mai toţi antreprenorii în serie.
-
Sunet de calitate şi aspectuos fără fire. Cum e posibil?
Sisteme de sunet fără fire există în magazine de ceva timp, însă ele au o bubă: sunetul transmis este compresat, iar ca urmare calitatea conţinutului redat scade. Cei de la Apple au adus pe piaţă tehnologia AirPlay, menită să repare tocmai această problemă, compatibilă atât cu transmisia de semnal audio, cât şi de conţinut video. Cu UE Air Speaker, Logitech intră pentru prima dată în segmentul boxelor AirPlay, fiind însă sprijinit de experienţa anterioară în crearea dock-urilor audio pentru dispozitive Apple.
Produsul lor impresionează prin design, unul simplu şi fluent, fără elemente care să îţi sară deranjant în ochi. Are doar câteva butoane plasate în partea de sus (Pornire/Oprire, Mute şi o rotiţă pentru reglarea volumului), iar în mijloc oferă un sistem de andocare pentru jucăriile Apple.
iPod-uri, iPhone-uri sau iPad-uri, toate pot fi conectate prin intermediul acestui dock, ce se va ocupa şi de reîncărcarea bateriilor acestora. Puteţi conecta şi alte playere audio, prin intermediul intrării dedicate de pe spatele sistemului.
Totuşi, ceea ce contează este conectarea wireless, prin AirPlay. Pentru aceasta vei avea nevoie de două lucruri: o reţea Wi-Fi în propria casă şi un dispozitiv compatibil. Prin dispozitiv compatibil înţelegem un iPhone, iPad sau iPod ce rulează iOS 4.3 sau, mai nou, un Mac sau PC cu iTunes. Toate trebuie să fie conectate la reţea, pentru că AirPlay-ul se va folosi de aceasta pentru a realiza conexiunea. Setup-ul este rapid, iar manualul vă va fi de real folos. Odată realizat, veţi avea opţiunea de a selecta boxele Logitech pentru a reda semnalul audio prin intermediul acestora.
După cum ziceam, avantajul sistemelor AirPlay constă în redarea de semnal necompresat, aşadar, pentru a le vedea la lucru, trebuie să folosim conţinut aferent. MP3-urile pe care le avem în mod normal pe computer sunt deja compresate, aşadar soluţia ar fi să creăm fişiere direct de pe un CD audio, cu ajutorul iTunes-ului. Puţin mai complicat, dar diferenţa ar trebui să fie vizibilă. Odată instalat, sistemul Logitech UE Air Speaker nu dezamăgeşte, însă nici nu impresionează. Calitatea audiţiei este bună, însă o ureche fină va observa că sunetul nu este suficient de profund şi clar. Aşadar, audiofilii convinşi s-ar putea să strâmbe puţin din nas, dar un utilizator obişnuit va fi în mare mulţumit de capabilităţile acestor boxe atâta timp cât nu le raportează totuşi la preţul lor. Pentru că, până la urmă, calitatea audio ridicată, fără fire, costă.
Mai deranjant e faptul că aplicaţia pe care o instalezi pe jucăriile Apple permite foarte puţine ajustări ale calităţii sunetului (Bass şi Treble), iar pentru fine-tunning va trebui să apelezi la Mac sau PC. Mi-ar fi plăcut să existe mai multe opţiuni uşor de utilizat şi mi-ar fi plăcut şi ca boxa să aibă anumite profile presetate şi testate în laborator pentru diverse tipuri de conţinut audio.
Una peste alta, Logitech-ul UE Air Speaker este probabil peste multe alte sisteme audio de tip dock, însă este şi considerabil mai scump ca acestea. Tocmai de aceea pretenţiile sunt mult mai mari. Volumul nu dezamăgeşte, chiar dacă boxa distorsionează la nivel ridicat (în mod normal însă nu cred că veţi urca prea des mai sus de jumătatea plajei disponibile). Iar calitatea audiţiei este bună atât timp cât rulaţi conţinut audio aferent şi mai puţin MP3-uri, însă nu se ridică la nivelul aşteptărilor pe care le aveam.
Sistemele AirPlay mai au însă şi alte mici bube ascunse, cea mai frustrantă în cazul modelului Logitech testat fiind inconsistenţa conexiunii. Aceasta cade din senin şi boxele devin invizibile în reţea, fiind necesară o repornire a lor, o problemă pe care am întâlnit-o frecvent. În plus, întârzierea de câteva secunde existentă între efectuarea unei comenzi pe gadget-ul Apple şi redarea acesteia pe sistemul audio este şi ea destul de deranjantă.
Voi decideţi dacă puteţi trece peste micile neajunsuri, cert este că sistemul audio Logitech-ul UE Air Speaker nu se adresează oricui, preţul său de 1.500 de lei fiind prohibitiv. Însă boxele AirPlay sunt
încă la început şi sunt foarte scumpe atât din cauza condiţiilor impuse de Apple pentru a folosi această tehnologie, cât şi probabil datorită lipsei unei concurenţe reale în segment.În final, contează mult ce doriţi: calitate ireproşabilă sau calitate bună plus uşurinţa în utilizare dată de AirPlay şi oferită în mare măsură de Logitech UE Air Speaker? Un sistem de sunet wireless în propria casă, cu multiple boxe, la care să vă puteţi oricând conecta independent de oriunde v-aţi afla este cu siguranţă un lucru la care mulţi dintre noi visăm. Alternativa, pentru audiofilii împătimiţi, ar fi mult mai complicat de integrat şi de accesat, necesitând boxe masive şi o mulţime de cabluri încurcate.
-
Bogdan Cioc: Istoria SAP – eleganţă în design, intuiţie tehnică şi abilitate în afaceri
de Bogdan Cioc
Pe 1 aprilie 1972 cinci foşti angajaţi ai IBM din Mannheim, Germania, pe numele lor Claus Wellereuther (n.1935), Dietmar Hopp (n.1940), Hasso Plattner (n.1944), Klaus Tschira (n.1940) şi Hans Werner-Hector (n.1940), decideau să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. Povestea lor este istoria remarcabilă a uneia dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America. Este vorba de compania germană SAP, ce îşi sărbătoreşte în 2012, încă tânăra, dar respectabila vârstă de patruzeci de ani.
Dintre cei cinci, doar Claus Wellenreuther avea un MBA şi deci cunoştinţe în administrarea afacerilor. Ceilalţi patru fondatori erau absolvenţi de cursuri tehnice sau ştiinţifice: Hopp şi Plattner erau ingineri în telecomunicaţii, Tschira era fizician, iar Hector matematician. Ceva din moştenirea academică a celor cinci fondatori se mai simte chiar şi azi la SAP, unde un doctorat în matematică poate fi, încă, un motiv clar de mândrie. Companiile europene de software au câteodată, aşa cum remarcă Michael A. Cusumano, profesor la Sloan School of Management de la MIT, în cartea sa din 2004, “The Business of Software”, tendinţa de a se concentra mai mult pe eleganţa în design decât pe crearea de produse software pentru distribuţie de masă. Tendinţa de a trata industria software ca pe o ştiinţă, mai degrabă decât ca pe o afacere. Din fericire pentru soarta sa pe termen lung, SAP a ştiut să echilibreze cele două tendinţe.
Cei cinci plecau în 1972 la drum cu impulsul dat de decizia IBM din 1970 de a decupla vânzarea de hardware de vânzarea de software. Într-o industrie dominată copios de IBM (comparată în epocă cu Albă-ca-Zăpada, iar concurenţii săi cu cei şapte pitici), software-ul era văzut doar ca un accesoriu al hardware-ului. Clienţii care cumpărau un mainframe de la IBM până în 1970 primeau alături de acesta, gratis, sistemul de operare, compilatoare de limbaje de programare (de obicei FORTRAN şi COBOL), baze de date şi alte biblioteci utilitare, precum şi aplicaţii de business. Doar dacă doreau aplicaţii proprii, clienţii şi le construiau singuri sau contractau firme specializate (care erau create în mare parte de foşti angajaţi ai IBM, deveniţi antreprenori) care să le programeze pentru ei. Iar cele mai populare dintre aceste aplicaţii sfârşeau invariabil prin a fi preluate şi rescrise de IBM şi oferite apoi gratuit odată cu hardware-ul.
În 1970, sub tirul acuzaţiilor de monopol şi de politici anticoncurenţiale, IBM a trebuit să decupleze vânzarea de hardware de cea de software şi să trateze cele două elemente drept produse diferite, cu evoluţii diferite, ceea ce şi deveniseră de facto. Şi astfel a luat naştere industria software, povestită pe larg de istoricul Martin Campbell-Kelly în cartea sa din 2003 “From Airline Reservations to Sonic the Hedgehog”.
Pe lângă acest context pozitiv, Hopp, Plattner & Co. mai plecau la drum cu un prim client – preluat de la IBM, desigur: Imperial Chemical Industries, unul dintre marii producători de produse chimice ai epocii – şi cu un vis, acela de a crea aplicaţii de business în timp real. Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date. Desigur, azi, când puterea de calcul este atât de răspândită încât fiecare dintre noi avem în buzunar un smartphone de câteva sute de dolari de mii de ori mai puternic decât mainframe-urile de sute de mii de dolari ale anilor ’60, acest mod de procesare a devenit un loc comun. Însă în anii ’60 puterea de calcul era atât de rară şi de preţioasă încât trebuia raţionalizată. A fost meritul şi intuiţia celor cinci să vadă că într-o zi lucrurile se vor schimba.