Blog

  • Topul celor mai mari salarii în România. În ce domenii se câştigă cel mai bine

    “Salariul este un element foarte important atunci când se discută de angajaţii unei companii, iar de multe ori, pe lângă diferitele beneficii oferite de un angajator, salariul poate reprezenta o metodă de fidelizare a angajaţilor sau chiar de atragere a unor noi angajaţi. Mai mult, în capitală se oferă salarii cu peste 30% mai mult decât media pe ţară”, se arată într-un comunicat al Trenkwalder.

    Astfel, un programator software – indiferent dacă este developer, team leader, project manager sau software architect – este recrutat cu un salariu de 1.500 – 2.000 de euro pe lună, iar în cazul poziţiilor de management salariul creşte până la 5.000 euro sau chiar mai mult.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Premierul a schimbat conducerea Poliţiei Române: Liviu Popa, înlocuit cu Petre Tobă

    Ministrul de Interne, Ioan Rus, a propus numirea la conducerea Poliţiei Române a chestorului Petre Tobă în locul lui Liviu Popa, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

    Liviu Popa va conduce Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor. Propunerea de schimbare a şefului Poliţiei Române vine la câteva zile după ce premierul Victor Ponta declara, ca urmare a fugii lui Sile Cămătaru, că a cerut ministrului de Interne, Ioan Rus, să prezinte, miercuri, în şedinţa de Guvern, un raport privind urmăriţii general şi că ar putea fi daţi afară şefii din Poliţie, dacă aceştia sunt vinovaţi de situaţia existentă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Barack Obama nu va merge la summitul APEC organizat la începutul lui septembrie în Rusia

    Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane, Jay Carney, a făcut acest anunţ în faţa jurnaliştilor care îl însoţeau pe Obama într-o deplasare la New York, fără a oferi mai multe detalii pentru moment.

    Summitul APEC urmează să se desfăşoare la începutul lui septembrie în oraşul Vladivostok, din Extremul Orient rus. Obama trebuie să participe în aceeaşi perioadă la convenţia prezidenţială care urmează să-l învestească oficial drept candidat al Partidului Democrat la alegerile din 6 noiembrie, când va candida pentru un al doilea mandat de patru ani la conducerea primei puteri mondiale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Kosovo, bănuită de Rusia că va servi drept bază de antrenament pentru armata opoziţiei siriene

    În timpul unei dezbateri a Consiliului de Securitate privind Kosovo, ambasadorul a prezentat “informaţii de presă tulburătoare connform cărora autorităţile din Kosovo au stabilit contacte cu reprezentanţii opoziţiei siriene pentru a antrena insurgenţi” sirieni pe teritoriul său.

    O asemenea iniţiativă “ar merge în direcţia opusă eforturilor” mediatorului ONU şi al Ligii Arabe, Kofi Annan, şi ar “transforma Kosovo într-un centru internaţional de antrenament pentru insurgenţi şi grupuri armate, ceea ce ar fi un factor de destabilizare grav, trecând de zona Balcanilor”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imigranţii care muncesc în Marea Britanie, victime ale rasismului, intimidărilor şi ameninţărilor

    Cercetătorii care au realizat raportul “Experienţe de muncă forţată în industria alimentară din Marea Britanie” au descoperit că lucrătorii sunt subiectul unor intimidări rasiste şi sexiste şi al ameninţărilor. Izolaţi, incapabili să vorbească engleza şi necunoscându-şi drepturile, mulţi dintre ei se plâng că sunt deprimaţi, iar unii au fost împinşi până în situaţia de a-şi face rău singuri. “Mă simţeam de parcă ar fi căzut cerul pe mine, dar nu aveam de ales”, povesteşte Adriana, o tânără în vârstă de 30 de ani din România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mitt Romney are un uşor avantaj în faţa lui Barack Obama în cursa pentru Casa Albă

    Conform sondajului realizat în perioada 11-13 mai pe un eşantion de 615 adulţi din toată ţara, 46 la sută dintre alegătorii înregistraţi l-ar vota pe Romney, iar 43 la sută ar opta pentru Obama. Avantajul lui Romney se încadrează însă în marja de eroare a sondajului, de plus sau minus patru puncte procentuale.

    Un total de 62 la sută dintre respondenţi au citat economia drept cel mai important subiect în alegerile prezidenţiale. Îngrijorările privind deficitul bugetar se clasează pe un distant loc al doilea cu 11 procente, urmate de sănătate cu 9 la sută. Şapte la sută au ales căsătoriile între persoane de acelaşi sex, 4 la sută au citat politica externă şi 2 la sută au ales imigraţia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • François Hollande preia funcţia de preşedinte al Franţei

    Ales la 6 mai cu 51,6 la sută din voturi, François Hollande, în vârstă de 57 de ani, va deveni cel de-al şaptelea preşedinte al celei de-a V-a Republici, care va rămâne timp de cinci ani la conducerea uneia dintre principalele puteri mondiale, membre a Consiliului de Securitate. El este primul socialist de la Elysée din ultimii 17 ani.

    Potrivit ritualului protocolar, el va ajunge la ora 10.00 (11.00 ora României) la Palatul Elysée, fiind întâmpinat pe scară de Nicolas Sarkozy. Transferul de putere va avea loc cu uşile închise în biroul preşedintelui în exerciţiu, care îi va transmite noului ales procedurile legate de arma nucleară. Ceremonia de învestitură este prevăzută să se desfăşoare ulterior, cu o alocuţiune şi 21 de salve de tun.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre de scădere a PIB

    “Produsul Intern Brut în trimestrul I 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2011 (date ajustate sezonier)”, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică, într-un comunicat. Faţă de acelaşi trimestru din 2011, PIB a crescut cu 0,3% pe serie brută şi cu 0,8% pe serie ajustată sezonier.

    România reintră astfel în recesiune tehnică, situaţie în care s-a regăsit pentru doi ani şi jumătate, în perioada 2008-2011.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Alina Culcea, Actavis

    Alina mărturiseşte că un rol important în luarea deciziei l-a avut tatăl său, medic de profesie, un om şi un profesionist de excepţie, care a ajutat-o să creadă în această oportunitate. Pentru Alina Culcea, domeniul farmaceutic a fost timp de peste cincisprezece ani o zonă care i-a oferit o traiectorie continuu ascendentă, presărată cu oportunităţi de dezvoltare şi multe satisfacţii: de la reprezentant medical la manager de vânzări, de la product manager cu responsabilitate locală pentru România la expert de grupă terapeutică (vaccinuri) cu responsabilitate regională în Europa Centrală şi de Est.

    Îşi aminteşte cu plăcere de momentul când a luat decizia de a accepta relocarea din Bucureşti la Dublin: “Îmi amintesc ziua în care m-am trezit singură într-o ţară străină, printre oameni necunoscuţi. Am crezut că este sfârşitul lumii… S-a dovedit a fi însă o experienţă profesională şi de viaţă unică”. A urmat o serie de alte schimbări care au ajutat-o să se dezvolte, să înveţe şi să ajungă astăzi al doilea om într-o companie situată printre liderii industriei generice din România. În acest parcurs, i-a avut alături, în fiecare zi, pe colegii de echipă, dar mai ales pe cei de acasă: “Nu aş fi putut rezista în tumultul activităţii dintr-o industrie atât de provocatoare, cum este industria farma, fără sprijinul, înţelegerea şi energia pe care mi le oferă în fiecare clipă familia mea”.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • România care se scaldă în bani

    De la bun început trebuie să ignorăm vacarmul politic care însoţeşte în această perioadă deciziile de politică economică. Desigur, guvernul PDL şi-a declarat intenţia de a restitui eşalonat salariile tăiate şi pensiile taxate de CASS, dar acum, din opoziţie, acuză USL fie de populism pentru că face ea aceste restituiri, fie de incompetenţă tocmai pentru că le face eşalonat. De partea cealaltă, USL a acuzat permanent PDL că subordonează ţara dictatului FMI şi că vinde bogăţiile ţării, dar acum, venită la guvernare, a renunţat la critici şi continuă programul cu FMI, cu tot cu privatizările şi constrângerile bugetare aferente.

    În realitate, consensul de idei între foştii şi actualii guvernanţi, în frunte cu preşedintele ţării, este remarcabil în această perioadă, din trei raţiuni clare: apropierea alegerilor, cadrul bugetar fixat de UE şi FMI şi necesitatea de a găsi nişte pârghii noi de a stimula economia, atâta vreme cât nici investiţiile străine, nici exporturile nu au pentru moment suficientă forţă ca motoare esenţiale de creştere. La acestea se adaugă pericolul de fugă a capitalurilor în contextul crizei din zona euro, reflectat direct în deprecierea leului. (Despre acest pericol, guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit săptămâna trecută, explicând că acum situaţia este exact inversă decât cea din primăvara trecută, când capitalurile speculative începuseră să revină în Europa de Est, iar BNR era preocupată să evite o eventuală apreciere prea mare a leului. Explicaţia n-a împiedicat, din nefericire, proliferarea teoriilor furioase ale conspiraţiei, care îi atribuie BNR şi lui Isărescu deprecierea leului, fie cu scopul ocult de a sabota guvernarea USL, fie dimpotrivă, cu scopul de a susţine politica USL, încurajând o creştere economică inflaţionistă doar pentru ca în scripte cifrele despre PIB şi deficit să arate bine.)

    Care ar fi motivele de îngrijorare de pe urma restituirilor şi a “reîntregirilor”? Niciunul, ne asigură autorităţile. Majorarea salariilor din sectorul public cu 8% de la 1 iunie (restul “reîntregirii” urmând să aibă loc în exerciţiul bugetar următor) nu modifică ţinta de inflaţie, urmând să aibă un impact marginal, de 0,2-0,3% asupra inflaţiei, estimează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dacă la salariile mărite se adaugă restituirea în etape a sumelor din pensiile de peste 740 de lei taxate de CASS, deficitul bugetar creşte doar de la 1,9% la 2,2% din PIB (numerar), ceea ce asigură încadrarea în plafonul “european” de 3% din PIB, afirmă şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a insistat că mărirea de salarii “nu produce niciun fel de deficit structural crescut la fondul de sănătate şi la fondul de pensii, ci dimpotrivă, reduce deficitul la fondul de pensii, ca urmare a aplicării CAS la o sumă mai mare pentru fiecare salariat bugetar”. Ministrul de finanţe Florin Georgescu a asigurat că programul de privatizări asumat cu FMI va continua şi că în acest an nu se va mai schimba nimic în politica fiscală, nu va creşte şi nu va scădea niciun impozit sau taxă.

    Atât temeiul, cât şi efectele benefice scontate ale eliberării de bani în plus de la buget pentru consum rămân discutabile. Raportul BNR asupra inflaţiei în primul trimestru, publicat săptămâna trecută, precizează limpede că “este posibil ca temperarea creşterii anuale a câştigurilor salariale să fi avut un efect limitativ asupra cererii de consum, însă, din perspectiva costurilor unitare cu forţa de muncă, evoluţia a fost insuficientă pentru restabilirea corelaţiei cu productivitatea muncii” (în traducere, faptul că salariile au crescut mai încet poate să fi frânat cererea de consum, însă productivitatea a rămas tot în urma costului cu forţa de muncă). Cât despre efecte, chiar cu o creştere a salariilor cu 15-16% în vară (adică aşa cum prevedea de curând preşedintele Băsescu), impactul potenţial ar fi fost limitat, cel mai probabil, la o creştere de 0,4% a consumului şi de 0,3% a PIB, conform calculelor prezentate de Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Atunci de ce toţi guvernanţii insistă atât de mult asupra acestei măsuri?

    “Efectul psihologic va fi de creştere a încrederii populaţiei, stimulând comerţul cu amănuntul. Rămâne de văzut dacă această creştere a optimismului va ajuta construcţiile de locuinţe să compenseze încetinirea probabilă a lucrărilor de infrastructură”, comentează Dan Bucşa. Adică ar fi vorba de ceea ce ministrul Florin Georgescu definea drept o viziune care “nu e socialistă, comunistă sau populistă, ci propune un echilibru, un ‘trade-off’ între eficienţă şi echitate care să fie viabil pentru toată lumea”, pentru că “atunci când drepturile individului la o viaţă decentă sunt afectate, e afectată şi baza democraţiei”. De aceea, explica Georgescu, înseşi organismele financiare internaţionale, inclusiv FMI, “promovează coeziunea socială şi o creştere economică incluzivă, pentru că altfel aţi văzut ce se întâmplă, oamenii umplu străzile”. Ministrul făcea aluzie de fapt la o carte din 1975 a economistului american Arthur Okun care spunea că presiunea pieţei poate duce la excluziune socială pentru grupurile care nu-şi mai pot asigura din muncă un standard minim de viaţă, ceea ce pune problema unui compromis între eficienţă şi echitate, între principiile economice ale capitalismului şi principiile politice ale democraţiei.

    Or, într-o astfel de viziune, chiar un plus de venituri simbolic sau o repartizare mai echitabilă a austerităţii (de genul impozitului progresiv în locul cotei unice, despre care la noi inclusiv Consiliul Fiscal a conchis că şi-a epuizat deja virtuţile de stimulare a fiscalizării economiei gri) pot scădea tensiunile sociale şi pot ridica moralul unor cetăţeni descurajaţi să mai consume şi demotivaţi să muncească. Iar cu aceasta ne întoarcem la consensul de care spuneam mai sus, patronat de FMI şi de Comisia Europeană de la Bruxelles, de unde comisarul Olli Rehn prezice că România va avea anul acesta o creştere de 1,4% (sub estimarea de 1,6% din februarie), “susţinută în principal de cererea internă”. Acest consens nu numai că nu va fi afectat în perioada de până la alegeri, dar are chiar şanse să se consolideze (încă o dată, în ciuda războaielor verbale între actorii politici), pe măsură ce la nivelul UE câştigă teren abordarea axată pe măsuri de stimulare a creşterii, în loc de măsuri de amplificare a austerităţii. Este vorba de un pariu, de un experiment uriaş, al cărui rezultat o să-l vedem. Dar, în tot cazul, e bine să ştim de unde vine şi cum stau lucrurile.