Blog

  • Banca Transilvania iese cu o ofertă de refinanţare a creditelor de la alte bănci

    Banca returnează clienţilor echivalentul unei dobânzi, în puncte Star BT – la aniversarea de un an a împrumutului de la Banca Transilvania şi acordă până la 100 de lei în puncte de puncte Star BT – la contractarea creditului. Promoţia este valabilă până în data de 31 august. Punctele Star BT fac parte din pachetul de avantaje al programului de loialitate Star BT, alături de ratele fără dobândă pentru achiziţii făcute în cele peste 4.000 de magazine partenere.

    Creditul de refinanţare trebuie să fie de acelaşi tip cu creditul iniţial – imobiliar, de consum etc. Perioada maximă de creditare este de 30 de ani pentru refinanţarea creditelor de consum contractate înainte de 31 octombrie 2011, respectiv de 5 ani pentru cele contractate ulterior datei menţionate. În cazul unei credit de nevoi personale garantat cu ipoteca imobiliară, pentru persoanele care au cont la BT pentru încasarea veniturilor, în cazul împrumuturilor în euro, dobânda este de 6%, fixă în primul an, iar ulterior este de Euribor 6M + 5,5%, iar în cazul creditelor în lei, dobânda este de 6,9%, fixă în primii 2 ani, ulterior aceasta fiind de Robor 6M + 2,5%. În cazul creditelor de refinanţare pentru investiţii imobiliare, durata maximă a creditului este de 30 de ani.

    Prin refinanţare, clienţii pot contracta un credit nou, pentru a rambursa un împrumut pe care îl au deja la o altă bancă. Clienţii pot folosi astfel diferenţa de cost dintre două împrumuturi pentru diverse destinaţii. Procedura de contractare a unui astfel de credit este asemăntoare cu cea pentru un împrumut cu alte destinaţii. Noul dosar de credit trebuie să cuprindă documentaţia standard pe care o presupune un dosar de credit, precum şi o copie după contractul de credit care se doreşte să fie refinanţat.

    Banca a lansat pe site-ul său aplicaţia Calculator refinanţare (http://www.bancatransilvania.ro/refinantare/), care permite persoanelor interesate să solicite online un credit de refinanţare, să-şi calculeze valoarea noii rate sau suma economisită.

    Banca Transilvania este a treia bancă din sistem după active, cu o cotă de piaţă de 8% la finele anului trecut. Instituţia are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,67 milioane de clienţi activi. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deţine 15% din capitalul social al băncii.

  • Americanii ne înzecesc rezervele de gaze

    România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate. România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

    Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. În Europa, excluzând Rusia şi Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de şist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult faţă de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

    După Polonia, Franţa şi România, în topul rezervelor de gaze de şist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie şi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria şi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are, de asemenea, rezerve substanţiale de gaze de şist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic faţă de rezervele convenţionale ale ţării.

    În România, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

  • Povestea produsului românesc cumpărat de peste 500 de milioane de oameni

    “Bitdefender a apărut abia în 2001 în urma unei greşeli pe care am făcut-o. Nu ne-am protejat marca pe piaţa nord-americană. Pe vremea aceea, credeam că dacă deţii domeniul e suficient. Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică„, îşi aminteşte astăzi Florin Talpeş. O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul lui Talpeş s-a văzut cheltuind peste o sută de mii de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care de altfel trebuia să meargă înspre dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX – „V venea de la virus, dar atunci eram deja mai mult decât un antivirus, lucram deja în zona de securitate”-, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar decizia a fost una potrivită pentru că, spune omul de afaceri, este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond. „Bitdefender a fost un efort de echipă. Meritul meu este mic, meritul este al echipei. De multe ori decizia e simplu de luat şi am simţit-o cu toţii. A venit aşa (pocneşte din degete)”, spune Talpeş.

    La 12 ani de atunci, Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

    CÂND VIAŢA ÎŢI PERMITE SĂ GREŞEŞTI

    „N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.„ Aşa începe povestea creatorului Bitdefender Florin Talpeş, nu doar unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, ci şi al treilea cel mai admirat antreprenor din România, potrivit anuarului Business Magazin „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO”.

    Anul 1990 l-a prins în informatică, programând şi scriind algoritmi în domeniul prelucrării imaginilor, iar la acel moment mărturiseşte că „habar nu avea” ce înseamnă un plan de afaceri şi cum se conduc doi oameni. „Modul în care am pornit noi este unul complet atipic faţă de ceea ce se întâmplă astăzi. Dar noi am beneficiat de faptul că ne-am dezvoltat odată cu piaţa şi asta ne-a făcut să greşim şi să învăţăm din greşeli. Viaţa nu îţi permite să faci atât de multe greşeli. De regulă, dacă faci o greşeală, o plăteşti repede.„ Un alt avantaj a fost prăbuşirea pieţei româneşti şi a celei din statele CAER de la acea vreme, cauzată de schimbările politice, iar mulţi programatori din România nu mai aveau piaţă de desfacere, ceea ce a determinat o reorientare către statele vestice. Ţinta numărul unu: Franţa. Compania şi-a crescut afacerile din primii cinci ani pe seama pieţei din Hexagon, deşi francezii erau printre cei mai dificili clienţi cu care s-au întâlnit în materie de standardele de calitate cerute. Experienţa de acolo a fost de real folos pentru că firma nu avea experienţă internaţională în Occident, iar în regimul comunist cultura era diferită faţă de noile reguli. La început de ‘90, Talpeş se aştepta ca România să se schimbe mai repede în noul sistem capitalist: „Îmi amintesc că atunci când Brucan a zis că ne trebuie 20 de ani m-am enervat foarte tare. A fost o enervare mare în familie. Mă gândeam că în cinci ani se rezolvă totul”, spune Talpeş, care miza pe încrederea sa în competenţele din software pentru accelerarea businessului. Primii angajaţi au fost colegii de la Institutul de Tehnică de Calcul, iar legătura cu producătorul de software din Franţa s-a făcut prin nişte cunoştinţe care aflaseră că respectiva companie, dezvoltator de jocuri pe calculator, stagna de câteva luni pe unul dintre produse şi nu reuşea să înainteze.

    „Ne-am dus şi ne-au spus că, dacă le rezolvăm problema, într-o lună semnăm primul contract. După două zile de stat în Paris ne-am întors la ei cu soluţia. Am venit nesperat de repede”, povesteşte Talpeş. Prima factură a fost de câteva mii de franci francezi, dată fiind lipsa abilităţilor de a negocia. Neclare erau şi situaţiile financiare, iar firma nu putea să îşi deschidă nici conturi în bănci: „Toţi banii erau cash. Prima oară când a trebuit să aducem 100.000 de franci ne-am speriat, cu banii în pungă, în geantă. Nu ştiam cum ieşim cu ei din Franţa sau cum intrăm în România”.

    Bogdan Dumitru, actualul CTO al companiei, a fost între primii cinci angajaţi de la vechiul AVX. Se întâmpla în 1997 şi îşi aminteşte că nu a fost nevoie să fie convins să vină în companie pentru că lucra de doi ani la astfel de proiecte şi îşi dăduse seama că nu s-ar putea descurca pe cont propriu. „Ironia face că am vrut să lucrez cu altcineva din industrie, dar nu mi-a plăcut colectivul„, spune Dumitru, care a primit la început un salariu de 80 de dolari, faţă de zece dolari, cât era atunci bursa sa de studiu. Întâlnirea dintre Dumitru şi Talpeş a durat cinci minute: „Prima oară m-au pus să dau un test cu un personaj dubios care m-a întors trei ore pe toate feţele„. A trimis CV-ul în plic, după ce l-a tipărit la o imprimantă cu ace şi a fost ulterior sunat. Negocierea a fost simplă: „Domnul Talpeş a spus cât e salariul, iar eu am spus: «OK. Mulţumesc»”.

  • METEO. Prognoza pe regiuni pentru următoarea săptămână

    BANAT
    Începutul săptămânii va fi caracterizat de valori medii ale maximelor diurne de aproximativ 28 de grade, o vreme caldă pentru mijlocul lunii iunie. Începând din 18 iunie temperaturile maxime pierd câteva grade, urmând să ajungă la o medie de 26 de grade pe 23 iunie, în timp ce minimele nocturne rămân la valori de 15 grade, în medie. Ploile, mai ales averse, însoţite şi de descărcări electrice, se vor semnala pe tot parcursul intervalului de prognoză.

    CRIŞANA
    Regimul termic mediu diurn va fi în jur de 28 de grade pe 17 iunie. Ulterior, vremea se mai răceşte cu aproximativ 3 grade până în ultima zi a perioadei de prognoză. Temperaturile nocturne se vor menţine în general constante, situându-se în medie în jurul valorii de 14 grade. Gradul de instabilitate atmosferică va fi iniţial redus, în timp ce după 18 iunie va creşte din nou probabilitatea de precipitaţii.

    TRANSILVANIA
    Începutul săptămânii va fi caracterizat de o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru a doua decadă a lunii iunie, media temperaturilor maxime urmând a fi de 27 de grade. Până pe 23 iunie însă, regimul termic diurn va scădea cu aproximativ 3 grade, in timp ce minimele nocturne nu vor avea în general oscilaţii pe tot parcursul perioadei de prognoză, situându-se în jurul unei medii de 12 grade. Fenomenele specifice instabilităţii atmosferice îşi vor face apariţia în fiecare zi, dar vor fi mai frecvente şi la cote ridicate după data de 18 iunie.

    MARAMUREŞ
    Până la 18 iunie se va resimţi o încălzire treptată a vremii, dar după 19 iunie temperatura scade din nou, ajungând la sfârşitul zilelor de prognoză spre medii ale maximelor de 24-25 de grade. Pe parcursul nopţilor întregului intervalul de prognoză, temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative, minimele situându-se în jurul unei medii de 13-14 grade. Ploile, prezente mai ales în intervalul 17 – 23 iunie, vor avea caracter de aversă şi vor fi însoţite de descărcări electrice.

    MOLDOVA
    Săptămâna va debuta cu maxime de 27-28 de grade, pentru ca până la sfarşitul acesteia temperatura aerului să mai scadă cu aproximativ 2 grade. Regimul termic mediu nocturn va râmâne relativ constant, urmând a se situa în jurul valorii de 15 grade. Aversele şi descărcările electrice se vor semnala frecvent după 18 iunie, însă este posibil ca ploile să fie mai importante cantitativ numai pe 18 iunie.

    DOBROGEA
    Maximele diurne vor rămâne în jurul valorii de 28 de grade până la sfârşitul perioadei de prognoză, caracterizând astfel o vreme caldă pentru a doua decadă a lunii iunie. Valorile minimelor nocturne vor fi de 17-18 grade Ploi de scurtă durată îşi mai pot face apariţia trecător pe parcursul săptămânii, cel mai probabil în jurul datei de 18 iunie.

    MUNTENIA
    Regimul termic mediu diurn se va menţine relativ constant, în jurul valorii de 29 de grade, caracterizând astfel o vreme caldă. Temperaturile nocturne vor avea uşoare variaţii în jurul unei medii de 15 grade până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea de apariţie a averselor însoţite de descărcări electrice scade semnificativ. Acestea se vor semnala sporadic, cel mai probabil pe 18 şi 21 iunie.

    OLTENIA
    La începutul săptămânii, temperaturile maxime vor ajunge la medii în jur de 28 de grade. Până pe 23 iunie va urma o perioadă cu un regim termic relativ constant la valorile diurne, ce se vor menţine în jurul a 27-28 de grade Celsius, fiind uşor mai ridicate decât mediile climatologice ale perioadei. Temperaturile medii nocturne vor avea uşoare variaţii în jurul valorii de 14-15 grade. Fenomenele specifice instabilităţii atmosferice se vor semnala trecător şi pe arii restrânse, cu precădere în jurul datei de 18 iunie.

    LA MUNTE
    Mediile maximelor vor ajunge la începutul săptămânii la o medie de aproximativ 18 grade, în jurul căreia se vor menţine până la sfârşitul intervalului. Minimele nocturne vor avea mici fluctuaţii în intervalul 8-10 grade. Averse însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului se vor semnala pe arii restrâne, mai ales în cursul după-amiezelor, cu o probabilitate mai mare de apariţie după data de 20 iunie.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14.577
    numărul de copii născuţi în aprilie, cu 1011 mai mulţi decât în luna martie

    7.682
    numărul de locuinţe livrate în T1 pe piaţa rezidenţială, cu 820 în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar din total 0,6% au fost finanţate cu bani de la buget, iar 54% au fost construite în mediul rural

    1,8 mld. euro
    excedentul comercial al UE în T1 2013, comparativ cu un deficit de 7,7 mld euro în T1 2012

    15.2 mil.
    numărul de cetăţeni străini care lucrau în UE în 2012, reprezentând 7% din forţa totală de muncă

    0,3%
    noua prognoză a Bundesbank pentru creşterea economică a Germaniei, faţă de prognoza precedentă de 0,4% din decembrie, în timp ce pentru 2014 se prevede o creştere a PIB de 1,5% (1,9% anterior)

    5,32%
    inflaţia anuală în luna mai, aproape neschimbată faţă de cea din aprilie (5,29%), după ce în luna mai preţurile au crescut faţă de luna precedentă cu 0,2%

    0,7% din PIB
    excedentul balanţei de cont curent a UE în T1, uşor mai scăzut faţă de ultimele trei luni ale anului precedent (0,9% din PIB)

  • Mai multe insolvenţe, mai puţine angajări

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în primul trimestru este de trei ori mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată în perioada similară a anul trecut, deşi numărul cazurilor a scăzut cu 10%. În primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 6.381 insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi în medie pe firmă la un număr mediu de 9,51 persoane.

    Datele Coface arată că în primul trimestru 239 de firme cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă, din care 191 cu afaceri de 1-5 milioane de euro şi 26 cu 5-10 milioane de euro vânzări.  În acelaşi timp, 15 firme cu afaceri de 10-50 milioane de euro au intrat în insolvenţă, 4 cu un rulaj de 50-100 milioane de euro şi trei cu peste 100 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii.

    În materie de angajări, 70% dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi de Manpower nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal. Cu toate acestea, firmele româneşti continuă să se numere printre cele mai optimiste din Europa şi oferă oportunităţi de angajare în majoritatea domeniilor de activitate.

    Angajatorii se aşteaptă la creşteri ale numărului de angajaţi în patru din cele opt regiuni în următoarele trei luni. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate din Nord-Vest, acolo unde previziunea netă de angajare este de 21%, iar pentru regiunile din Sud şi din Vest angajatorii anunţă previziuni de 14% şi, respectiv, 10%. În Centru, angajatorii anticipează o creştere a numărului salariaţilor cu 7%.

  • Hidroelectrica începe să-şi vândă microhidrocentralele

    Compania de stat va vinde cele 25 de unităţi în cinci pachete, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Microhidrocentralele care vor fi scoase la vânzare sunt amplasate în judeţele Bihor, Cluj, Hunedoara şi Maramureş.

    Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie a electricităţii cu puteri de până la 10 MW.

    Hidroelectrica, companie deţinută de stat, mai are în portofoliu aproape 160 de microhidrocentrale. Între 2004 şi 2008 Hidroelectrica a vândut 81 de astfel de unităţi pentru 60 de milioane de euro.

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.