Blog

  • Provus personalizează cardurile UniCredit Ţiriac Bank

    Provus va personaliza toate tipurile de carduri emise de UniCredit Ţiriac Bank: carduri cu bandă magnetică, chip & PIN,  cu sau fără cod de bare, emise sub sigla Visa şi MasterCard. Anterior preluării, personalizarea cardurilor se făcea în cadrul băncii, cu echipamente proprii. Provus a preluat în întregime aceste echipamente, împreună cu echipa care gestiona activitatea de personalizare.

    “Pentru 2013 avem în plan atât creşterea volumelor de procesare a tranzacţiilor efectuate cu carduri bancare, cât şi dezvoltarea susţinută a activităţii de personalizare a cardurilor, iar prin preluarea serviciilor de personalizare a cardurilor UniCredit Ţiriac Bank ne completăm portofoliul cu încă o instituţie financiară de prestigiu”, a declarat Utku Ogrendil, CEO al Provus Service Provider şi preşedintele Consiliului de Administraţie al RomCard.

    “Am luat decizia de a externaliza serviciul de personalizare a cardurilor către Provus Service Provider deoarece ne dorim să fim cât mai eficienţi pentru clienţii noştri, atât din punctul de vedere al proceselor, cât şi al costurilor aferente acestei activităţi”, a declarat Daniel Ghiulea, director de operaţiuni în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

    Serviciile integrate de personalizare care vor fi prestate de Provus pentru UniCredit Ţiriac Bank sunt: achiziţia cardurilor, managementul stocurilor, personalizarea, împlicuirea şi livrarea securizată, în conformitate cu standardele impuse de VISA/ Mastercard.

    Provus Service Provider administrează peste 1.500 terminale ATM şi 9.200 terminale POS, personalizează în medie peste 100.000 de carduri lunar şi procesează peste 3 milioane de carduri şi 3,5 milioane de tranzacţii pe lună.

  • TotalSoft şi certSIGN în parteneriat pentru includerea serviciilor de facturare electronică în Charisma ERP

    Avantajele facturării electronice se traduc prin reducerea cu 85% a costurilor de emitere şi transmitere a facturilor, eliminarea riscului pierderii facturilor şi, implicit, a neonorării lor la plată din acest motiv, oferind companiilor o eficienţă sporită în urmărirea lichidităţilor. Totodată, facturarea electronică asigură o transmitere uşoară, rapidă şi sigură a facturilor.

    “Adăugarea beneficiilor serviciului de arhivare legală la cele specifice unui sistem ERP, creează bazele pentru un flux de afaceri complet electronic. Vedem un potenţial semnificativ în parteneriatul cu TotalSoft, prin prisma portofoliului numeros de clienţi corporate. Aceştia au acum posibilitatea reducerii costurilor de funcţionare şi îmbunătăţirii interacţiunii atât cu clienţii şi furnizorii, cât şi cu autorităţile guvernamentale”, declară Mihai Rusescu, director business unit arhivare electronică în cadrul certSIGN.

    La nivelul României, certSIGN este singurul furnizor acreditat pentru toate serviciile asociate emiterii facturii electronice: semnătură electronică, marcare temporală şi arhivare electronică.

    “Primele cerinţe de facturare electronică au apărut din partea clienţilor Charisma încă de anul trecut şi, dacă ne uităm la pieţele dezvoltate, acest mecanism este folosit pe scară largă în toate sectoarele industriale. Mă bucur că prin parteneriatul cu certSIGN, lider de piaţă în facturare electronică, putem răspunde unei tendinţe clare a pieţei. Acest parteneriat face parte din strategia noastră de diversificare a portofoliului de soluţii” a declarat Daniel Ionescu, sales & marketing director la TotalSoft.  

    În urma integrării dintre Charisma ERP şi aplicaţia pentru generarea semnăturii electronice, procesul de facturare electronică (generare document, semnare, marcare temporală, returnare document şi arhivarea lui într-un centru de date dedicat) se automatizează complet, indiferent de volumul de activitate al companiei utilizatoare. Securitatea datelor este susţinută prin utilzarea unui dispozitiv securizat de generare a cheilor şi creare a semnăturii electronice şi printr-o legatură VPN cu sediul clientului, necesară transmiterii datelor.

  • Telefoanele compatibile 4G HTC One şi Samsung Galaxy S4, disponibile pentru precomandă la Orange

    HTC One poate fi achiziţionat la preţul recomandat de 269 euro (TVA inclus) împreună cu abonamentul Panteră 39. Smartphone-ul HTC One bazat pe sistemul de operare Android Jelly Bean customizat cu HTC Sense 5 este dotat cu un procesor Qualcomm Snapdragon 600 Quad-Core de 1,7 GHz şi are o memorie internă de 32 GB. Cu o carcasă elegantă din aluminiu ce integrează două difuzoare stereo frontale şi amplificatoare Beats Audio, un ecran de 4,7 inchi cu rezoluţie Full HD şi o cameră UltraPixel ce captează cu 300% mai multă lumină, HTC One oferă o experienţă superioară de utilizare celor care vor să îşi revadă amintirile din vacanţe.

    Samsung GALAXY S4 poate fi achiziţionat la preţul recomandat de 299 euro (TVA inclus) alături de un abonament Panteră 39. Telefonul are la bază un sistem de operare Android Jelly Bean cu procesor Qualcomm Snapdragon 600 Quad-Core de 1,9 GHz. Camera principală de 13 MP şi cea frontală de 2 MP pot fi folosite în acelaşi timp pentru crearea unui film video.

    Cele două telefoane sunt compatibile cu tehnologiile HD Voice şi NFC, permit acces Wi-Fi şi orientare prin GPS. Dacă le achizitioneaza împreună cu abonamentele Panteră 39 şi Panteră 49, clienţii vor beneficia de trafic nelimitat pe mobil la viteze 4G/H+, în zonele de acoperire.

  • Philips inaugurează muzeul cu acelaşi nume în Olanda

    Alteţa Sa Regală a aprins simbolic lumina în muzeu prin montarea unei lămpi cu LED-uri, fără fir, într-o sculptura luminoasă. Vizitatorii pot vizita muzeul pentru a descoperi istoria Philips şi transformările pe care le-a traversat din 1891, de la începuturile brandului şi până la cele mai recente produse sau cele care sunt în curs de dezvoltare. Povestea interactivă a brandului evocă ambiţia antreprenorială a fondatorului, precum şi dorinţa de a înnoi şi de a inventa articole deosebite. Istoria Philips este ilustrată printr-o colecţie de obiecte vechi, dar şi contemporane, însufleţite şi de povestea fascinantă a creării lor. Muzeul înfăţişează şi câteva dintre direcţiile de dezvoltare viitoare şi a modului în care produsele Philips vor evolua.
       
    “Muzeul Philips adună laolaltă istoria noastră antreprenorială, dar şi dorinţa şi puterea companiei de a inova” a spus CEO-ul Philips Frans van Houten. “Muzeul descrie povestea unei companii care în ultimii 120 de ani şi-a propus să ofere oamenilor soluţii adaptate pentru un stil de viaţă mai confortabil şi totodată sănătos, atrăgând atenţia şi asupra nevoii de dezvoltare durabilă a societăţii. Muzeul Philips a fost creat ca să inspire şi ca să atragă inspiraţia.” 

    Vizitatorii pot vedea acolo evoluţia companiei, de la primul bec incandescent şi până la sistemele sofisticate de iluminat pe LED din ziua de azi, care sunt eficiente energetic, de la primii paşi în diagnosticarea şi tratarea la domiciliu a problemelor de sănătate şi până la tehnicile avansate de imagistică medicală, precum şi sistemele ce ajută la operaţii chirurgicale minim invazive, toate acestea sunt în strânsă legătură cu inovaţiile tehnologice ale companiei Philips.

    Muzeul Philips este situat în fosta fabrică, unde Gerard Philips, în 1891, a confecţionat primul bec incandescent. Vechea fabrică a suferit importante lucrări de renovare şi extindere. Muzeul este deschis publicului începând din data de 6 aprilie 2013.

  • Compania românească SoftMentor dispare de pe piaţă

    Până la data de 30 aprilie 2013, clienţii beneficiază de o ofertă specială pentru a-şi transfera activitatea de pe soluţia SoftMentor pe platforma software SmartCash RMS, având, totodată, la dispoziţie şi suportul tehnic necesar, furnizat de compania Magister şi reteaua sa naţională de parteneri certificaţi. Astfel, comercianţii în cauză nu vor suporta costurile achiziţiei de licenţe SmartCash, ci doar pe cele de implementare şi asistenţă tehnică timp de un an.

    SoftMentor a iniţiat colaborarea cu Magister Software, lider pe segmentul de piaţă al soluţiilor specializate pentru retail, pentru a oferi clienţilor ce doresc să-şi schimbe soluţia de gestiune şi vânzare, o platformă software pentru retail din clasa premium, care să compenseze disconfortul cauzat de sistarea dezvoltării soluţiei.

    “Acest parteneriat dintre SoftMentor si Magister arată că, în ciuda situaţiei economice defavorabile, piaţa a ajuns la un anumit nivel de maturitate, în sensul că putem găsi împreună soluţii pentru a-i sprijini pe clienţii comercianţi să-si poată continua activitatea”, precizează Dor Bujor Pădureanu, director general Magister.

    Cum recesiunea se resimte înca acut în întreaga economie, sunt de asteptat, în viitorul apropiat şi alte evoluţii similare pe piaţa furnizorilor de soluţii de gestiune şi vânzare. Furnizorii care vor depăşi criza vor fi, probabil, cei care au reuşit să dezvolte, în timp, soluţii şi produse performante, capabile să se dezvolte şi să se adapteze rapid la solicitările pieţei.

    SoftMentor, companie de software cu capital integral românesc înfiinţată în anul 2003, s-a specializat în furnizarea de soluţii de gestiune pentru magazine, supermarket-uri şi depozite, facturare şi contabilitate primară. SoftMentor a dezvoltat de asemenea soluţii informatice specializate pentru cabinete oftalmologice.

  • Viaţa savurată după cum spune Tripadvisor

    TEHNOLOGIA NE-A SIMPLIFICAT INDUBITABIL VIAŢA. Şi, cam de pe când au apărut internetul, forumurile, comunităţile virtuale şi posibilitatea de a-ţi da cu părerea, amator sau profesionist, am devenit mai leneşi, inclusiv în alegerea distracţiilor.

    Cumpărăm cărţi recomandate de alte minţi sau suflete, vedem filme pentru că au fost plăcute de alţi ochi, mergem în vacanţe, hoteluri şi restaurante încercate deja de alte trupuri. Vrem rezumatul la orice înainte de orice; alegem filme, cărţi, restaurante şi hoteluri ca şi cum am alege un televizor, aspirator sau anvelope. Eliminăm riscul, renunţăm la curiozitate şi mergem pe drumuri bătute.

    Simplificăm procesul, credem; dar luând de-a gata deciziile altora, ne uităm pe noi şi subiectivismul care face ca aceste decizii să nu ni se potrivească.

    TripAdvisor zice că acel hotel e de designer? Parcă nu e chiar aşa la faţa locului. Filmul lăudat de toţi ţi s-a părut slab; torturile făcute de acel cake designer de pe Facebook merită cu mult mai multe like-uri decât are. Dorada de la noul restaurant era congelată şi prin urmare justifică preţurile decente care i-au încântat pe evaluatori.

    CÂND SE IA PĂREREA CELORLALŢI DREPT ETALON, TREBUIE SĂ NE ÎNTREBĂM CINE SUNT CEILALŢI? Cât de mult ne putem încrede în părerile lui thedirtypaw, Bart Simpson sau fj2010?

    Este dificil de analizat o comunitate virtuală, cu atât mai mult cu cât componenta ei este volatilă. Este suficient însă să reţinem că subiectivismul şi diletantismul caracterizează mare parte din recenziile găsite pe site-uri, forumuri etc.

    În lipsa unor criterii de evaluare clare, opinia comunităţilor online de lifestyle trebuie luată cu titlu orientativ şi provocată, verificată. Ca să poţi avea o opinie, trebuie să încerci personal, nu prin corespondenţă. Tocmai de aceea, când mi s-a cerut să scriu o recenzie de restaurant, am avut îndoieli. Nu cred în recenzii decât ca lectură, dacă sunt scrise de profesionişti şi nici atunci. Gusturile nu se discută; se pot educa, deschide şi atât.

    Şi, dacă primele două acţiuni îmi sunt peste puteri, o pot încerca pe a treia. Aşadar, continuarea acestui articol vine însoţită de avertizarea firească că este o opinie personală, rezultatul experienţei directe şi nemijlocite a autorului şi trebuie tratată (eventual verificată) ca atare.

    BON ESTE UN RESTAURANT FRANŢUZESC AUTENTIC, situat în pitorescul centru vechi bucureştean, căruia îi exploatează aerul francez dat de arhitectură, ba chiar merge mai departe şi îi conservă o parte din istorie, după cum afirmă Cristian Corvin, tânărul arhitect aclamat internaţional în ultimii ani pentru proiectele sale – Lacrimi şi Sfinţi, Laborator de cocktailuri, La bonne bouche etc.

    La BON, păstrarea vie a trecutului se face prin cele 300 de uşi şi ferestre de lemn recuperat care îi acoperă integral pereţii. Interiorul este uşor teatral, cu lămpi realizate din damigene retezate şi obloane în interior, dar extrem de primitor graţie unui scenariu de lumini ce aruncă căldura galben-aurie peste mesele cu meniuri de plută şi şervete vesele în pătrate albe şi roşii.


    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR,PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Primul mare oraş american intrat în faliment

    EVOLUŢIA CAZULUI STOCKTON ESTE URMĂRITĂ ATENT, pentru că va răspunde unei întrebări de drept constituţional care dă dureri de cap juriştilor şi experţilor contabili deopotrivă: cine are prioritate la recuperarea datoriilor – fondurile de pensii, aşa cum prevede legea statului California, sau deţinătorii de obligaţiuni şi creditorii, conform legislaţiei federale?
    Judecătorul federal care a admis falimentul municipalităţii Stockton a subliniat această dilemă.
    „Nu ştiu dacă pensiile prea mari pot fi aduse sub control. Sunt probleme de drept foarte complexe şi dificile pe care le anticipez la orizont„, a declarat judecătorul Christopher Klein, care a aprobat intrarea oraşului în faliment în pofida protestelor creditorilor.

    Asociaţia creditorilor administraţiei locale din Stockton consideră că oraşul nu a epuizat toate variantele disponibile de negociere şi mediere cu deţinătorii de creanţe înainte de a solicita protecţia falimentului, aşa cum prevede legea.
    „Consider că oraşul nu va fi capabil să îşi respecte obligaţiile faţă de cetăţeni în privinţa unor chestiuni fundamentale, cum este siguranţa publică, precum şi în privinţa altor servicii guvernamentale de bază, fără a avea de partea sa puterea legii federale a falimentului, care poate rupe contracte„, a arătat Klein, citat de AP, preluată de Bloomberg.

    Klein a considerat că creditorii au acţionat cu rea- credinţă în timpul negocierilor obligatorii înainte de faliment şi au refuzat să plătească partea care le-a revenit din costurile de mediere. Potrivit Los Angeles Times, creditorii ar fi refuzat să negocieze atât timp cât oraşul a refuzat să reducă plăţile către CalPERS.

    Primăria Stockton a încercat să restructureze o parte din datorii prin reducerea numărului de angajaţi ai administraţiei publice, renegocierea unor contracte de muncă şi scăderea sumelor alocate asigurărilor sociale ale funcţionarilor publici. Finanţarea destinată bibliotecilor publice şi zonelor de recreere a fost înjumătăţită, iar poliţia răspunde numai la cazuri de urgenţă aflate în desfăşurare. Rata criminalităţii este printre cele mai ridicate din SUA. Fondurile destinate serviciilor de urgenţă, precum pompierii, au fost de asemenea reduse, alături de alte tăieri incluse într-un buget de criză.
    Municipalităţile nu pot lichida active, astfel că falimentul presupune un plan care să convingă creditorii să ierte o parte din datorii. Stockton are restanţe de 900 milioane de dolari la CalPERS (California Public Employees Retirement System), fondul de pensii al bugetarilor din cel mai mare stat american, aceasta fiind, de departe, cea mai mare datorie a oraşului. Municipalitatea s-a împrumutat în 2007 pentru a face faţă plăţilor către fondul de pensii după ce recesiunea a redus veniturile din taxe. Nu este clar dacă pensiile promise angajaţilor în perioada de prosperitate mai pot fi onorate. Numeroase oraşe californiene se regăsesc într-o situaţie similară faţă de CalPERS.

    CONSILIUL LOCAL DIN STOCKTON A CONTINUAT SĂ ONOREZE TRANSFERURILE ÎN CONTUL PENSIILOR, neglijând alte datorii, cu argumentul că are nevoie de un fond de pensii solid pentru a păstra angajaţii pe care nu i-a concediat. Creditorii susţin că este incorect să accepte plăţi reduse în timp ce pensiile mari, negociate cu sindicatele în vremuri mai bune, rămân neatinse.mExperţii consideră că creditorii vor ataca agresiv planul de restituţie prezentat de Stockton pentru următoarea fază a falimentului.

    CalPERS administrează active de 255 miliarde de dolari, dar era subfinanţat cu 87 miliarde de dolari în 2011, când au fost efectuate ultimele raportări. Fondul se pregăteşte să stabilească noi rate de transfer de la administraţiile locale, care ar putea aduce în situaţia Stockton şi alte oraşe aflate în dificultate, precum San Jose, Compton sau Fairfield.
    Pe lângă Stockton, alte şase oraşe din California au cerut protecţia falimentului în ultimele 9 luni, de asemenea cu datorii astronomice faţă de fondul de pensii. Dosarul Stockton are şanse să ajungă în faţa Curţii Supreme şi va stabili un precedent important în relaţia guvern – creditori – fonduri de pensii.

  • N-am învăţat nimic din crizele din SUA şi Europa: După Cipru, urmează România?

    SINGURA URMARE CERTĂ A CRIZEI DIN CIPRU PENTRU SISTEMUL BANCAR DE LA NOI ERA, PÂNĂ VINEREA TRECUTĂ, UNA ADMINISTRATIVĂ: Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde anume sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi legate de instituţia care le garantează. Faptul are un sens: diferenţa dintre sucursală a unei bănci străine (supusă regulilor de supraveghere şi de garantare a depozitelor din ţara acţionarului) şi filială a unei bănci străine (reglementată de legislaţia românească) pare că s-a estompat de tot din 2011 încoace, când plafonul de garantare în România a fost unificat cu cel maxim european, la echivalentul a 100.000 de euro. Cea mai mare influenţă în această unificare a percepţiei a avut-o faptul că toţi acţionarii străini ai băncilor din România provin din ţări ale UE, iar depăşirea relativ lină a crizei de către toate grupurile bancare cu activitate la noi (dezintermedierea financiară a fost treptată şi limitată în amploare) a menţinut încrederea în bănci a depunătorilor.

    IN CAZUL AFACERILOR DIN ROMÂNIA ALE BĂNCILOR CIPRIOTE, numai Marfin este filială şi deci are depozitele din România garantate de fondul de garantare românesc. Bank of Cyprus (BoC) este sucursală, se supune legilor cipriote, iar sarcina garantării revine fondului cipriot. Diferenţa apare şi la preluarea preconizată a acestor bănci din România de către alte instituţii, pentru Marfin fiind implicit mai uşor de perfectat o astfel de tranzacţie, deşi prima în ordinea vânzării rămâne BoC, care şi-a şi suspendat operaţiunile până la găsirea unui cumpărător. Cu 0,6% din totalul activelor bancare din România, problema BoC este minoră pentru sistem, însă vânzarea sucursalei s-ar putea dovedi dificilă, estimează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, date fiind în special „potenţialele probleme de calitate a activelor acestei bănci, cu o proporţie defavorabilă între credite şi depozite, de peste două ori mai mari„, iar un eventual eşec al tranzacţiei „ar putea afecta încrederea românilor în sistemul bancar„. Analiştii ING estimează însă că atât pentru România, cât şi pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, problema prezenţei capitalurilor cipriote nu pune probleme macroeconomice (în cazul băncilor din România, oricum acestea nu mai aduceau bani de la grupurile-mamă), ci doar pentru companiile care au făcut investiţii din şi în Cipru. Investiţiile directe făcute de Cipru în România sunt de 2,6 mld. euro, unde reprezintă 4,6% din total.

    În privinţa depozitelor care ar fi afectate, cele de peste 100.000 de euro, bancherii (Mugur Isărescu ori Mişu Negriţoiu) sau analiştii care spun că oamenii cu depozite mari în băncile cipriote au ştiut oricum ce fac şi au riscat pentru dobânzile mari oferite de Cipru au dreptate. Veştile despre un iminent pachet de salvare pentru Cipru erau monedă curentă în analizele financiare încă din iunie trecut, iar despre intenţiile Angelei Merkel şi ale Bruxellesului de a reforma sistemul financiar din zona euro şi UE astfel încât să pună capăt paradisurilor fiscale, atât de dăunătoare unei Europe în plin proces de însănătoşire a finanţelor publice, se ştie încă din 2010. În ianuarie anul acesta, Merkel a declarat că „toată lumea va trebui să lupte pentru a termina cu paradisurile fiscale„  şi că problema va fi în centrul reuniunii G8 din iunie de la Londra. În acelaşi timp, grosul depozitelor din băncile cipriote nu aparţine unor clienţi din UE, astfel încât soluţia impunerii în Cipru a unui „haircut„ care să se extindă la depunătorii din bănci (nu doar la creditori, ca în Grecia) a venit oarecum logic din punctul de vedere al şefilor zonei euro.

    NECLAR E ÎNSĂ CE VA URMA DE ACUM ÎNCOLO, nu pentru că încrederea tuturor depunătorilor în băncile europene va fi etern dinamitată (niciun alt sistem bancar din UE nu seamănă realmente cu cel cipriot), ci pentru că reforma sistemului financiar european nu garantează realmente niciun fel de depozit. Mario Draghi, preşedintele BCE, a criticat aspru ideea iniţială a Nicosiei de a taxa toate depozitele, indiferent de valoare, însă a lăsat clar să se înţeleagă că depozitele mici, în cazul unor ţări în criză, ar fi ultimele afectate, nu că ar fi intangibile. Iar ce a spus el reprezintă cea mai importantă declaraţie de la începutul crizei cipriote până acum: „Proiectul de directivă europeană în domeniul bancar nu prevede o distincţie specifică între categoriile de deţinători de obligaţiuni şi depunătorii cu depozite neasigurate, în cazul unor crize financiare. Dar există o ordine pe care directiva o prevede: în mod ideal, depunătorii asiguraţi sunt ultima categorie de care te poţi atinge„.

  • BCR a vândut credite de retail cu discount de 87%

    BCR, cea mai mare bancă după active, a vândut anul trecut în afara grupului credite neperformante în valoare de 325,5 mil. lei (74 mil. euro) încasând în schimb 71,2 mil. lei, adică circa 22% din valoarea creanţelor cedate pe seama unei rate de recuperare mai bune în cazul finanţărilor corporate.

    Din portofoliul de 325,5 mil. lei cedat anul trecut, circa 82% au fost credite de retail, iar banca a recuperat mai puţin de 13% din valoarea nominală. Din creditele corporate de 57 mil. lei BCR a obţinut venituri de 37 mil. lei, adică 65%, însă, dată fiind suma mică, nivelul discountului este mai puţin relevant. În total pentru creditele proaste de 325,5 mil. lei banca avea provizioane constituite de 211 mil. lei, respectiv care acopereau 65% din valoarea creanţelor.

    Volumul vânzărilor raportat pe 2012 este net inferior celui din 2011, când BCR raportase vânzări de credite în afara grupului cu o valoare nominală de 1,22 mld. lei la un discount de peste 90%. Astfel, banca a recuperat 10,2% dintr-un portofoliu de credite de retail de 1,17 mld. lei, respectiv 2,5% dintr-un pachet de credite corporate de 50,6 mil. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro