Blog

  • CINE SUNT CEI TREI MARI

    Cimentul e o buna afacere in Romania. Fiecare dintre cei trei mari producatori si-a crescut, anul trecut, vanzarile cu peste 23%

    • COMPANIE: Holcim
      IN ROMANIA DIN: 1997
      TARA DE PROVENIENTA: Elvetia
      FABRICI IN ROMANIA: Turda, Alesd, Campulung
      CIFRA AFACERI 2003: 100 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 130 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 30%
    • COMPANIE: CarpatCement
      IN ROMANIA DIN: 1998
      TARA DE PROVENIENTA: Germania
      FABRICI IN ROMANIA: Bicaz, Deva, Fieni
      CIFRA AFACERI 2003: 96 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 125 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 30%
    • COMPANIE: Lafarge
      IN ROMANIA DIN: 1997
      TARA DE PROVENIENTA: Franta
      FABRICI IN ROMANIA: Medgidia, Hoghiz, Tg. Jiu
      CIFRA AFACERI 2003: 117 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 145 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 23,5%


  • Tranzactie la inaltime

    O regula nescrisa spune ca trebuie sa-ti cresti propria afacere cel putin trei ani inainte de a o vinde unui investitor financiar sau strategic. In cazul Focus Sat, furnizor de televiziune digitala cu transmisie prin satelit, lucrurile s-au miscat cu o viteza de sase ori mai mare.

    Cinci oameni de afaceri cu experienta in media, comunicatii si fonduri de investitii au anuntat lansarea Focus Sat in noiembrie 2004. Dupa sase luni de cand au facut anuntul, intreprinzatorii au reusit sa vanda 50% din afacere grupului international de comunicatii UPC, al treilea operator de cablu TV din Romania, dupa RCS si Astral. 

    Valoarea tranzactiei, care a presupus majorare de capital si vanzare de actiuni, nu a fost facuta publica, insa specialistii evalueaza valoarea companiei intre 6 si 8 milioane de euro. Daca rezultatele financiare vor fi conforme asteptarilor, UPC va cumpara in timp si restul de actiuni, pastrate de fondatorii companiei.

    Cine sunt actorii implicati in toata aceasta poveste? 

    Creatorii Focus Sat sunt Cristinel Popa, Cristian Burci, Bogdan Dragoi, Adrian Cojocaru si Valeriu Ionescu. Primii doi dintre cei cinci detineau in momentul infiintarii peste 50% din afacere. Cristinel Popa (presedintele director general al Focus Sat) a fost intre 1992 si 1995 secretar general al Societatii Romane de Radiodifuziune. Ulterior, a fondat operatorul de transmisii de date, radio si televiziune prin satelit Eastern Space Systems (alaturi de care a pornit la drum Focus Sat). Popa a fost si actionarul principal al Uniplus Radio.

    Cristian Burci este cunoscut in special pentru afacerile din televiziune si radio. In martie anul acesta, el a facut o tranzactie importanta, reusind sa-si vanda actiunile detinute la Prima TV si Radio Contact catre SBS, cu aproximativ 30 de milioane de euro. De mentionat ca SBS face parte din grupul American Liberty Media caruia ii apartine si UPC, compania care a cumparat Focus Sat. Bogdan Dragoi, vicepresedintele de dezvoltare, a lucrat la Londra timp de doi ani pentru fondul privat de investitii Inquam UK Limited, iar ultimii doi ani i-a petrecut la Telemobil (Zapp) ca reprezentant al actionarului principal. Adrian Cojocaru, vicepresedintele de operatiuni clienti, a fost director general al furnizorului de cablu Romsat si CEO Cable la FX Communication.

    Valeriu Ionescu, vicepresedintele financiar, a lucrat 13 ani in consultanta si fonduri de investitii. Inainte de a intra in afacerea Focus Sat, a fost director regional pentru AIG New Europe Fund si a coordonat investitiile fondului in cablu TV. „Investitia in Focus Sat este de cinci milioane de euro“, estima Valeriu Ionescu la momentul lansarii serviciului. Si se poate spune ca, daca in sase luni valoarea companiei a ajuns la 6-8 milioane de euro, nu e deloc rau. Cum a fost posibila o astfel de crestere spectaculoasa? Imediat dupa 1990, multi antreprenori au descoperit cablul TV, una dintre marile afaceri ale anilor ‘90 – oamenii de afaceri din nou-creata industrie au potolit foamea de televiziune a romanilor, satui de programele lui Ceausescu ori de filme bulgaresti, sarbesti, unguresti si rusesti 

    Totusi, cablul are cel putin doua limitari: una tehnica si cealalta economica. Nu poate patrunde pana in varf de munte si nu este rentabil in zonele rurale, unde potentialii consumatori au putere de cumparare redusa. In aceste conditii, din cele aproximativ 7,3 milioane de gospodarii din Romania, doar 3,6 milioane se afla in zone cablate. Restul pana la sapte milioane formeaza, asadar, o piata subexploatata din punct de vedere comercial. 

    Cand au pus bazele Focus Sat, cei cinci oameni de afaceri au pariat ca in primii trei ani de activitate macar 300.000 din clientii neacoperiti de cablu vor opta pentru televiziunea digitala prin satelit, sistem denumit in jargon tehnic DTH (Direct to Home). In anii urmatori, ar mai fi „asteptati“ alti 300.000 de clienti care au deja cablu, dar sunt nemultumiti de calitatea serviciilor. In sfarsit, urmatorul obiectiv ar fi cei circa 200.000 de clienti care au deja antene parabolice – in general cetateni straini interesati de posturile nationale din tara natala. Dincolo de numarul de abonati care ar putea fi atrasi, analistii vorbesc de o piata potentiala de circa 40 de milioane de euro.

    Deocamdata, pe piata televiziunii digitale prin satelit din Romania opereaza doi jucatori: Focus Sat si Digi TV (serviciul principalului furnizor de cablu si Internet din Romania, RCS & RDS). La randul sau, Astral a lansat un serviciu de televiziune digitala prin cablu, reprezentand un „upgrade“ pentru abonatii actuali. Este televiziunea prin satelit o solutie exclusa din start pentru Astral TV? Nicidecum.

    „Contemplam acest business. Mai ales ca este complementar televiziunii prin cablu, nefiind un concurent“, explica Dinu Malacopol, director de Internet si Date la Astral. Parerea ca televiziunea prin satelit n-ar reprezenta o amenintare pentru cablu este impartasita si de Cristinel Popa, presedinte director general al Focus Sat atat in momentul fondarii companiei, cat si dupa investitia UPC. „Nu ne propunem in acest moment sa atacam piata operatorilor de cablu“, declara Popa in noiembrie 2004.  „Contemplarea“ managerului Astral poate fi tradusa si ca o asteptare pentru finalizarea negocierilor dintre compania sa si acelasi UPC – investitorul de la Focus Sat. 

    Logica potrivit careia satelitul si cablul nu se concureaza este relativ simpla. In prima faza, furnizorii de televiziune prin satelit vor viza clientii de cablu din zonele neacoperite, cu venituri medii. Daca echipamentele necesare pentru receptionarea semnalului de satelit si abonamentul lunar ar fi accesibile oricarui roman din zonele neacoperite, probabil ca piata potentiala pe care lupta acum Digi TV si Focus Sat/ UPC ar putea depasi o suta de milioane de euro. Totusi, cei 200 de euro necesari pentru achizitionarea antenei si a receptorului de satelit, la care se adauga un abonament anual cuprins intre 80 si 120 de euro pe an presupun un prag de intrare destul de ridicat pentru cei cu venituri mici.

    Dintre 300.000 de clienti – la cat se ridica piata, dintr-o perspectiva realista – numarul celor care deja au facut pasul nu este cunoscut cu exactitate. In vreme ce Ionut Tarcea, director de marketing la RCS & RDS spune ca Digi TV avea 37.000 de clienti la sfarsitul lui aprilie, alte surse vorbesc de o piata totala de sub 10.000 de clienti. 

    Care ar fi portretul robot al utilizatorului de televiziune prin satelit? „Clientii vin din zone sau comunitati izolate unde cablul nu a ajuns. Ma gandesc la moteluri, benzinarii, statii meteo, ferme“, spune Dinu Malacopol de la Astral.

    Cand identifica o nisa noua, care se estimeaza ca va aduce venituri de 40 de milioane de euro peste trei ani, investitorii incep sa se calce pe picioare. Deocamdata, pe piata televiziunii digitale prin satelit „joaca“ doar Digi TV si Focus Sat, dar lucrurile nu au cum sa ramana asa. Digital Cable Systems e un al treilea actor care isi va lansa propriul serviciu DTH (Max TV) cel mai probabil la 15 iunie. Noua companie, infiintata in februarie 2005, este structurata total diferit de celelalte doua: are 46 de actionari, care in mare parte sunt mici operatori de cablu TV cu re-tele locale. „Nici un actionar nu are mai mult de 10% din companie, iar membrii consiliului de administratie detin 70% din actiuni“, explica presedintele companiei, Gheorghe Minea, care se lauda cu o experienta de douazeci de ani in sisteme de satelit.

    Noua companie va trebui sa se bata cu nume mai grele, insa principalul sau avantaj este accesul direct la utilizatorii din mediul rural si din localitatile unde nu au patruns cei trei mari (RCS, Astral si UPC). Prin retelele locale – detinute de actionarii fondatori – se va face distributia sistemelor de receptionare a sistemului prin satelit. Minea crede ca reteaua sa va atrage in doi-trei ani 5% din populatia rurala. Totodata, presedintele de la Max TV este optimist in ceea ce priveste numarul viitorilor competitori. „Investitia de doua-trei milioane de dolari pe care o necesita un furnizor de televiziune prin satelit este un prag destul de inalt.“

    Totusi, pe termen mediu, piata va fi impartita intre doi mari jucatori. Aceasta este si parerea lui Richard Anderson, directorul general de la UPC Romania. 

    Doi jucatori care, pe langa venituri, isi vor imparti si profiturile. Acestea nu se vor ridica la nivelul celor obtinute in industria de cablu TV, insa nu sunt deloc de ignorat. Daca furnizorii de cablu obtin un EBITDA (profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii) de 40% din cifra de afaceri, operatorii de televiziune prin satelit se vor situa la un nivel inferior cu doar 10-15 procente, cred specialistii financiari. Dar, avand in vedere ca un profit de peste 10% este considerat acceptabil, 25-30% este mai mult decat multumitor. 

    Profiturile sunt mai mici in cazul televiziunii prin satelit, din cauza nivelului ridicat al investitiilor in echipamente. In plus, ratele de profit in televiziunea digitala pot creste prin adaugarea de servicii noi folosind aceeasi platforma (deci, in principiu, aceeasi investitie): video on demand sau pay per view. Toate aceste perspective explica decizia UPC de a cumpara jumatate din actiunile unei companii care nu are nici un an de activitate. UPC numarul trei pe piata de cablu din Romania, face o miscare care ii consolideaza pozitia pentru viitor. Noii clienti de televiziune prin satelit se vor adauga celor 360.000 de CATV deja existenti in Timisoara, Cluj, Bacau, Botosani si Prahova. 

    Desi atat reprezentantii UPC cat si cei ai Focus Sat evita sa faca declaratii, intrucat tranzactia este „calda“ (fiind incheiata in a doua parte a lunii mai), ambele parti par sa fie multumite. Fondatorii Focus Sat pot sa continue lupta pentru piata mai linistiti multumita includerii in actionariat a unui operator strategic cu experienta in domeniu, in vreme ce UPC face inca un pas catre Romania, pana la incheierea negocierilor pentru preluarea Astral. De altfel, strategia companiei-mama a UPC – UnitedGlobalCom (UGC) – prevede, printre altele, si extinderea catre Estul Europei. Dupa rezolvarea problemelor financiare de la sfarsitul anilor 2000, UGC a inceput extinderea catre est, intrucat pietele vestice erau deja saturate.

    Iar daca decizia UPC se inscrie intr-o strategie, despre actionarii fondatori ai Focus Sat se poate spune ca au avut si ceva noroc.

  • Tranzactie la inaltime

    O regula nescrisa spune ca trebuie sa-ti cresti propria afacere cel putin trei ani inainte de a o vinde unui investitor financiar sau strategic. In cazul Focus Sat, furnizor de televiziune digitala cu transmisie prin satelit, lucrurile s-au miscat cu o viteza de sase ori mai mare.

    Cinci oameni de afaceri cu experienta in media, comunicatii si fonduri de investitii au anuntat lansarea Focus Sat in noiembrie 2004. Dupa sase luni de cand au facut anuntul, intreprinzatorii au reusit sa vanda 50% din afacere grupului international de comunicatii UPC, al treilea operator de cablu TV din Romania, dupa RCS si Astral. 

    Valoarea tranzactiei, care a presupus majorare de capital si vanzare de actiuni, nu a fost facuta publica, insa specialistii evalueaza valoarea companiei intre 6 si 8 milioane de euro. Daca rezultatele financiare vor fi conforme asteptarilor, UPC va cumpara in timp si restul de actiuni, pastrate de fondatorii companiei.

    Cine sunt actorii implicati in toata aceasta poveste? 

    Creatorii Focus Sat sunt Cristinel Popa, Cristian Burci, Bogdan Dragoi, Adrian Cojocaru si Valeriu Ionescu. Primii doi dintre cei cinci detineau in momentul infiintarii peste 50% din afacere. Cristinel Popa (presedintele director general al Focus Sat) a fost intre 1992 si 1995 secretar general al Societatii Romane de Radiodifuziune. Ulterior, a fondat operatorul de transmisii de date, radio si televiziune prin satelit Eastern Space Systems (alaturi de care a pornit la drum Focus Sat). Popa a fost si actionarul principal al Uniplus Radio.

    Cristian Burci este cunoscut in special pentru afacerile din televiziune si radio. In martie anul acesta, el a facut o tranzactie importanta, reusind sa-si vanda actiunile detinute la Prima TV si Radio Contact catre SBS, cu aproximativ 30 de milioane de euro. De mentionat ca SBS face parte din grupul American Liberty Media caruia ii apartine si UPC, compania care a cumparat Focus Sat. Bogdan Dragoi, vicepresedintele de dezvoltare, a lucrat la Londra timp de doi ani pentru fondul privat de investitii Inquam UK Limited, iar ultimii doi ani i-a petrecut la Telemobil (Zapp) ca reprezentant al actionarului principal. Adrian Cojocaru, vicepresedintele de operatiuni clienti, a fost director general al furnizorului de cablu Romsat si CEO Cable la FX Communication.

    Valeriu Ionescu, vicepresedintele financiar, a lucrat 13 ani in consultanta si fonduri de investitii. Inainte de a intra in afacerea Focus Sat, a fost director regional pentru AIG New Europe Fund si a coordonat investitiile fondului in cablu TV. „Investitia in Focus Sat este de cinci milioane de euro“, estima Valeriu Ionescu la momentul lansarii serviciului. Si se poate spune ca, daca in sase luni valoarea companiei a ajuns la 6-8 milioane de euro, nu e deloc rau. Cum a fost posibila o astfel de crestere spectaculoasa? Imediat dupa 1990, multi antreprenori au descoperit cablul TV, una dintre marile afaceri ale anilor ‘90 – oamenii de afaceri din nou-creata industrie au potolit foamea de televiziune a romanilor, satui de programele lui Ceausescu ori de filme bulgaresti, sarbesti, unguresti si rusesti 

    Totusi, cablul are cel putin doua limitari: una tehnica si cealalta economica. Nu poate patrunde pana in varf de munte si nu este rentabil in zonele rurale, unde potentialii consumatori au putere de cumparare redusa. In aceste conditii, din cele aproximativ 7,3 milioane de gospodarii din Romania, doar 3,6 milioane se afla in zone cablate. Restul pana la sapte milioane formeaza, asadar, o piata subexploatata din punct de vedere comercial. 

    Cand au pus bazele Focus Sat, cei cinci oameni de afaceri au pariat ca in primii trei ani de activitate macar 300.000 din clientii neacoperiti de cablu vor opta pentru televiziunea digitala prin satelit, sistem denumit in jargon tehnic DTH (Direct to Home). In anii urmatori, ar mai fi „asteptati“ alti 300.000 de clienti care au deja cablu, dar sunt nemultumiti de calitatea serviciilor. In sfarsit, urmatorul obiectiv ar fi cei circa 200.000 de clienti care au deja antene parabolice – in general cetateni straini interesati de posturile nationale din tara natala. Dincolo de numarul de abonati care ar putea fi atrasi, analistii vorbesc de o piata potentiala de circa 40 de milioane de euro.

    Deocamdata, pe piata televiziunii digitale prin satelit din Romania opereaza doi jucatori: Focus Sat si Digi TV (serviciul principalului furnizor de cablu si Internet din Romania, RCS & RDS). La randul sau, Astral a lansat un serviciu de televiziune digitala prin cablu, reprezentand un „upgrade“ pentru abonatii actuali. Este televiziunea prin satelit o solutie exclusa din start pentru Astral TV? Nicidecum.

    „Contemplam acest business. Mai ales ca este complementar televiziunii prin cablu, nefiind un concurent“, explica Dinu Malacopol, director de Internet si Date la Astral. Parerea ca televiziunea prin satelit n-ar reprezenta o amenintare pentru cablu este impartasita si de Cristinel Popa, presedinte director general al Focus Sat atat in momentul fondarii companiei, cat si dupa investitia UPC. „Nu ne propunem in acest moment sa atacam piata operatorilor de cablu“, declara Popa in noiembrie 2004.  „Contemplarea“ managerului Astral poate fi tradusa si ca o asteptare pentru finalizarea negocierilor dintre compania sa si acelasi UPC – investitorul de la Focus Sat. 

    Logica potrivit careia satelitul si cablul nu se concureaza este relativ simpla. In prima faza, furnizorii de televiziune prin satelit vor viza clientii de cablu din zonele neacoperite, cu venituri medii. Daca echipamentele necesare pentru receptionarea semnalului de satelit si abonamentul lunar ar fi accesibile oricarui roman din zonele neacoperite, probabil ca piata potentiala pe care lupta acum Digi TV si Focus Sat/ UPC ar putea depasi o suta de milioane de euro. Totusi, cei 200 de euro necesari pentru achizitionarea antenei si a receptorului de satelit, la care se adauga un abonament anual cuprins intre 80 si 120 de euro pe an presupun un prag de intrare destul de ridicat pentru cei cu venituri mici.

    Dintre 300.000 de clienti – la cat se ridica piata, dintr-o perspectiva realista – numarul celor care deja au facut pasul nu este cunoscut cu exactitate. In vreme ce Ionut Tarcea, director de marketing la RCS & RDS spune ca Digi TV avea 37.000 de clienti la sfarsitul lui aprilie, alte surse vorbesc de o piata totala de sub 10.000 de clienti. 

    Care ar fi portretul robot al utilizatorului de televiziune prin satelit? „Clientii vin din zone sau comunitati izolate unde cablul nu a ajuns. Ma gandesc la moteluri, benzinarii, statii meteo, ferme“, spune Dinu Malacopol de la Astral.

    Cand identifica o nisa noua, care se estimeaza ca va aduce venituri de 40 de milioane de euro peste trei ani, investitorii incep sa se calce pe picioare. Deocamdata, pe piata televiziunii digitale prin satelit „joaca“ doar Digi TV si Focus Sat, dar lucrurile nu au cum sa ramana asa. Digital Cable Systems e un al treilea actor care isi va lansa propriul serviciu DTH (Max TV) cel mai probabil la 15 iunie. Noua companie, infiintata in februarie 2005, este structurata total diferit de celelalte doua: are 46 de actionari, care in mare parte sunt mici operatori de cablu TV cu re-tele locale. „Nici un actionar nu are mai mult de 10% din companie, iar membrii consiliului de administratie detin 70% din actiuni“, explica presedintele companiei, Gheorghe Minea, care se lauda cu o experienta de douazeci de ani in sisteme de satelit.

    Noua companie va trebui sa se bata cu nume mai grele, insa principalul sau avantaj este accesul direct la utilizatorii din mediul rural si din localitatile unde nu au patruns cei trei mari (RCS, Astral si UPC). Prin retelele locale – detinute de actionarii fondatori – se va face distributia sistemelor de receptionare a sistemului prin satelit. Minea crede ca reteaua sa va atrage in doi-trei ani 5% din populatia rurala. Totodata, presedintele de la Max TV este optimist in ceea ce priveste numarul viitorilor competitori. „Investitia de doua-trei milioane de dolari pe care o necesita un furnizor de televiziune prin satelit este un prag destul de inalt.“

    Totusi, pe termen mediu, piata va fi impartita intre doi mari jucatori. Aceasta este si parerea lui Richard Anderson, directorul general de la UPC Romania. 

    Doi jucatori care, pe langa venituri, isi vor imparti si profiturile. Acestea nu se vor ridica la nivelul celor obtinute in industria de cablu TV, insa nu sunt deloc de ignorat. Daca furnizorii de cablu obtin un EBITDA (profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii) de 40% din cifra de afaceri, operatorii de televiziune prin satelit se vor situa la un nivel inferior cu doar 10-15 procente, cred specialistii financiari. Dar, avand in vedere ca un profit de peste 10% este considerat acceptabil, 25-30% este mai mult decat multumitor. 

    Profiturile sunt mai mici in cazul televiziunii prin satelit, din cauza nivelului ridicat al investitiilor in echipamente. In plus, ratele de profit in televiziunea digitala pot creste prin adaugarea de servicii noi folosind aceeasi platforma (deci, in principiu, aceeasi investitie): video on demand sau pay per view. Toate aceste perspective explica decizia UPC de a cumpara jumatate din actiunile unei companii care nu are nici un an de activitate. UPC numarul trei pe piata de cablu din Romania, face o miscare care ii consolideaza pozitia pentru viitor. Noii clienti de televiziune prin satelit se vor adauga celor 360.000 de CATV deja existenti in Timisoara, Cluj, Bacau, Botosani si Prahova. 

    Desi atat reprezentantii UPC cat si cei ai Focus Sat evita sa faca declaratii, intrucat tranzactia este „calda“ (fiind incheiata in a doua parte a lunii mai), ambele parti par sa fie multumite. Fondatorii Focus Sat pot sa continue lupta pentru piata mai linistiti multumita includerii in actionariat a unui operator strategic cu experienta in domeniu, in vreme ce UPC face inca un pas catre Romania, pana la incheierea negocierilor pentru preluarea Astral. De altfel, strategia companiei-mama a UPC – UnitedGlobalCom (UGC) – prevede, printre altele, si extinderea catre Estul Europei. Dupa rezolvarea problemelor financiare de la sfarsitul anilor 2000, UGC a inceput extinderea catre est, intrucat pietele vestice erau deja saturate.

    Iar daca decizia UPC se inscrie intr-o strategie, despre actionarii fondatori ai Focus Sat se poate spune ca au avut si ceva noroc.

  • Actorii tranzactiei

    In a doua jumatate a lunii mai, UPC a achizitionat, contra unei sume care nu a fost data publicitatii, 50% din actiunile unuia dintre cei doi furnizori de televiziune prin satelit de pe piata romaneasca. 


    CUMPARATORUL: UPC

    • COMPANIA-MAMA: UnitedGlobalCom (UGC) cu sediul in SUA
    • NUMAR DE CLIENTI UGC: 11,6 milioane prezenti in 16 tari
    • STRATEGIE: Extinderea catre est, pe fondul saturarii pietelor vestice
    • NUMAR DE CLIENTI*: 360.000 (mai ales in Timisoara, Cluj, Bacau, Botosani, Prahova)
      * IN ROMANIA 


    VANZATORUL: FOCUS SAT

    • DATA NASTERII: decembrie 2004 
    • ACTIONARIAT INITIAL: Cristinel Popa, Cristian Burci, Bogdan Dragoi, Adrian Cojocaru, Valeriu Ionescu
    • ACTIONARIAT ACTUAL: UPC – 50%, actionarii fondatori – 50%
    • INVESTITIA INITIALA: 5 milioane de euro
    • VALOAREA COMPANIEI*: 6-8 mil. euro
    • OBIECTIV: 200.000 de clienti in trei ani
      * ESTIMARE

     


  • Actorii tranzactiei

    In a doua jumatate a lunii mai, UPC a achizitionat, contra unei sume care nu a fost data publicitatii, 50% din actiunile unuia dintre cei doi furnizori de televiziune prin satelit de pe piata romaneasca. 


    CUMPARATORUL: UPC

    • COMPANIA-MAMA: UnitedGlobalCom (UGC) cu sediul in SUA
    • NUMAR DE CLIENTI UGC: 11,6 milioane prezenti in 16 tari
    • STRATEGIE: Extinderea catre est, pe fondul saturarii pietelor vestice
    • NUMAR DE CLIENTI*: 360.000 (mai ales in Timisoara, Cluj, Bacau, Botosani, Prahova)
      * IN ROMANIA 


    VANZATORUL: FOCUS SAT

    • DATA NASTERII: decembrie 2004 
    • ACTIONARIAT INITIAL: Cristinel Popa, Cristian Burci, Bogdan Dragoi, Adrian Cojocaru, Valeriu Ionescu
    • ACTIONARIAT ACTUAL: UPC – 50%, actionarii fondatori – 50%
    • INVESTITIA INITIALA: 5 milioane de euro
    • VALOAREA COMPANIEI*: 6-8 mil. euro
    • OBIECTIV: 200.000 de clienti in trei ani
      * ESTIMARE

     


  • Sinistra campanie de imagine

    Analistii au remarcat schimbarea de strategie a insurgentei din Irak in ultimele saptamani, mai ales dupa spectaculosul atac al formatiunii conduse de Abu Musab Al-Zarqawi asupra inchisorii de la Abu Ghraib, din 2 aprilie. Daca pana nu de mult atacurile insurgentilor se rezumau la explozii de masini-capcana, la mine plantate in calea fortelor coalitiei si la lovituri rapide cu participarea unor grupuri mici de combatanti, ofensiva de la Abu Ghraib a pus in evidenta dorinta insurgentilor de a se masura de la egal la egal cu fortele de ocupatie, prin atacuri organizate, cu participarea unui numar mare de luptatori (circa 80) si cu tehnica militara clasica – rachete si obuze de mortiera. 

    Pe de o parte, este plauzibila o reala crestere a capacitatii de coordonare a unor gherile instruite, asa cum sunt cele ale teroristului Al-Zarqawi, compuse in mare parte din militanti arabi straini; pe de alta parte, avem de-a face cu orgoliul insurgentilor de a nu fi ignorati, de a dovedi ca reprezinta forte capabile sa puna in dificultate inamicul. Din acest punct de vedere, se poate constata o preocupare tot mai intensa a insurgentilor pentru spectacolul actiunii lor: pare a conta chiar mai putin succesul sau esecul unei operatiuni, atata vreme cat mediatizarea ei e asigurata – iar aici un rol insemnat il au nenumaratele site-uri unde gherilele au grija sa-si publice comunicatele prin care revendica diverse atentate sau sa difuzeze inregistrari video ale actiunilor lor. 

    In acest context trebuie privite si actiunile de imagine reprezentate de tot mai desele rapiri de civili straini, urmate de prezentarea aproape imediata a casetelor video cu ostaticii. In-tr-adevar, multe din gruparile care rapesc civili au legaturi religioase (sunitii radicali) si desfasoara actiuni comune (Muadh ibn Jabal, gruparea care ii detine pe ziaristii romani, era pomenita in primavara trecuta ca actionand concertat cu Ansar al-Sunna, care la randul ei are operatiuni comune cu gruparea lui Al-Zarqawi). Unele militii irakiene tin sa-si afirme insa prin actiuni proprii individualitatea, tocmai pentru a evita ca scena insurgentei sa para compusa doar din cateva grupari. Asa se explica faptul ca exista militii care isi castiga notorietate pe plan extern exclusiv prin rapirea sau detinerea unor ostatici. 

    Aceste grupari cer bani, pentru ca au nevoie de ei, dar formuleaza si revendicari politice, pentru a atrage atentia asupra seriozitatii cauzei lor. In octombrie 2004, Brigazile Abu-Bakr Al-Siddiq (denumite dupa numele unuia din primii califi) au rapit o poloneza, apoi zece turci, cu totii civili care lucrau in Irak, pe care apoi i-au eliberat, cel mai probabil dupa primirea unei rascumparari, desi amenintasera ca ii vor ucide daca Polonia si Turcia nu-si retrag trupele, respectiv lucratorii din Irak. 

    Ca scopul rapirilor este insa in principal unul de imagine o dovedesc cazurile cand rapitorii nu cer nimic concret, ci pur si simplu urmaresc sa determine implicarea unor oficialitati de nivel cat mai inalt in negocierile pentru eliberarea ostaticilor. Batalionul Razbunarii din Irak a rapit (si apoi eliberat in februarie) un politician crestin irakiano-suedez, solicitand regelui si reginei Suediei, Papei Ioan Paul al II-lea, partidelor crestine din toata lumea si noilor autoritati din Irak sa negocieze pentru eliberarea lui. Militia Omar ibn Khattab (tot dupa numele unuia din primii califi) l-a rapit in aprilie pe un oficial pakistanez al ambasadei din Irak si il detine si acum, asigurandu-se ca de negocierile pentru eliberarea acestuia se ocupa personal presedintele Musharraf, premierul pakistanez si autoritatile irakiene. Asemanator este si cazul Brigazilor (Kataib) Muadh ibn Jabal (dupa numele unuia din insotitorii Profetului Mahomed), cea care ii detine acum pe jurnalistii romani si pe insotitorul lor irakiano-american. In astfel de situatii, victoria gruparilor respective nu e nici uciderea ostaticilor, nici satisfacerea revendicarilor politice, ci valva facuta in jurul lor – cu casete video impresionante, cu serii de ultimatumuri, cu manifestatii de strada in tarile ostaticilor si cu interventii politice din cat mai multe tari.

  • Anticipate sau nu?

    Semnarea Tratatului de aderare ar trebui sa dea semnalul luarii unei decizii in privinta alegerilor anticipate. 

    Liderul PD, Emil Boc, ramane la ideea lansata de Traian Basescu: „Sunt partizanul anticipatelor si ma pronunt pentru transarea clara a acestei probleme“. 

    Liberalii ezita inca. Iar Adrian Nastase, presedintele executiv al PSD, sustine ca, desi partidul sau ar putea avea un beneficiu din anticipate, prioritatea Romaniei e acum stabilitatea guvernului, pentru a nu da pretext de neratificare a Tratatului de aderare.

  • Algoritmul lui Georgescu

    Se poate spune ca specialistii romani din IT erau pretuiti si inainte de 2003, dar Romania si-a infipt un steag important pe harta elitei IT-ului mondial in ziua in care GeCad a semnat cu Microsoft.

     

     

    Un loc aparte in lista celor care au semnat tranzactii care au animat piata e Radu Georgescu, care si-a formulat o teorie intreaga despre cum se vinde o companie. E drept, Georgescu, fondatorul companiei de software GeCad, si-a pastrat firma, vanzand insa o tehnologie. Dar nu neaparat cele circa 10 milioane de dolari (potrivit estimarilor pietei) care i-au intrat in cont i-au adus faima, ci numele cumparatorului, Bill Gates, fondatorul Microsoft, care a cumparat tehnologia antivirus romaneasca RAV in 2003. Georgescu e singurul dintre antreprenorii romani intervievati de BUSINESS Magazin care crede in periodizari, adaugand insa ca varsta optima de vanzare e, totusi, „legata tot de oportunitate“.

     

    In calendarul lui Georgescu, dupa 1-2 ani un start-up trebuie sa atraga, la modul ideal, o investitie de 100-200.000 de dolari fie de la un „angel investor“, fie de la un fond de risc. Dupa alti 1-2 ani, antreprenorul trebuie sa schimbe ceva in afacerea sa, daca vrea sa supravietuiasca pe piata: fie sa atraga un investitor mai mare care sa-i furnizeze 3-4 milioane de dolari, fie sa vanda unui investitor strategic. Si, in cazul in care vrea sa-si pastreze statului de actionar, acelasi antreprenor trebuie, cam dupa 6 ani de la infiintarea firmei, sa ia decizia cea mare si sa listeze o parte din companie la Bursa. Momentul trebuie bine pregatit, „Altfel, un competitor din piata va specula momentul si poate sa ti-o ia inainte“, spune Georgescu.

     

    Din 2003 incoace Georgescu, care si-a pastrat firma, si-a pierdut dreptul de a mai produce vreodata antivirusi. E ca si cum si-ar fi vandut compania, „din punct de vedere financiar“, spune el. „In realitate, am vandut bijuteria coroanei, dar nu si coroana“ – pentru ca Radu Georgescu si-a pastrat oamenii, brandul, alte cateva tehnologii, printre care e-payments, precum si experienta in securitatea datelor.

  • Schimbari la varful BCR

    Noul presedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR este economistul Sebastian Vladescu (foto), fost secretar de stat in Ministerul Finantelor si membru in comisia de privatizare a BCR in perioada 2000-2001. Vladescu, care il inlocuieste pe Horia Neamtu, a fost numit in aceasta functie la adunarea generala a actionarilor bancii, de saptamana trecuta.

    Tot la AGA a fost numit ca membru in consiliul de supraveghere Gheorghe Ionescu, fost functionar in Fondul Proprietatii de Stat, in locul lui Ionel Desmireanu. Cea mai mare banca din Romania in functie de valoarea activelor, BCR, urmeaza sa fie privatizata complet cel mai tarziu in primul trimestru al anului viitor, prin vanzarea unui pachet de 51% din actiuni catre un investitor strategic. Pana acum, grupurile bancare HVB, Unicredit si Deutsche Bank s-au aratat interesate sa participe la privatizarea BCR.

  • Lovitura lui Burci

    Cristian Burci este omul de afaceri care a incasat personal cea mai mare suma din noul val de investitii: 30,3 milioane de euro.

     

    MARTIE 2005: Scandinavian Broadcast System (SBS), operator european strategic pe piata televiziunii, a cumparat de la omul de afaceri roman actiunile pe care le detinea la Radio Contact Romania (care opereaza posturile Kiss FM si Star) si la Prima TV pentru 30,3 milioane de euro. Tranzactia pe compania de radio a fost de 22,5 milioane de euro, iar in cazul Prima TV, Burci a primit 7,8 milioane de euro nu pe actiunile in sine, ci in baza unei clauze de non-concurenta.

     

    MOMENTUL OPORTUN: „Varsta optima pentru vanzarea unei afaceri este legata de performantele companiei“, comenteaza Burci. „In televiziune sunt preferabile investitiile unor operatori strategici. Si fondurile ar putea sa se implice in aceste afaceri pentru ca piata de televiziune o sa-si arate adevaratul potential peste cinci ani.“

     

    DETALII: Burci a facut tranzactia cu SBS nu ca persoana fizica, ci prin intermediul a doua companii detinute de el. Spre deosebire de multi antreprenori, Burci nu se fereste sa spuna valoarea exacta a tranzactiei. „Nu am nimic de ascuns“, conchide el.