BusinessMagazin

Blog

  • Apple ar putea concura din acest an pentru banii românilor dispuşi să plătească pentru a vedea legal filme şi seriale online

    Piaţa de servicii video on demand din regiune va trece prin schimbări importante în următorii ani, una dintre ele fiind intrarea jucătorilor mari internaţionali precum Apple sau Amazon, în timp ce o alta va fi consolidarea, pentru că unii jucători mici vor fi cel mai probabil înghiţiţi de „peştii mari“, crede Marian Pantazescu, CEO al companiei româneşti Direct One, un furnizor de servicii de comunicaţii „en gros“ către marii operatori din telecom care a lansat şi un serviciu de video on demand disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete.

    „Pe piaţă vor veni noi jucători. Sigur vor intra în România şi jucătorii mari globali, precum Apple sau Amazon. Ne aşteptăm ca Apple să deschidă în acest an şi pentru România posibilitatea de a închiria filme prin intermediul iTunes. Google probabil va face de asemenea paşi asemănători cu YouTube“, a spus Pantazescu.

    Intrarea marilor jucători pe pieţele europene a fost întârziată şi de nivelul pira­teriei din unele ţări, dar mai ales de frag­men­tarea continentului, de numărul mare de limbi vorbite, situaţie în care costurile de livrare cresc. „Din fericire pentru noi piaţa este destul de fragmentată, iar jucătorii globali preferă pieţele mari, unde se pot desfăşura.“

    Dar după perioada de expansiune va veni şi consolidarea, cel mai probabil într-o perioadă de trei până la cinci ani, crede Pantazescu, care, la rândul său, a ieşit deja cu serviciul Seenow în Grecia şi Cipru şi are ambiţia de a repeta pasul pe alte două noui pieţe din regiune în acest an. Cum va fi atunci, peste 3-5 ani, Direct One: în poziţia de a cumpăra, sau de a fi cumpărată? „Sperăm să fim acolo, pe piaţă, când se va întâmpla acest lucru. Vom vedea atunci în ce poziţie“, răspunde Pantazescu. „Clar este că toată această perioadă de expansiune va fi urmată de o consolidare.“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Cu telefoanele şi tabletele înainte

    Cu un stoc de câteva milioane de smartphone-uri şi câteva sute de mii de tablete în uz la finele anului trecut, şi cu estimări de vânzări pentru anul în curs mai mari decât pentru orice alt segment al industriei IT&C, aplicaţiile pentru aceste gadgeturi încep să devină o temă de discuţie obligatorie şi pentru companiile locale din aproape orice industrie.

    Chiar şi cei care nu se uită acum la aplicaţiile pentru mobile şi tablete o vor face, obligaţi de efervescenţa din această industrie, care va schimba – brutal şi rapid poate – şi alte segmente.

    În 2013 vânzările de tablete ar putea creşte de aproape opt ori faţă de anul 2011, iar numărul de smartphone-uri care vor ajunge în buzunarele românilor ar putea creşte de peste două ori faţă de acelaşi an – la aproximativ 1,5 de milioane de unităţi.

    Companiile de comunicaţii mobile, cele care au conţinut pe care vor să îl valorifice sau cele din industriile de retail sunt cele care conduc acum acest val – căutând să ofere aplicaţii cu cât mai multe funcţii noi, care să îi determine pe utilizatori să-şi caute cardul prin portofel şi să plătească: cu cât mai mare este suma şi cu cât mai regulată este plata, cu atât mai bine.

    Dincolo de aplicaţii, avertizează Google, „stăpânul“ căutărilor locale pe internet, companiile trebuie să fie sigure că au pagini web uşor de deschis de pe ecrane mai mici, asta în cazul în care vor să profite de orice potenţial business. Ponderea căutărilor pe Google de pe mobil a ajuns la 15% din total, iar tendinţa este clară – creşte accelerat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Opinie Eduard Dinu: Adaosul comercial practicat este de 0-200%. E bar sau bancă românească?

    Sunt convins că aţi remarcat afişul, cât mai vizibil postat în mod normal (ca obligaţie legală de altfel) în barurile şi restaurantele autohtone şi nu numai în care se specifică adaosul comercial practicat în unitatea respectivă. Studenţii învaţă în şcoală că rolul adaosului comercial ca indicator de gestiune la nivelul unei firme este acela de a acoperi cheltuielile endogene specifice acesteia – salarii, chirii, amortizare etc. – şi de a permite realizarea de profit.

    În sistemul bancar echivalentul adaosului comercial este diferenţialul de dobândă (ecartul sau spread-ul) dintre dobânda activă şi cea pasivă.

    Pe baza datelor furnizate de către Banca Naţională a României se poate cuantifica nivelul acestui indicator pentru sistemul bancar local (vezi tabelele din dreapta).

    Coloana 4 din tabel nu relevă nimic altceva decât „marja comercială“ practicată în sistemul bancar românesc. Datele prezentate sunt la nivelul lunii ianuarie din anul curent. Marja dintre creditele acordate şi depozitele atrase în lei în sold de la populaţie este de peste 150%! Firmele au avut parte de un discount, se pare: numai 106% este nivelul indicatorului menţionat. Poate aşa înţelegeţi sfatul înţelept al unui consilier al băncii centrale care sugera mai deunăzi acordarea de credite prioritar către firme, căci gradul de îndatorare al acestora în raport cu persoanele fizice este mai redus. Normal aş spune, nu credeţi?

    Acelaşi sistem bancar românesc este analizat în cadrul raportului realizat de către Consiliul Concurenţei, raport intitulat „Evoluţia concurenţei în sectoare cheie“, raport publicat în anul 2012. La pagina 74 din raportul invocat, raport disponibil pe site-ul instituţiei, se menţionează „în ultima parte a perioadei analizate se observă o tendinţă de creştere a diferenţei dintre nivelul dobânzii la credite şi depozite în sold şi noi, denominate în lei, spre deosebire de cele denominate în euro, care manifestă o tendinţă descrescătoare“.

    Un alt studiu recent efectuat de către Centrul European pentru Analize Economice cu privire la avantajele competitive ale ţărilor din regiunea din care face parte şi România, studiu publicat în paginile Ziarului Financiar, nu poate să nu reţină atenţia că accesul la finanţare constituie ultimul „driver“ de competitivitate pentru Bulgaria şi, bineînţeles, România – 3%. Asta în timp ce în Turcia este de 31%, iar în Polonia de 64%. Sigur că nu numai sectorul bancar este responsabil pentru acest fapt, ci şi subdezvoltarea evidentă a pieţei de capital autohtone printre alţi factori.

    Evident mărimea „marjei comerciale“ din sistemul bancar este sub influenţa unui complex de factori endogeni, dar şi exogeni în raport cu fiecare bancă în parte. Mă rezum să observ creşterea semnificativă a gradului de concentrare atât pe piaţa depozitelor, cât şi pe cea a creditelor în perioada 2008-2012, indicatorii specifici prezentaţi în raportul Consiliului Concurenţei (ca şi concluziile acestuia) fiind indubitabili. În mod cert, structura concurenţială încurajează creşterea marjei medii în sector, manualul de microeconomie ne învaţă din primul an de facultate lucrul ăsta.

    Anticipez artileria grea ce va fi lansată de bancheri în apărarea redutei proprii: nivelul prea mare al rezervelor minime obligatorii, riscul ridicat specific activităţii derulate şi spaţiului naţional etc., etc. Sper măcar că nu vor invoca şi rata ridicată de credite neperformante pentru justificarea acestor marje comerciale specifice băuturilor alcoolice, nu de alta dar castronul cu punch, cum plastic spunea Greenspan, a fost adus tocmai de bancheri pe masă în mijlocul petrecerii din 2007-2008. 

    Am auzit recent că restructurarea activităţii ar fi căpătat substanţă ceva mai mare şi în România. Cu toate că nu am auzit de argumentele economice ale training-urilor la munte cu echipa de vânzări, în condiţiile în care „sportul la modă“ este refinanţarea. Şi mai e ceva ce top managementul bancar omite cu perseverenţă să facă: să îşi recoreleze veniturile proprii cu dinamica creditelor neperformante, de exemplu.

    P.S.: Subsemnatul nu a contractat credite bancare.

    Opinie Eduard Dinu – profesor universitar la ASE

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Au găsit soluţii pentru creştere: KFC şi Pizza Hut, plus 15% în primul trimestru

    Mark Hilton, numit acum un an la conducerea operaţiunilor unuia dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală, ce cuprinde nume precum KFC, Pizza Hut şi Hard Rock Cafe, spune că afacerile KFC au avansat în primele trei luni ale acestui an cu 15%, în timp ce businessul Pizza Hut a postat o creştere de zece procente la un număr constant de restaurante.

    „Anul va fi dificil, chiar mai dificil decât precedentul, mai ales în prima jumătate, însă noi ne-am bugetat creştere.“ Britanicul spune că mallurile sunt liniştite şi clienţii sunt prudenţi, însă brandurile pe care le conduce cresc pentru că sunt cunoscute şi au o istorie lungă pe piaţa locală, reuşind astfel să îşi fidelizeze clienţii.

    În ultimii ani, marcaţi de criza financiară, românii au devenit tot mai precauţi şi mai economi, preferând să iasă mai rar în oraş sau să cheltuiască mai puţini bani. „Avem clienţi care în contextul crizei se orientează spre produse mai ieftine, cum ar fi cele al căror preţ începe de la 3,9 lei, însă continuă să vină. Avem însă şi clienţi care nu şi-au schimbat obiceiurile de consum pentru că au încă disponibilitate financiară.“

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • Ministrul sănătăţii la ProTV: Scurgerile din sistem, 180 mil. euro anual

    „Scurgerile“ din banii Sănătăţii înseamnă 4-5% din fondul Sănătăţii, a spus ieri la ProTV ministrul de resort Eugen Nicolăescu. Aceste 4-5% înseamnă însă cel puţin 180 mil. euro anual, având în vedere sumele care circulă în sistem.

    Din 1999 până în 2012 veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 900%, de la 1,8 mld. lei la 17,7 mld. lei (4 mld. euro). Dar nu aceştia sunt toţi banii care se învârt în sistemul public de sănătate, sunt doar baii gestionaţi de Casa Naţională de Sănătate. Bugetul Ministerului Sănătăţii este şi el, în 2013, de 5,68 mld. lei (aproape 1,3 mld. euro), faţă de 5,4 mld. lei în 2013. Unde sunt banii Sănătăţii – mulţi puţini cum sunt – de vreme ce, constant, în Sănătate apare câte un scandal – medicii sunt nemulţumiţi de salarii şi acceptă plăţi informale sau pleacă cu sutele din ţară, pacienţii sunt nemulţumiţi de servicii şi orice propunere de reformare a sistemului îi supără pe toţi laolaltă?

    Eugen Nicolăescu (57 de ani) este ministru al sănătăţii la al doilea mandat, primul consumându-se în guvernul Tăriceanu 2, în 2007-2008. În emisiunea „După 20 de ani“ de ieri de la ProTV titularul portofoliului sănătăţii a încercat să explice cum vede viitorul unui sistem care, în ciuda nemulţumirii generale, înghite din ce în ce mai mulţi bani. „Descentralizarea“ versus „centra­lizare“ este şi ea o discuţie veche. Dacă în sistem intră din ce în ce mai mulţi bani, iar rezultatele nu sunt convingătoare, înseamnă că pe undeva se scurg bani. Pe unde?

    „Scurgerile“ din sistemul sanitar se produc acolo unde sunt cei mai mulţi bani pentru licitaţii, spune ministrul – 4-5% din fondul Sănătăţii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Autobuze fără aer condiţionat, stilouri de 1.300 de lei bucata pentru membrii CA al RATB

    Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în perioada 2010-2012, descoperite de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Solicitarea de efectuare a unui control a fost transmisă premierului Victor Ponta în luna noiembrie a anului trecut de către primarul general Sorin Oprescu.

    În nota de control, finalizată în această săptămână, se arată, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate serviciului de transport public sub­venţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli în atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Din 82 de companii mari, puţine au aplicaţii sau site-uri pentru mobil

    O mare parte dintre cele mai mari companii din România, lideri de piaţă în diferite segmente ale economiei, nu au încă o aplicaţie dedicată pentru smartphone-uri sau tablete, sau, în unele cazuri, nici măcar o variantă adaptată pentru asemenea echipamente mobile a paginii web, arată o analiză realizată de ZF.

    Decizia de a dezvolta o pagină web dedicată şi / sau o aplicaţie pentru smarTphone sau tabletă pare a fi una luată individual de fiecare companie în parte, puţine industrii fiind caracterizate de strategii unitare – de a face sau nu aceşti paşi. Dacă multe companii private nu au pagini web dedicate pentru echipamente mobile, o surpriză este faptul că societăţile de stat CFR şi Poşta Română au hotărât să dezvolte site-uri uşor accesibile de pe telefoane sau tablete.

    Datele din monitorizarea ZF, care a exclus în mod intenţionat operatorii de telefonie mobilă – companii care au interesul de a populariza şi extinde utilizarea aplicaţiilor sau site-urilor mobile -, arată că Apple şi Google sunt platformele software preferate pentru aplicaţii, în timp ce Microsoft rămâne un mare absent.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cemacon Zalău estimează afaceri mai mari cu peste 40%

    Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău (CEON) estimează că va înregistra în acest an afaceri de circa 50 de milioane de lei, în creştere cu peste 40% faţă de 2012, când rulajul a fost de 34,5 milioane lei.

    Compania a lansat, la Cluj-Napoca, o serie de produse, anunţând totodată schimbarea identităţii vizuale a companiei.

    „Cemacon trece prin­tr-un amplu proces de rea­şe­zare pe piaţă. (…). Este o com­panie româ­nească ce aco­peră deja peste jumă­tate de ţară şi are potenţial de creştere la nivel na­ţio­nal. Am fost ne­voiţi să ne relansăm pen­tru că vechea imagine nu mai ţinea pasul cu ni­velul la care a ajuns com­pania“, a declarat di­rec­torul ge­ne­ral al Cema­con, Liviu Stoleru.

    Cemacon acoperea anul trecut 27 de judeţe, cu 150 de distribuitori şi 115 anga­jaţi, şi va deschide, înce­pând de săptămâna viitoa­re, cinci centre de distri­buţie proprii, în Timişoara, Bra­şov, Bacău, Suceava şi Iaşi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Managerii români cred în afaceri mai mari, dar cu costuri tot mai mici

    Aproape jumătate dintre managerii companiilor din Ro­mânia cred că vor avea afaceri în urcare în acest an, însă majo­ritatea vor continua programele de reducere a costurilor şi vor căuta parteneriate şi alianţe strategice, potrivit unui studiu al PwC.

    Directorii de companii din România sunt optimişti cu privire la perspectivele pe termen scurt ale companiilor pe care le conduc, 42% dintre aceştia declarând că sunt foarte încrezători în capacitatea companiilor lor de a obţine venituri în creştere în următoarele 12 luni.

    Rezultatele studiului Global CEO Survey pentru România arată, în schimb, că pe termen mediu şi lung perspectivele de creştere economică din România par foarte atrăgătoare pentru manageri, 60% dintre aceştia declarând că sunt foarte încrezători în potenţialul companiilor lor de majorare a veniturilor în următorii trei ani.

    În ceea ce priveşte identificarea surselor potenţiale de creştere, 33% dintre directorii din România au declarat că principala oportunitate este creşterea organică pe piaţa locală, pe poziţia secundă fiind indicată lansarea de noi produse sau servicii (29%). De asemenea, 18% au identificat ca sursă de creştere fuziunile şi achiziţiile, parteneriatele şi alianţele strategice.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • România s-a alăturat celor mai mari economii europene în lupta contra evaziunii

    Uniunea Europeană a făcut un pas important spre un acord asupra combaterii coordonate a evaziunii fiscale şi spălării de bani după ce România, Polonia, Belgia şi Olanda au hotărât să se alăture unui proiect iniţiat de Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie privind schimbul informaţiilor despre conturile constituite la băncile din aceste state.

    „Văd o fereastră clară de opor­tunitate. Având în vedere voinţa politică puternică, cred că ne vom descurca“, a declarat comisarul eu­ropean pentru taxe Algirdas Semeta după reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din UE de la Dublin.

    Proiectul este inspirat după pro­gramul american de schimb de in­formaţii FATCA, scrie Bloomberg. Grupul de ţări nu a precizat câte şi ce detalii vor fi făcute cunoscute.

    „Cu acordurile care au fost semnate de unele ţări, precum FATCA, avem noi standarde internaţionale“, a spus ministrul de finanţe al Marii Britanii George Osborne. „Vreau ca Marea Britanie să aibă un regim al taxelor foarte, foarte competitiv, dar vreau şi ca afacerile să-şi plătească taxele“, a menţionat el.

    Iniţiativa de a rezolva o problemă care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, produce ţărilor europene pierderi din venituri din taxe de 1.000 miliarde euro vine într-o perioadă în care guvernele UE fac eforturi pentru reducerea deficitelor bugetare. Iniţia­tiva absoarbe energie şi din lumea politică, în special de la cea din Franţa, unde popularitatea preşedintelui Fran­çois Hollande a atins minime record după ce ministrul pentru buget a demisionat şi a recunoscut că are bani ascunşi în străinătate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro