Blog

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.
     

  • Oraşul Cluj-Napoca ar putea fi traversat de un pasaj rutier subteran de 2,7 km

     Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, miercuri, în şedinţa Comisiei de Urbanism, că municipalitatea a comandat un studiu privind construirea unui pasaj rutier subteran, pe sub centrul municipiului, pe o lungime de 2,7 kilometri.

    “Sunt trei variante de lucru, cu costuri cuprinse între 329 de milioane de euro şi 492 de milioane de euro. Prima variantă ar fi cea optimă, pornind de pe strada Clinicilor până la Biserica Sfântul Petru, în cartierul Mărăşti. Soluţiile tehnice vor intra în analiza departamentelor din Primărie şi apoi vom decide în ce măsură se poate intra în etapele următoare, de pregătire a studiilor de prefazibilitate şi fezabilitate. Este un proiect care va fi finanţat din fonduri europene şi se va întinde pe două cicluri bugetare ale UE, începând din 2014, dar va presupune şi o finanţare naţională şi locală. Proiectul poate fi realizat în 53 de luni din momentul demarării lucrărilor, plus o perioadă anterioară de pregătire a proiectului şi a licitaţiei”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Băsescu nu a respectat pactul de coabitare. Nu ar fi nici prima, nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat

     El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti dacă pactul de coabitare semnat cu preşedintele mai este în vigoare în acest moment.

    “Acel acord de colaborare instituţională, în ceea ce mă priveşte, eu sunt foarte hotărât să îmi respect obligaţiile care îmi revin. Din punctul de vedere al preşedintelui, e foarte clar că nu, domnia sa nu l-a mai respectat şi, mă rog, nu ar fi nici prima şi nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cluj – Tânărul care a luat bacalaureatul deşi suferă de sindromul Down, premiat de Boc: “Am învăţat foarte mult, nimic nu se face fără muncă”

     Tânărul Mihai Moceanu, care a absolvit Liceul Teologic Adventist “Maranatha” din Cluj-Napoca şi care a obţinut media 6,83 la bacalaureat, deşi suferă de sindromul Down, a primit, miercuri, 1.000 de lei şi o diplomă de excelenţă de la primarul Emil Boc, într-o ceremonie desfăşurată în Sala de Sticlă a Primăriei.

    “Am învăţat cu ajutorul lui Dumnezeu şi al lui Iisus Hristos. Am învăţat foarte mult, nimic nu e uşor, omul funcţionează cu mintea, nimic nu se face fără muncă. Am luat 5,20 la română, 6,75 la istorie şi 8,55 la geografie. Sunt fericit. Vreau să urmez acum Facultatea de Teologie, vreau să devin preot, pentru că îmi place să mă rog, să citesc şi să scriu din Biblie. Geografia României îmi place cel mai mult”, a spus, într-o conferinţă de presă, Mihai Moceanu.

    Mama lui Mihai, Maria Moceanu, a afirmat, la rândul său, că a lucrat cu acesta în fiecare zi, timp de 12 ani, pentru a ajunge la rezultatul de la bacalaureat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: În Capitală sunt deschise 117 şantiere, la şcoli, grădiniţe, spitale, străzi, monumente

     Sorin Oprescu a spus că sunt deschise 26 de şantiere la unităţi de învăţământ, printre care şase corpuri de şcoală, 19 obiective şcolare unde se refac sau se construiesc anexe, respectiv săli de sport sau extinderi de corpuri noi, dar şi la ultima creşă din programul celor 13 realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

    Printre şantierele deschise la şcolile din Capitală, Oprescu a amintit Grupul Şcolar “Edmond Nicolau”, Şcoala de Muzică şi Arte nr. 3, Şcoala nr. 173 şi Grădiniţa nr. 43.

    “Lucrăm la finalizarea Centrului social multifuncţional de pe strada Turnu Măgurele, din Sectorul 4 şi suntem în construcţie pentru încă două centre pentru persoane disponibilizate, cu destinaţia asistenţei sociale a şomerilor, unul în Sectorul 1 şi celălalt tot în Sectorul 4”, a declarat Sorin Oprescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat obiectivele unde se desfăşoară lucrări pe perioada verii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat contractul de privatizare a companiei CFR Marfă. Documentul va fi transmis şi CSAT

     Hotărârea de Guvern se referă la aprobarea elementelor principale ale contractului care urmează să fie încheiat între Ministerul Transporturilor şi Grup Feroviar Român (GFR) pentru transferul a 51% din capitalul CFR Marfă.

    Surse guvernamentale au declarat, miercuri, dimineaţa, agenţiei MEDIAFAX că proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea contractului cu GFR pentru pachetul majoritar de acţiuni al CFR Marfă a fost inclus pe agenda şedinţei de Guvern de miercuri.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a confirmat că Guvernul va aproba, miercuri, contractul de privatizare a CFR Marfă şi a precizat că documentul va fi transmis însă şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), astfel încât preşedintele Traian Băsescu să nu lase Guvernul “să greşească”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu poate Isărescu să obţină credit pentru finanţarea afacerii pe care o deţine

     “Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate”, a afirmat Isărescu la dezbaterea “Isărescu şi invitaţii săi”, organizată la BNR.

    Întrebându-i pe bancheri ce face banca, în caz de executare, cu cisternele, directorii “de jos” i-au spus că se supun normelor BNR. Isărescu a relatat că s-a adresat şi şefului Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, care i-a spus că bancherii îşi întocmesc normele, iar BNR doar le validează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Voi continua să îl ignor pe Băsescu. Orgoliile provocate de pierderea puterii îl privesc pe el

     “O claborare instituţională între Guvern şi Preşedinţie trebuie să aibă la bază interesul public, nu interese personale, demagogice, generate de lansarea unui partid”, a spus Ponta.

    El a arătat că şi în octombrie anul trecut au existat declaraţii demagogice ale preşedintelui, de genul celor lansate la începutul acestei săptămâni, care au fost însă sancţionate de populaţie la votul din decembrie.

    Declaraţia premierului survine după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni, că va lua în 23 august o decizie definitivă privind numirea lui Ovidiu Silaghi la Ministerul Transporturilor, explicând că lipsa sa de încredere în Ovidiu Silaghi este urmare a performanţei acestuia la Ministerul Transporturilor, când nu s-a evidenţiat cu nimic, a fost “un fel de apă sfinţită”, adică nici nu a mişcat ceva, nici nu s-a opus la ceva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană propune limitarea comisioanelor la plata cu cardul

     Astfel, Comisia vizează reducerea costurilor suportate de retaileri pentru plăţile cu cardul, în speranţa că economiile vor fi transferate mai departe, către consumatori, prin reducerea preţurilor la vânzarea cu amănuntul.

    “Astăzi, piaţa plăţilor din UE este fragmentată şi presupune un cost ridicat, de mai mult de 1% din PIB-­ul UE, şi anume 130 de miliarde de euro pe an. Este vorba de un cost pe care economia noastră nu şi-l poate permite. Propunerea noastră va promova piaţa unică digitală prin garantarea de plăţi pe internet mai ieftine şi mai sigure, atât pentru comercianţii cu amănuntul, cât şi pentru consumatori. Modificările propuse pentru comisioanele interbancare vor elimina o barieră importantă între pieţele naţionale ale plăţilor şi vor pune capăt, în cele din urmă, nivelului nejustificat de ridicat al acestor comisioane”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, într-un comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană (CE)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro