BusinessMagazin

Blog

  • „Uneori, viaţa alege să nu-ţi ofere ceea ce tu îi ceri, ci să-ţi dăruiască ceva şi mai bun în schimb”

    …crede Diana David, una dintre cele mai puternice femei din industria locală de tehnologie. Deşi a cochetat de-a lungul timpului cu ideea de a îmbrăţişa o carieră de sportivă de performanţă, asemeni părinţilor săi, iar mai târziu şi-a dorit să devină actriţă, psiholog ori avocat, ea spune că acest dar a constat într-o combinaţie a acestor profesii. Ce calităţi au adus-o la cârma SAP România?

     

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Cred că, pentru a oferi un răspuns cuprinzător la această întrebare, trebuie să mă întorc cu puţin mai mult de 20 de ani în urmă. Provin dintr-o familie cu părinţi sportivi de performanţă, iar ei m-au încurajat să urmez o carieră în acest domeniu. Cu toate acestea şi deşi am deprins multe calităţi din lumea sportului, precum ambiţia, perseverenţa şi disciplina în modul de lucru, am simţit că ar exista arii de activitate care să mi se potrivească mai bine.

    Ce ştiam era că îmi doream să creez un impact în rândul oamenilor din viaţa mea. Acesta este un lucru spre care am tins întotdeauna, şi încă o fac. Cursurile de actorie pe care le-am urmat o perioadă de timp au dus la o dorinţă arzătoare de a fi actriţă. Îmi plăceau emoţiile şi conştientizările pe care teatrul le trezea în mine, aşa că am vrut să continui să dau mai departe ceea ce şi teatrul mi-a oferit mie de-a lungul anilor.

    Dar să nu uităm că eram foarte tânără, aşa că, bineînţeles, nu era doar asta. Mă gândeam, de asemenea, cât de mult mi-aş dori să devin avocat, să reprezint drepturile oamenilor, să lupt pentru ei. Şi pentru că două aspiraţii nu erau de ajuns, am cochetat şi cu ideea de a fi psiholog. Nu eram fascinată doar de emoţiile umane, ci şi de comportamente şi de mintea omului în general. Ce aveau în comun toate aceste profesii?, probabil că vă întrebaţi. Oamenii şi exact această idee: de a genera un impact pozitiv în jurul meu.

    2. Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Ei bine, viaţa s-a desfăşurat în aşa fel încât nu am devenit nici actriţă, nici avocat, nici psiholog. Cred cu tărie în faptul că, uneori, viaţa alege să nu-ţi ofere ceea ce tu îi ceri, ci  să-ţi dăruiască ceva şi mai bun în schimb. Pentru mine, acest dar a constat într-o combinaţie a celor trei menţionate mai sus. Am ocazia să abordez cele mai profunde provocări ale societăţii noastre, similar cu felul în care o face un actor în mod minunat într-o piesă de teatru, doar că eu o fac reprezentând SAP România şi contribuind la schimbarea organizaţiilor şi, prin asta, la crearea de plusvaloare în vieţile oamenilor. Unii ar putea asocia actoria cu falsitatea. Cu toate acestea, sinceritatea fiind una dintre cele mai importante valori ale mele, personal privesc actoria ca pe o modalitate de a aduce conştientizare şi emoţie în lumea din jurul nostru, contribuind la educaţia, dar şi la bunăstarea umană.

    Însă activitatea mea nu se opreşte aici. Am ocazia să analizez diferite cazuri, abordându-l pe fiecare în parte într-un mod unic, încercând mereu să găsesc cele mai bune soluţii pentru clienţii noştri, ceea ce face parte şi din viaţa de zi cu zi a unui avocat. Nu în ultimul rând, am oportunitatea să înţeleg şi să explorez mintea umană în toată complexitatea ei în fiecare zi, în interacţiunile cu colegii mei. Am privilegiul de a contribui la dezvoltarea şi bunăstarea angajaţilor noştri. Oamenii se află în centrul a tot ceea ce facem şi cred că doar prin empatie, înţelegere şi transparenţă putem realiza lucruri extraordinare – iar acest lucru nu se aplică doar în domeniul profesional.

    3. În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Având în vedere evenimentele din ultimii ani, nu ştiu în ce măsură putem anticipa ceea ce se va întâmpla în următorii 20 de ani. Industria IT este un sector extrem de dinamic, iar viteza de schimbare se produce într-un ritm incredibil de accelerat. Nu cred că acest lucru se va schimba. Deşi nu pot prezice ce se va întâmpla în următorii 20 de ani, ceea ce pot spune cu siguranţă este faptul că organizaţiile au realizat cât de important este să fie pregătite pentru orice ar putea aduce viitorul. Sau, cel puţin, dacă nu sunt pregătite, să dispună de resursele necesare unei adaptări rapide la ceea ce vor întâmpina.  Am observat o cerere crescută în ceea ce priveşte soluţiile de tip cloud, care contribuie exact la acest scop: pregătesc organizaţiile pentru neprevăzut, oferind flexibilitate, scalabilitate, precum şi viteza necesară pentru a fi în pas cu schimbările.

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Diana David, managing director, SAP România este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Cătălin Cîrstoiu bagă Coaliţia în blocaj. Ce variante de candidaţi au PSD şi PNL

    Cătălin Cîrstoiu: „Mandatul meu este pe masa coaliţiei”.Şi candidaţii PSD – PNL de sectoare sunt nemulţumiţi de Cîrstoiu.
    Coaliţia discută mai multe variante pentru candidatura comună la PMB.
    La mai puţin de 1 lună de la prezentarea oficială drept candidat comun PSD -PNL la Primăria Generală a Capitalei, doctorul Cătălin Cîrstoiu dă cele mai mari dureri de cap Coaliţiei, care tot discută şi se chinuie să-i retragă candidatura. Decizia retragerii din cursă a lui Cîrstoiu nu este tocmai uşoară pentru că Ciolacu şi Ciucă trebuie să scoată imediat din joben un nou candidat unic şi comun.

    „Nu, nu, candidatul în acest moment este Cătălin Cîrstoiu. Am spus foarte clar că luni vom face o coaliţie…Am vorbit pe Whatsapp cu domnul Cîrstoiu, o să vorbesc şi mai târziu. E normal să ţinem o legătură între noi. Nu am apucat să mă uit la conferinţa de presa. Am ajuns în jur de ora 0. Sunt ferm convins că bucureştenii vor alege varianta cea mai bună. Vă pot spune cu certitudine. Alianţa PSD PNL la PMB va avea un candidat unic. În acest moment avem un candidat unic”, spune Marcel Ciolacu.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro
     

  • Familia austriacă Julius Meinl, care deţine pe plan local producătorii de ciocolată Kandia şi Heidi, intră pe piaţa hotelieră românească prin achiziţia hotelului Ambasador din Bucureşti, care va trece printr-un proces de renovare

    ♦ Grupul austriac are în plan să renoveze complet hotelul şi să îl redeschidă în 2027 sub brandul The Julius Bucharest ♦ Hotelul ar urma să aibă circa 158 de camere.

    Familia austriacă Meinl, care deţine Julius Meinl, unul dintre cei mai mari jucă­tori de pe piaţa cafe­lei pre­mium şi care deţi­ne fabricile Kandia şi Heidi din România, intră pe piaţa hotelieră locală prin achiziţio­narea hotelului Ambasa­dor din Bucureşti, aflat pe bule­vardul Magheru, de către compa­nia Julius Meinl Living, parte din grupul Julius Meinl.

    Achiziţia a fost realizată în două etape. Julius Meinl Living a achiziţio­nat prima dată Ambasador SA, care deţinea jumătate din proprietate şi care activa drept hotel, iar cea de-a doua etapă a fost achiziţio­narea de către Ambasador SA a celeilalte părţi a clădirii, care era deţinută separat. „Pentru a ne asi­gura că oferim servicii la standarde tot mai înalte şi pentru a îmbunătăţi expe­ri­en­ţa pe care o oferim oas­pe­ţilor noştrii, am luat deci­zia de a întrerupe activita­tea hotelului înce­pând cu data de 07.03.2024. Împreu­nă cu noul acţionar întregul imobil Hotel Ambasa­dor va fi supus unui amplu pro­ces de moder­nizare astfel încât să venim în întâmpi­narea solicitărilor dumnea­voas­tră la un nivel al servi­ciilor con­form tendinţei din piaţa turistică“, se arată într-un anunţ de pe site-ul hotelului.

    Grupul austriac are în plan să renoveze complet hotelul şi să îl redeschidă în 2027 sub brandul The Julius Bucharest. Hotelul are o suprafaţă de 12.600 de metri pătraţi şi va avea circa 158 de camere şi apartamente de lux.

    Compania nu a anunţat despre ce buget de investiţii este vorba. Următorul pas pe care Julius Meinl Living îl va face va fi obţinerea autorizaţiilor necesare pentru reabilitarea clădirii, odată cu obţinerea acestora, reabilitarea va dura aproximativ doi ani, anunţă compania.

    Julius Meinl Living mai deţine un hotel în Praga, care are 168 de camere şi apartamente de lux, cu restaurant, cafenea, săli de şedinţă, spaţiu de co-working şi o sală de sport. În plus, hotelul conţine şi un magazin de alimente şi băuturi gourmet marca House of Julius Meinl. Familia austriacă îşi propune să replice modelul din Praga şi în Bucureşti.

    „Suntem încântaţi că avem acum oportunitatea de a transforma proprietatea Hotel Ambasador într-unul dintre hotelurile de excepţie din Bucureşti, capitala uneia dintre cele mai dinamice economii şi cu cea mai rapidă creştere din Europa“, spune Julius Meinl VI, CEO Julius Meinl Living.

    Hotelul Ambasador este o clădire emblemă construită în stil art deco. Proprietatea a fost construită cu puţin timp înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost deschisă în 1939. Operaţiunile hotelului au fost întrerupte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în primii ani de comunism. Cu toate acestea, în 1958, operaţiunile hoteliere au fost reluate şi au continuat de atunci. În timpul pandemiei, hotelul s-a închis pentru turişti pentru a caza cadrele medicale.

    Familia austriacă a intrat în piaţa locală în anul 2005, prin achiziţia importatorului exclusiv de până atunci a Julius Meinl de pe piaţa românească, compania Novo din Târgu-Secuiesc. După preluare, aceasta a fost redenumită Julius Meinl România. Novo era o companie dezvoltată de la zero de doi antreprenori locali – Tibor Dobri, cel care conduce acum afacerea Julius Meinl, şi Simon Attila Ladislau.

    Familia austriacă Meinl mai deţine pe plan local şi producătorii de ciocolată Kandia Dulce şi Heidi Chocolat.

    Julius Meinl, afacere de familie înfiinţată în anul 1862 în Austria, activează în peste 70 de ţări la nivel mondial, iar în 40 dintre acestea se află în top trei mărci de cafea premium şi este lider de piaţă pe segmentul premium în Austria, ţările adriatice, Europa Centrală şi de Est, Dubai. La nivel global, Julius Meinl are 1.000 de angajaţi şi peste 50.000 de clienţi.

     

     

  • „Toată lumea se gândeşte bine pe ce-şi cheltuie banii“. Restaurantele din Ungaria şi Polonia continuă să se închidă din cauza declinului cererii provocat de inflaţie, costurilor ridicate ale energiei, penuriilor de forţă de muncă şi chiriilor mari

    Koool, restaurantul înotătoarei maghiare Katinka Hosszu şi al soţu­lui ei Mate Layber-Gelencser, s-a închis după mai puţin de doi ani, po­trivit presei maghiare. Restaurantul era situat în centrul Budapestei.

    Închiderea a fost justificată astfel: „Întrucât continuarea Koool în situa­ţia economică actuală ar fi avut ca rezultat o deteriorare a calităţii, acest lucru nu ar fi fost etic faţă de voi, oaspeţii“.

    Un fel principal costă 5-7.000 de forinţi (12,8-18 euro) într-un restau­rant din Ungaria, însă preţul este prea ridicat pentru maghiarii de rând. Prin urmare, unităţile au mai puţini oaspeţi, iar cei care mănâncă în oraş mănâncă mai puţin, potrivit Daily News Hungary.

    Inflaţia a mai scăzut în Ungaria, însă oamenii tot nu au suficienţi bani pentru a comanda două-trei feluri într-un restaurant. Astfel, aceştia comandă doar unul.

    Industria restaurantelor din Un­ga­ria se confruntă cu un nou an de nesiguranţă. În 2022, anunţurile pri­vi­toare la închideri au venit constant, iar valul închiderilor s-a prelungit în anul următor.

    Oraşul Sopron a resimţit acest val din 2022. Închiderile au început în aprilie cu renumitul Puskas Restau­rant, o unitate renumită, cu o istorie de 36 de ani. Acesta nu era popular doar în rândul localnicilor, ci şi al celebrită­ţilor locale şi străine, politi­cienilor şi artiştilor. Şi alte unităţi din zonă, cum ar fi Varkert Café & Restaurant şi Gra­ben Restaurant, şi-au tras obloanele.

    Valul de închideri a afectat şi Gyor şi zonele învecinate. Arrabona Food Bar, renumit pentru sandvişu­rile cu ciuperci, dar şi alte unităţi de renume ca Benedetto Confectionery, cu o istorie de 37 de ani, au fost forţate să se închidă.

    Pizzerii şi food bar-uri au luat lo­cul unor restaurante vechi, însă suc­cesul pe termen lung al acestora ră­mâ­ne nesigur. Potrivit lui Csaba Horvath, expert în gastronomie, me­diul actual este unul dificil, cu costuri în creştere la energie şi bunuri, penurii de forţă de muncă şi condiţii de piaţă în continuă schimbare.

    „Este o perioadă în care toată lumea se gândeşte bine pe ce-şi chel­tuie banii“, arată acesta.

    Şi industria gastronomică a Poloniei suferă, sufocată de datoriile din pandemie, de costurile în creştere şi de inflaţie. În pandemie, oaspeţii nu au venit pentru că nu au putut, iar acum pot, dar nu mai vor. Aproape două treimi din polonezi şi-au redus cheltuielile din cauza creşterii preţurilor care a erodat puterea de cumpărare.

    În centrul oraşului Bydgoszcz, un nou restaurant şi-a tras recent obloanele, scrie wyborcza.pl.

    La Siesta a operat din iulie anul trecut şi a oferit preparate din bucătăria mediteraneeană.

    Se părea că, după perioada dificilă a blocajelor pandemice, industria de catering a revenit pe drumul cel bun.

    Din păcate, creşterea preţurilor la alimente, scumpirea energiei şi costurile mai mari cu închirierea spaţiilor afectează industria de catering la fel de mult ca şi pandemia.

  • Fonduri gigantice de investiţii au ajuns acum să domine Wall Streetul, împingând marile bănci tradiţionale spre tuşă. Cele de top controlează sume ce rivalizează cu economiile multor ţări mari

    Firme gigant de investiţii pre­iau controlul asupra sistemului finan­ciar american. Firmele de top contro­lează sume care rivalizează cu econo­miile multor ţări mari. Acestea pă­trund în forţă în noi domenii de business, es­tompând liniile care defi­nesc cine face ce pe Wall Street, şi împing uşor băn­cile cândva domi­nante către margine, scrie The Wall Street Journal.

    Acum, managerii de active tradi­ţionale şi alternative controlează de două ori mai multe active decât băn­cile americane, ceea ce le conferă un control în creştere asupra economiei americane.

    Firmele respective, ce includ Blackstone, Franklin Templeton, BlackRock şi KKR, devin mai complexe şi mai asemănătoare una cu alte în acelaşi timp. Investitorii spun că aceasta creează riscuri cu care pieţele nu s-au mai confruntat.

    Executivii acestor firme insistă că expansiunea, deşi frapantă, este doar incipientă. O veste bună pentru ei pen­tru că creşterea rapidă le aduce o avuţie vastă. Sectorul de private equity a produs mai mulţi miliardari decât orice altă industrie în ultimii ani.

    Companiile uriaşe de gestionare de fonduri cresc oferind noi tipuri de produse pentru a câştiga cotă de piaţă. Cele mai mari dintre acestea se transformă în supermarketuri finan­ciare, majoritar pentru instituţii şi cei bogaţi, dar din ce în ce mai mult şi pentru investitori din clasa de mijloc. Băncile s-au consolidat în mod similar în deceniul de dinaintea crizei financiare.

    Fonduri de private equity sau private debt, cum ar fi Apollo Global Management şi Blackstone, gestio­nează în cea mai mare parte bani pentru instituţii, dar vând şi produse pentru investitori individuali într-o măsură în creştere. Uriaşi din dome­niul fondurilor mutuale, incluzând BlackRock, devin şi mai mari consti­tuind sau achiziţionând operaţiuni de fonduri private.

    Managerii de active iau de asemenea locul băncilor ca creditori către companii şi consumatori ameri­cani şi se interconectează cu industria asigurărilor.

    Executivii de top ai acestora spun că solicită angajamente pe termen lung din partea clienţilor, iar acest lucru îi face mai stabili decât băncile dependente de depozite.

    Fondurile respective au început să crească după criza financiară, când noile reglementări au restrâns investiţiile şi creditarea de către bănci, făcând loc pentru extinderea managerilor de fonduri. Băncile centrale au menţinut dobânzile scăzute în mare parte a deceniului următor, determinând o reorientare a investitorilor dinspre conturi de economii şi titluri de trezorerie către fonduri gestionate.

    În 2008, băncile şi managerii de fonduri din SUA erau aproximativ pe poziţii egale cu active de aproximativ 12 mld dolari. Astăzi, managerii de active tradiţionale, de fonduri private de fondurile de hedging controlează aproximativ 43.500 mld dolari, aproape dublu faţă de bănci.

    Managerii de fonduri publice au devenit uriaşi, cei dintre cei mai mari controlând aproximativ 26.000 mld dolari, echivalentul întregii producţii economice anuale americane. În ultimii patru ani, însă, activele fondurilor de private equity şi fondurilor de datorii s-au dublat la aproape 6.000 mld dolari, depăşind cu mult rata de creştere a fondurilor publice.

    Iar extinderea în forţă a fondurilor respective ar putea continua.

    Autorităţile de reglementare abordează managerii uriaşi de fonduri din mai multe unghiuri. Comisia de reglementare a pieţei financiare americane a aprobat în august noi reglementări pentru fondurile private solicitând mai multe rapoarte financiare din partea acestora.

    La sfârşitul anului trecut a fost introdusă de asemenea o reglementare ce permite ca marii manageri de fonduri să fie reglementaţi ca instituţiile de importanţă sistemică, asemeni băncilor. Totuşi, decizia doar reintroduce o măsură din timpul erei Obama anulată de administraţia Trump.

  • Salariile muncitorilor manuali explodează în Ungaria

    Până la sfârşitul celui de-al patrulea trimestru din 2023, salariul mediu brut pe oră al muncitorilor calificaţi care efectuează muncă manuală din Ungaria era de 1.952 de forinţi, relevă o analiză Trenkwalder, citată de Portfolio. Aceasta reprezintă o creştere cu 19,8% de la 1.630 de forinţi în aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Preţul zahărului urcă de la un minim pe un an pe fondul semnelor de reducere a ofertei

    Contractele futures pe zahăr au urcat în New York, semnele de restrângere a ofertei dând un impuls preţurilor care săptămâna trecută au coborât la cel mai scăzut nivel din mai mult de un an, conform Bloomberg. Vremea mai uscată din Brazilia va pune presiune pe producţie. De asemenea, producţia de trestie de zahăr a Thailandei a fost cu 12% mai redusă în ultimul sezon.

  • Dobânzile, încotro? În zona euro vor începe să scadă în iunie. În Ungaria ar putea ca până la sfârşitul anului să ajungă mai mici decât cele din România, după ce au fost cele mai mari din UE. Banca centrală a Cehiei continuă şi ea să ieftinească împrumuturile

    Nimic nu mai poate opri banca centrală a zonei euro de la a re­duce dobânzile, sugerează ofi­cia­lii instituţiei. Sunt şanse foar­te mari ca primul pas în acest sens să fie făcut în iunie. Astfel, Germania, Franţa, Italia, Spania, economiile mari euro­pene, dar şi altele mai mici precum Croaţia, vor avea la vară creditarea mai ieftină după doi ani de dobânzi record. Care va fi după aceea traiectoria costului creditelor şi depozitelor nu este clar.

    În Europa de Est, cu excepţia BNR, toate băncile centrale mari au făcut deja pasul reducerii dobânzilor. Iar cea a Ungariei se re­mar­că prin maratonul scăderilor, care după toate probabilităţile va continua până la sfâr­şitul anului şi dincolo, chiar dacă cu un ritm mai slab. În felul acesta, Ungaria, după ce a pierdut în favoarea României poziţia de ţara cu cea mai puternică inflaţie din UE, ar putea ajunge ca până la finalul anului să aibă dobânzi mai mici decât cele actuale ale BNR. Banca centrală maghiară a pornit pe drumul ieftinirii creditului cu cele mai mari dobânzi din Uniune.

    Economiile zonei euro, către care se în­dreap­tă cea mai mare parte a exportu­rilor statelor est-europene membre ale UE, vor avea cel mai probabil din iunie dobânzi mai mici. Aceas­tă lună este dată ca reper de majoritatea analiştilor şi este sugerată de mesajele venite până acum de la oficialii BCE.

    Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în consiliul guver­nator al BCE, a asigurat într-un interviu pentru Les Echos că nimic, nici chiar creşterea preţurilor petrolului din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, nu va împiedica BCE să scadă dobânzile în iunie. „Dacă nu apare vreo surpriză, nu vom mai aştepta mult până la reducerea dobânzilor“, a spus francezul. Cu altă ocazie, el a descris aceste surprize drept „şocuri majore“.

    Alţi colegi de-ai săi nu au dat ca reper sigur pentru scăderea dobânzilor şedinţa de politică monetară din iunie, dar au spus că probabilitatea creşte ca atunci BCE să înceapă relaxarea politicii monetare. A devenit ceva obişnuit ca mesajele către public ale oficialilor băncii centrale a zonei euro să difere între ele mai ales când vine vorba de traiectoria dobânzilor, însă deciziile sunt luate în unanimitate. În special şefii băncilor centrale din sudul Europei, din ţările cu datorii mari, au insistat pe tăierea dobânzilor.

    În ultima săptămână chiar şi olandezul Klaas Knot, un adept al politicii monetare restrictive, pare să se fi împăcat cu gândul că BCE va reduce dobânzile în iunie. La fel şi germanul Joachim Nagel, după cum scrie Reuters. Dar dincolo de iunie nimic nu mai este clar. Villeroy vrea ca BCE să taie dobânzile şi în iulie sau cel puţin ca un astfel de pas să fie luat în considerare. În tabăra adversă, Knot şi alţii insistă că relaxarea politicii ar trebui să coincidă cu publicarea proiecţiilor economice şi de inflaţie trimestriale.

    Pieţele văd reduceri de dobânzi în iunie, septembrie şi decembrie. Knot încurajează aceste aşteptări. Portughezul Mario Centeno nu vede motive de grabă. Austriacul Robert Holzmann a spus că nu vede BCE angajân­du-se în 3-4 runde de reduceri de dobânzi anul acesta dacă Rezerva Federală americană nu începe şi ea să ieftinească împrumuturile.

    El a făcut această afirmaţie cu toate că şefa sa, Christine Lagarde, a declarat independenţa BCE faţă de Fed. Toţi oficialii BCE recunosc că volatilitatea de pe pieţele energiei şi tensiunile geopolitice pot revigora inflaţia, dar cred că impactul de până acum nu a fost suficient de puternic pentru a frâna dezinflaţia. Traderii de peste Atlantic pariază că banca centrală americană va efectua prima reducere de dobânzi în septembrie.

    În martie, inflaţia din zona euro a încetinit de la 2,6% la 2,4%. Pe ţări, indicatorul a variat de la 4,9% în Croaţia la 0,3% în Lituania. Ţinta BCE este de 2%. În Europa de Est, Ungaria a avut mult timp cea mai puternică inflaţie – 26% în ianuarie 2023. În martie indicatorul era la 3,6%, aproape de ţinta băncii centrale. Când instituţia a pornit actualul ciclu de relaxare a politicii monetare, în octombrie 2023, dobânda de bază era la 13%.

    A stat la acel nivel aproape un an. În prezent, banca se încadrează cu dobânzile pe o traiectorie descendentă bine definită. Reducerile cu care banca centrală a obişnuit au fost de 75-100 puncte de bază pe lună. Analiştii spun că până la mijlocul anului vor fi efectuate tăieri lunare de 50 de puncte de bază, urmând ca până în decembrie ritmul să încetinească, scrie Portfolio.hu. Aceasta înseamnă prudenţă.

    Forintul este moneda est-europeană cea mai predispusă la deprecieri şi crize monetare. În aceste condiţii, cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca banca maghiară să coboare în şedinţa de politică monetară de marţi dobânda la 7,75%. Le ce nivel va ajunge în decembrie, părerile diferă. Câţiva analişti văd dobânda la 6%. Cel mai pesimist anticipează o cotă de 7%. Un sondaj efectuat de Portfolio a stabilit valoarea mediană la 6,5%.

    În prezent, dobânda de politică monetară a BNR, singura bancă centrală din regiune care nu a pornit pe calea ieftinirii creditului, este de 7%. În martie, inflaţia a fost de 6,6%. În Cehia, oficialii băncii centrale spun că vor continua cu scăderea dobânzilor, doar că nu se poate pune problema accelerării ritmului. Există prea multe riscuri. De asemenea, din economie nu vin nici semnale care să impună o încetinire. Dobânda cheie a băncii naţionale cehe este la 5,75%. În Polonia, dobânda de referinţă este tot de 5,75%.

  • eMAG a înregistrat vânzări de patru ori mai mari la jante şi anvelope şi de două ori mai mari la biciclete, sere, mobilier de grădină şi fashion, în primele două săptămâni din luna aprilie

    Retailerul online eMAG a înregistrat vânzări de patru ori mai mari la jante şi anvelope şi de două ori mai mari la biciclete, sere, mobilier de grădină, dar şi fashion, în primele două săptămâni din luna aprilie, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. De asemenea, vânzările de articole pentru sporturi cu rachete şi sporturi de apă au crescut cu 15%, iar creşteri similare au înregistrat saltelele pentru exerciţii şi articole pentru pescuit, la fel şi pentru categoria fashion, în special încălţăminte sport atât pentru copii cât şi pentru adulţi.

    „Primele două săptămâni din aprilie arată un apetit crescut în rândul clienţilor pentru amenajarea spaţiului exterior şi pentru activităţi în aer liber şi călătorii, pe lângă cumpărăturile tradiţionale pe care le fac în apropierea sărbătorilor Pascale. Ei au folosit fiecare eveniment de shopping pentru a cumpăra cele necesare la preţuri cât mai bune, accesând ofertele promoţionale, dar şi posibilitatea de a-şi finanţa cumpărăturile în rate, într-o perioadă când listele de cumpărături sunt mai lungi. De altfel, în această perioadă au posibilitatea de a accesa atât soluţiile de plată în patru rate sau la 30 de zile puse la dispoziţie de eMAG, cât şi finanţarea în 12 rate oferită de HeyBlu, la o dobândă promoţională”, a spus Mircea Tomescu, Chief Marketing Officer eMAG România, Ungaria şi Bulgaria.

    Articolele pentru curăţenia casei nu lipsesc nici ele din topul celor mai vândute categorii din această perioadă, înregistrând creşteri de peste 10%, au mai transmis reprezentanţii eMAG.

    În top-ul produselor cu vânzări în creştere în primele două săptămâni ale lunii aprilie se regăsesc motocoase electrice, cositoare, mobilier de grădină, furtunuri de grădinărit, piscine şi accesorii pentru piscină, aspersoare, fântâni de grădină, aparate de aer condiţionat, biciclete, vehicule electrice şi articole de fashion.

    „Cu o lună înainte de Paşte, clienţii eMAG adăugaseră cu 20% mai multe produse în Favorite comparativ cu luna anterioară, semn că se pregăteau din timp şi aşteptau cel mai bun moment de shopping.”

     

  • Cum te afectează poluarea? Biolog: „Fragmentele de plastic ajung în ţesut şi nu există mecanisme care să le distrugă”

    Poluarea cu plastic rămâne o problemă globală ce ameninţă mediul, oamenii şi animalele. Materialele de plastic se descompun în sute de ani, timp în care afectează fauna şi flora. 8 mil de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an, potrivit Ocean Conservacy.

    32% din ambalaje nu ajung în sisteme de colectare, ci în ecosisteme, arată E. MacArthur. Animalele marine şi păsările pot confunda fragmente de plastic cu hrana. Producţia de plastic implică un consum ridicat de resurse naturale şi emisii de gaze.

    Câteva soluţii eco-friendly sunt sticlele de apă din oţel inoxidabil şi ambalajele din carton. Bîlbă: Fragmentele de plastic ajung în ţesut şi nu avem mecanisme care să le distrugă.

    Odată cu revoluţia tehnologică, industrializarea şi dorinţa nestăvilită de a deţine lucruri, omul ajunge să sufoce planeta cu plastic. Râurile, mările şi oceanele ar putea fi umplute cu 44 milioane de tone de plastic până în anul 2060. În prezent sunt aproximativ 22 de milioane de tone de plastric şi microplastic care sufocă vietăţile subacvatice şi apoi, implicit pe noi.

    România se află pe ultimul loc în UE privind reciclarea deşeurilor de ambalaje. Şi în loc să progresăm, pierdem 5 procente an de an. Specialiştii recomandă adoptarea unor soluţii eco-friendly pentru diminuarea consumului excesiv de plastic, precum sticlele de apă din oţel inoxidabil sau pungile de cumpărături din materiale textile.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro