Prezent, vineri, la Botosani, Dragnea a criticat dur masurile de
austeritate anuntate de Guvern, aratand ca “ceea ce se intampla
astazi in Romania este efectul instituirii unui stat aproape
mafiot, a unui stat clientelar care, cu cinism, hotaraste ca
furturile care se intampla din banii publici sunt suportate de
categoriile sociale care au cele mai mari greutati”, ransmite
corespondentul MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am demisionat din motive personale. Astazi (vineri-n.r.) este
ultima zi de lucru si dupa ce imi voi lua cateva zile de concediu
ma voi reintoarce la regionala din Craiova pentru ca vreau sa raman
in sistem”, a spus Frasinoi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cotatia aurului pe piata spot a urcat la 1.248,95 dolari, pana
la 10:46 GMT, de la 1.231,83 dolari in inchiderea sedintei de
tranzactionare de joi, transmite Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Scaderea cheltuielilor publice in Vest va
duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce
va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est”, a spus Berglof.
“E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune,
dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere
mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta”, adauga
economistul-sef al BERD.
numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza
presiunilor exercitate de piete”, apreciaza la randul lui Jeffrey
Anderson, director al departamentului european al Institutului
pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca
statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat
saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor
bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de
taiere a cheltuielilor publice.
Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia
reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.
In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de
Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere
cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va
prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia
si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale
exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o
crestere peste asteptari.
Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere
a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata
de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce
investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia.
“Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar
aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi
slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa
Centrala si de Est”, declara Anderson.
O redresare dupa caderea de anul trecut a
economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson,
insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza
cererii interne slabe.
In tranzactiile de vineri, euro a atins un
nou record negativ, coborand pana la 1,2433
dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din
cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea
masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si
Portugalia.
Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa
Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets
ca anul acesta “cresterea este fragila in estul Europei, iar
redresarea este posibila, dar nu certa” in cele mai puternice state
ale continentului. “Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei,
sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica”,
adauga Allen.
Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat
ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si
Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti,
“in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Mirow a vorbit insa de un
“risc potential”, precizand ca “pana acum nu am vazut nici un efect
major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat
bine”.
de noi surse de
crestere, spre a pune
capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni
competitiva, considera Mirow. “Orice revenire dupa criza va fi
indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale
perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in
urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de
crestere”.
Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea
cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile
investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile
straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de
export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI
pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania,
Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta
acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta
zona.
Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din
epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa
sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult
IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze
relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai
profunda cu UE.
Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se
incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea
finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde
opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul
pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata,
majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9
miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.
Anul trecut, BERD a acordat Romaniei
finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318
milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu
4,43 miliarde de euro in total.
“Cel mai important acum este sa creati locuri de munca. Asta
este cheia”, a spus Treichl, prezent la un seminar organizat in
cadrul intalnirii anuale a BERD, la Zagreb.
Seful Erste considera ca modelul ales de Guvern, de reducere a
cheltuielilor publice prin taieri de salarii, este mai putin
dureros decat alternativa disponibilizarilor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Potrivit variantei oficiale agreate pentru noua indemnizatie
pentru cresterea copilului, se va pastra perioada de acordare de
doi ani si procentul de 85% din nivelul veniturilor obtinute in
ultimele 12 luni, dar se va micsora cu 25% suma neta
rezultata.
De exemplu, daca pana acum o mama primea o indemnizatie de 2.000 de
lei, de la 1 iunie va primi lunar 1.500 de lei.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Conform inregistrarilor, comandantul aeronavei, capitanul
Arkadiusz Protasiuk si-a dat seama prea tarziu ca avionul se afla
foarte aproape de sol, afirma cotidianul rus Komsomolskaia Pravda,
care citeaza cotidianul polonez Dziennik Gazeta Prawna, potrivit
agentiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Reducerea liniara a salariilor este o masura neconstitutionala.
Exista o decizie a Curtii Constitutionale legata de acest lucru de
acum un an-un an si jumatate, (…) care prevede clar ca o asemenea
decizie nu este valabila”, a spus Hossu, dupa o intalnire la care
au participat cu mai multi reprezentanti ai sindicatelor si
oficiali din Ministerul Finantelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cei peste 200 de sindicalisti au incheiat fara incidente
protestul de vineri de la Palatul Cotroceni, in timpul pichetului
protestatarii acuzandu-l pe presedintele Traian Basescu ca i-a
inselat si ca este “tradator de familie si popor”. La protestul de
la Palatul Cotroceni au participat peste 200 de sindicalisti din
sanatate, administratie, transporturi si educatie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Meniul, un exemplu de gastronomie cosmopolita, care nu a uitat
de trecutul razboinic – vezi numarul mare de sabii si cutite cu
care se prepara mancarea – este suficient de generos incat sa ii
satisfaca pe amatorii de noutati, dar nu exagerat de vast, astfel
ca alegerea nu este foarte dificila si este usurata de structura
clara – aperitive, pide, fel principal si desert.
Cititi mai multe despre restaurantul Divan pe
www.timeoutbucuresti.ro.