Blog

  • Pensii pentru tineri

    Legea privind pensiile facultative a intrat in dezbatere publica. Toata lumea stie ca noul sistem va incepe sa fie aplicat la anul. Intrebarea care se pune insa este, pentru viitorii investitori, de ce ar cotiza la un fond de pensii, in loc sa-si tina pur si simplu banii in banca sau sa-i plaseze pe bursa.

     

    Raspunsul nu vine neaparat din eficienta cu care vor fi investiti banii. Nu se poate spune, chiar dupa aprecierile specialistilor din asigurari, ca veniturile aduse de un fond de pensii ar fi mai mari decat cele aduse de un depozit la banca sau de piata de capital.

     

    Comparatia nu se face insa cu astfel de surse de venit, ci cu ceea ce poate oferi statul, ca furnizor de asigurari sociale, cetatenilor care ajung la varsta pensionarii. Iar statul poate oferi tot mai putin, fiindca, dupa cum stim, dezechilibrul intre populatia de varsta activa si cea pensionata creste: un salariat contribuie acum la sistemul de asigurari sociale pentru 1,24 pensionari, iar pensia medie, de 380 RON, inseamna mai putin de jumatate din salariul mediu net pe economie. Prin urmare, statul a decis sa externalizeze treptat sarcina platii pensiilor: pe langa mecanismul actual, unde pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor (pilonul I al sistemului de pensii), de la anul vor aparea pensiile private facultative, zise ocupationale (pilonul III), iar din 2008 pensiile private obligatorii. O parte din contributiile de asigurari sociale intra deci in administrarea unor fonduri de investitii, care le investesc in asa fel incat sa-i ofere beneficiarului castiguri in plus. Pentru stat, avantajele existentei sistemului privat de pensii sunt evidente, incepand cu eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale si terminand cu stimularea pietei de capital si a cresterii economice, prin faptul ca sumele acumulate din contributii sunt investite in economie. Nu trebuie sa mire deci pe nimeni ca, daca pensiile facultative sunt prezentate doar ca un potential avantaj de care viitorii pensionari pot sau nu sa profite, participarea la pilonul II al sistemului de pensii va fi obligatorie. Toti cei care cotizeaza la sistemul public si au pana in 35 de ani vor varsa o parte fixa din CAS la fondurile de pensii (mai exact, 2% din cota actuala de 9,5% din venitul brut, urmand ca in curs de opt ani sa se ajunga la 6%). Singura libertate lasata cotizantului e sa-si aleaga fondul unde vor merge banii lui. Obligatia de a intra in sistemul privat de pensii n-o vor avea insa decat tinerii, atata vreme cat cei intre 35 si 45 de ani pot alege daca vor cotiza sau nu, iar cei peste 45 de ani nu sunt atractivi pentru nici un fond de pensii, pentru ca perioada lor de cotizare este considerata mica, din moment ce nu mai au decat 15 ani pana la pensionare.

     

    Majoritatea celor mai mari societati de asigurari si-au manifestat deja dorinta de a se constitui in administratori de fonduri de pensii, a declarat pentru BUSINESS Magazin Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Este adevarat ca deocamdata sunt greu de estimat beneficiile companiilor, pentru ca n-au fost batute in cuie conditiile de participare. „Allianz-Tiriac este interesata sa intre pe piata pensiilor, dar asteapta reglementarile si normele privind administrarea fondurilor, pentru a vedea daca este o activitate profitabila sau nu“, a confirmat Crinu Andanut, director in cadrul diviziei de pensii a companiei. La randul sau, AIG Life a estimat deja ca va investi circa 10 mil. euro ca sa infiinteze o companie de administrare a fondurilor de pensii, declarandu-si interesul si pentru pensiile obligatorii, si pentru cele facultative. Si ING a anuntat ca vrea sa intre pe piata fondurilor de pensii private facultative si obligatorii, estimand ca numarul celor intre 35 si 45 de ani interesati sa cotizeze la un fond ajunge la 5,6 milioane de persoane.

     

    De la constituirea ei in octombrie 2005, CSSPP a avut misiunea sa stabileasca normele de aplicare a legii pensiilor facultative, urmand ca de anul viitor sa se ocupe cu autorizarea si supravegherea administratorilor de fonduri. Pana acum insa, atentia publica a fost confiscata de lungul proces de aprobare in Parlament a presedintelui si a celor cinci membri ai CSSPP (cate unul desemnat de PD, PNL, PSD, patronate si sindicate). Publicul a capatat deja suspiciuni in privinta modului cum va fi supravegheat noul sistem de pensii, dupa ce presa a insistat asupra fostelor relatii de afaceri intre Vlad Soare, propus in Comisie din partea sindicatelor, si omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu.

     

    Luna trecuta Comisia a reusit totusi sa lanseze, in sfarsit, spre dezbatere publica normele de autorizare a societatilor care vor administra fondurile de pensii facultative, ceea ce ar insemna ca in septembrie comisia ar putea aproba primii administratori de fonduri. Faza urmatoare este organizarea licitatiei pentru campania publica de informare asupra reformei sistemului de pensii, campanie care ar urma sa fie lansata in octombrie si sa se incheie in ianuarie 2007.

     

    Pana atunci insa, raman in discutie cerintele pentru aprobarea administratorilor de fonduri. Pentru societatile care vor administra fonduri de pensii obligatorii, plafonul a fost redus in urma cu cateva luni, de la o propunere initiala de 5 mil. euro la 4 milioane. Pentru administratorii fondurilor de pensii facultative, plafonul a fost propus acum la 1,5 mil. euro. Cum era de asteptat, administratorilor (companii de asigurari sau societati de pensii special create) li se cere sa dispuna de capital din surse proprii si nu din credite, sa nu fie firme inregistrate in paradisuri fiscale si sa nu aiba datorii la bugetul de stat. In plus, membrii conducerii companiilor de administrare trebuie sa nu fi fost implicati in falimente, scandaluri financiare si sa nu fi condus firme care „au avut o evolutie necorespunzatoare a indicatorilor de prudenta“.

  • Impartiti-va riscul

    S-ar zice ca viitorii investitori in fondurile private de pensii vor avea de unde sa aleaga: numai in 2007 ar putea aparea, dupa unele estimari, circa 30 de fonduri. Dupa opinia analistului Sorin Serban, vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiari, fiecare investitor ar trebui sa aiba in portofoliu intre 5 si 10 fonduri, pentru a-si echilibra riscul.

     

    BUSINESS Magazin: Care ar fi cele mai bune optiuni de plasamente pentru fondurile private de pensii?

     

    Sorin Serban: In privinta investitiilor, daca orizontul de timp este de peste 10 ani si obligatiile viitoare sunt relativ mari, ponderea in actiuni ar trebui sa fie peste 50%. De asemenea, o pozitie de 10-15% ar trebui sa existe in active relativ lichide si volatile: imobiliare, venture capital. Ponderi mai mari la investitii in obligatiuni sau fonduri monetare induc randamente minime (ceva peste inflatie), dar aduc o anumita stabilitate in portofoliul investitorului. Mare atentie trebuie acordata modului de taxare, pentru ca poate influenta semnificativ performanta unui portofoliu de investitor.

     

    Ce riscuri isi asuma investitorii la astfel de fonduri?

    Fondurile private de pensii sunt reglementate (acesta ar fi un prim element de protectie), dar investitiile efectuate de managerul fondului ar trebui sa se faca pe riscul investitorului. In tarile dezvoltate se face diferenta intre DBO (defined benefit obligation, unde institutia care asigura plata pensiilor contribuie si ea cu anumite sume specifice la planul de pensie pentru beneficiari – n. red.) si DCO (defined contribution obligation, unde institutia care asigura plata pensiilor este responsabila doar cu administrarea contributiilor de pensii ale angajatilor – n. red). Fondurile private de pensii la noi ar trebui sa fie DCO (pentru ca nu vad cine ar suporta financiar DBO daca performantele pietei de capital sunt scazute), iar daca performanta planului de pensii este insuficienta, atunci investitorul va avea nevoie de alte resurse financiare. Din acest motiv, reputatia si experienta fund managerilor (si a profesionistilor care lucreaza pentru ei) este foarte importanta. Odata cu aparitia si dezvoltarea acestui segment, ar trebui sa apara o noua profesie, aceea de investment advisor, care sa il sfatuiasca pe investitor ce fonduri sa aleaga.

     

    Care vor fi comisioanele fondurilor si costurile de administrare?


    Investitorul trebuie sa fie bine informat despre costuri inainte de a investi in fonduri. In prinicipiu investitorului trebuie sa i se dea flexibilitate, in sensul ca daca acesta doreste sa inlocuiasca un fond cu altul in portofoliu (din cauza unei performante slabe a unui fond sau a schimbarii unor circumstante ale investitorului), sa o poata face cu un cost rezonabil. Recomand investitorilor sa citeasca bine prospectele fondurilor inainte de a investi. In general, comisioanele de cumparare a fondurilor scad (chiar pana la zero) daca investitorul pastreaza un fond in portofoliu pentru o perioada mai lunga de 5-6 ani. In pietele dezvoltate exista companii care fac o analiza comparativa a performantelor fondurilor, a costurilor de administrare si acorda ratinguri fondurilor.

  • Cu bataie lunga

    Sumele care vor fi gestionate din contributii pentru pensiile administrate privat, precum si ca rezultat al capitalizarii acestora prin investitii vor ajunge in 2020 la 20 de miliarde de euro, conform estimarilor facute de Gheorghe Barbu, ministrul muncii.

     

    500.000 Numarul estimat al celor care vor participa la schemele facultative de pensii in 2007

     

    116,8 mil. RON Efortul bugetar prognozat pentru anul 2007 ca urmare a acordarii de catre stat a unor deductibilitati fiscale pentru schemele facultative de pensii

     

    710 mil. RON Valoarea contributiilor care vor fi directionate catre fondurile de pensii administrate privat in 2008, ceea ce va reprezenta 0,17% din PIB

     

    2,2 mld. euro Deficitul bugetului de stat estimat dupa primii cinci ani de contributii la sistemul pensiilor administrate privat

     

    4.991.571 Numarul asiguratilor din sistemul public de pensii (angajati), medie lunara calculata pentru primul trimestru  al anului curent

     

    112.903 Numarul asiguratilor pe baza de declaratii (in general persoane care lucreaza pe cont propriu, asociati, comanditari etc.)

     

    5.642.632 Numarul pensionarilor din sistemul public de pensii (inclusiv pensionarii agricultori a caror pensie se plateste din bugetul de stat), potrivit statisticilor lunii mai 2006

     

    Surse: Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale; Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

  • Patriciu a pus ochii pe butelia cu GPL

    Nu se poate sa fii una din cele mai mari companii petroliere din zona si sa nu vrei sa te impui pe un segment de piata cu o crestere anuala de 10%. Mai ales cand acesta face concurenta benzinei si motorinei.

     

    Dupa ce a trecut prin toate etapele de dezvoltare in cei zece ani cat a lucrat la Shell Gas Romania, Veron Toma a fost recrutat de cei de la Rompetrol ca director general pentru nou-infiintata companie Rompetrol Gas, care a inceput sa functioneze luna trecuta. Nascuta din fosta divizie de GPL a companiei lui Dinu Patriciu, Rompetrol Gas va ingloba activitatile de profil, de la imbutelierea gazului lichefiat in cat mai multe zone din tara pana la dezvoltarea retelei de distributie si a clientilor.

     

    „S-a simtit nevoia de o companie de sine statatoare si nu doar ca o divizie din grup, deoarece astfel Rompetrol, fiind si producator de GPL, si distribuitor pe piata interna, dar si exportator, detine tot lantul de la rafinarie pana la client si astfel pot sa maximizez profitul pe acest segment si sa fac strategiile mai bine“, spune directorul Rompetrol Gas. In plus, Veron Toma se bazeaza pe faptul ca aceasta afacere se poate dezvolta foarte mult, are potential foarte bun si „din punctul de vedere al resurselor alocate poti gestiona mult mai usor un segment de piata decat un departament dintr-o companie“. 

     

    Decizie strategica, transformarea unei divizii din companie intr-o companie de sine statatoare a fost luata tocmai din cauza cresterii pietei (in special a ramurii autogaz), care a ajuns de la 125 mil. euro, cat era estimata in 2002, la peste 320 mil. euro, la cat o estimeaza acum Veron Toma, directorul Rompetrol Gas. „Estimarea vine dintr-un calcul simplu, si anume din inmultirea celor 400.000 de tone pe an de GPL consumati in Romania cu pretul de vanzare de 800 de euro pe tona“, explica Toma.

     

    Practic, in Romania afacerea de GPL inseamna trei segmente: butelii, autogaz (combustibil pentru auto) si propan (recipienti de mic vrac pentru mica industrie, incalzire). Fiecare segment in parte are caracteristici de evolutie: „Afacerea cu butelii e constanta si in usoara scadere, pentru ca reteaua de gaze naturale se extinde si este cel mai important competitor al segmentului de butelii“, spune Veron Toma.

     

    Scaderea inregistrata in cazul buteliilor este insa compensata de o crestere importanta pe piata de autogaz, mai ales datorita faptului ca guvernul incearca sa incurajeze consumul acestui tip de carburant printr-o acciza mai mica decat la ceilalti combustibili. „Practic, pretul la pompa este cam cu 40% mai mic decat la ceilalti combustibili si atunci o companie din turism, de taxiuri sau de transporturi face o economie importanta“, explica directorul Rompetrol Gas.

     

    Gustul pentru alimentarea cu autogaz a pornit de la taximetristi, mai ales de la cei bucuresteni (in Bucuresti inregistrandu-se cel mai mare consum de autogaz), care au putut astfel sa faca fata cresterii pretului benzinei fara a dubla pretul pe kilometru, care le-ar fi alungat clientii.

     

    Consumul, care a crescut semnificativ in ultimii trei ani, este estimat a creste regulat in anii urmatori, cu aproximativ 10% pe an, conform estimarilor Rompetrol Gas. Din aceasta piata care se va apropia anul urmator de 400 de milioane de euro, Rompetrol detine deocamdata 10%, dar planurile de investitii arata dorinta de a ocupa o pozitie mai buna. Rompetrol Gas a demarat deja constructia a doua noi terminale de GPL, la Bacau si Arad, pe langa cel existent deja la Petromidia, cu o valoare totala de aproximativ 20 de milioane de dolari.

     

    Intentia? „Acoperirea“ cu autogaz a Moldovei si a Banatului. Si dupa? Noua companie vrea sa intre pe piata cu skid-uri (rezervoare de autogaz) de 10.000 si 15.000 de litri (cele actuale au 5.000 de litri), din doua motive: autonomie mult mai mare si faptul ca in weekend substantele periculoase nu pot fi transportate. Si parca nu se face sa ramai cu rezervorul gol duminica seara, nu?

     

    Cei care au intuit cresterea segmentului de autogaz au fost cei de la Shell, care, chiar daca afacerile de explorare si downstream nu le-au mers prea bine in Romania, au ramas aici cu divizia de GPL. Shell s-a retras din explorare si distributie cu trei ani in urma, vanzand reteaua de benzinarii catre compania ungara Mol). Divizia Shell de GPL concureaza umar la umar cu Petrom, cu felii de piata aproape egale.

     

    Decizia Shell (desi pusa sub semnul intrebarii de unii atunci) s-a aratat buna, anul trecut divizia romaneasca avand un profit de 4,3 milioane de euro, cu 80% mai mare decat in 2004 si o cifra de afaceri de 63,7 milioane de euro, cu 25% mai mare decat cu un an in urma. Shell Gas Romania este un joint-venture in care Petrom detine o participatie de 45%, restul fiind detinut de gigantul petrolier anglo-olandez Shell.

     

    Anul 2005 a fost bun si pentru filiala din Romania a Butan Gas, detinuta de omul de afaceri lugojean Constantin Iosif Dragan. Compania a depasit pierderile din 2004 de aproape un milion de euro si a trecut pe plus, cu profit de 1,1 milioane de euro si afaceri de 43,5 milioane de euro.

     

    Cu pierderi sau plusuri, ierarhia pietei de gaze petroliere lichefiate s-a mentinut constanta in ultimii ani. De aceea decizia unuia din cei cinci de a investi si de a-si creste cota de piata pare cu atat mai interesanta.

  • Cinci pe o piata

    Piata de GPL este impartita intre cinci principali competitori. Pentru toti acestia anul 2005 a adus profituri in crestere, dar pozitiile dominante sunt ocupate in continuare de Petrom-OMV si de Shell Gas Romania.

     

    DOI PE PRIMUL LOC: Petrom si Shell Gas Romania detin fiecare aproximativ 29-30% cote de piata. Petrom este controlata de grupul austriac OMV, iar Shell Gas este singura divizie ramasa in Romania a gigantului petrolier anglo-olandez.

     

    BUTAN GAS ROMANIA: Compania omului de afaceri Constantin Dragan a avut o cifra de afaceri de 43,5 mil. euro in 2005 si detine o cota de piata de aproximativ 21%.

     

    CRIMBO GAS: Compania familiei Borcea controleaza sub 10% din piata de GPL.

     

    ROMPETROL: Grupul omului de afaceri Dinu Patriciu detine 10% din aceasta piata si a avut anul trecut afaceri de 30 de mili-oane de dolari, cu o estimare de 39 de milioane de dolari pentru acest an.

  • BUSINESS HI-TECH: Transmisiuni live, acum si de la tine de acasa

    Daca emisiunile gen Big Brother v-au trezit interesul, v-ati putea implica intr-o productie personalizata in care casa dvs. joaca rolul principal. Noile tehnologii digitale, mai performante si mai ieftine, contureaza o noua piata – cea a sistemelor de supraveghere video.

     

    Mihail Enache e administratorul unei mici firme, Enni Vision, specializata pe comercializarea si instalarea sistemelor de televiziune cu circuit inchis. De cand a pus pe picioare afacerea, a observat ca lunile cele mai prolifice sunt ianuarie-februarie si iulie. Adica exact perioada in care „lumea se intoarce din concediul de iarna si are surpriza sa vada ca i-a fost sparta casa si cea de dinainte de a pleca in concediul de vara“.

     

    Tehnologia CCTV – closed circuit television – a luat avant de cativa ani, odata cu trecerea de la semnalul analogic (si implicit caseta VHS) la cel digital care permite mai multa flexibilitate in transmiterea si stocarea secventelor video. Un studiu de caz prezentat anterior de cel mai mare producator de retelistica, Cisco Systems, este graitor.

     

    Intr-o luna intreaga de inregistrari, centrul de securitate folosea pentru toate cele 2.600 de arii supravegheate 10.000 de casete VHS. Mai mult, angajatii centrului erau nevoiti sa verifice in cadrul rutinei zilnice toate aparatele de inregistrare video, sa claseze casetele vechi si sa le inlocuiasca cu altele noi. Odata cu trecerea la digital, acum aproximativ doi ani, au fost instalate 330 de servere, care au redus necesitatea de stocare cu 60%, si au adus aproape instantaneu economii de 500.000 de dolari.

     

    De atunci, eroziunea preturilor a condus la accesibilitatea sistemelor de supraveghere pe scara larga, inclusiv pentru clientii casnici care vor sa-si monitorizeze locuinta in timpul concediilor. Cu toate ca in piata se vorbeste despre potentiale cresteri spectaculoase, suntem inca departe de a putea vorbi de un fenomen de masa. Mihail Enache, a carui companie a inregistrat anul trecut venituri de 70.000 de euro, apreciaza ca doar 1-2% dintre case au instalate astfel de sisteme de supraveghere.

     

    Iar printre clienti nu prea exista proprietari de apartamente la bloc. Daca ne gandim la numarul relativ mic al persoanelor care nu locuiesc in apartamente si care au venituri mari, perspectivele nu sunt tocmai imbucuratoare pentru cei care vand solutii de supraveghere pentru locuinte. Enache spune chiar ca, paradoxal, pentru moment „piata este saturata pentru ca cei care au avut nevoie si-au luat deja sisteme de supraveghere video“.

     

    Quartz Matrix, un alt vanzator de echipamente video de supraveghere, cu desfacere in partea nord-estica a tarii, a vandut anul trecut 200 de camere de filmat. „Persoanele private nu sunt in acest moment interesate foarte mult de acest tip de prevenire a incidentelor“, spune Viviana Basan, director de marketing. „Prefera sa asigure locuinta cu sisteme de alarma, geamuri antiefractie sau usi metalice“.

     

    Nici chiar ansamblurile rezidentiale construite recent nu au simtit nevoia de a furniza la cheie si sisteme de supraveghere video, unele dintre ele avand totusi instalate camere de filmat in parcari. Enache este de parere ca argumentul principal tine de costuri. „Pretul locuintei ar creste cu 1.000 de euro pentru camerele de filmat si inca 1.000 de euro pentru sistemul de alarma.“

     

    Cine sunt cei care totusi recurg la sisteme de supraveghere a locuintei? Directorul de marketing al Quartz Matrix spune ca acestea sunt recomandate atat pentru protejarea bunurilor, cat si a persoanelor. Cei mai multi clienti individuali sunt persoane cu case de vacanta care raman nelocuite in marea parte a timpului sau locuinte amplasate in zone izolate. Dar, in continuare, zona cea mai prolifica atat ca numar de clienti, cat si ca valoare a cifrei de afaceri generate este cea a clientilor persoane juridice.

     

    Proportia de companii din totalul clientilor este de circa 80%, spun specialistii din industrie, iar tendinta este de crestere a pietei. Panasonic, unul dintre producatorii unor astfel de solutii, a inceput la sfarsitul anului trecut sa importe sisteme de supraveghere pentru arii mari de acoperire. „Cladiri se construiesc continuu si cer si astfel de supraveghere“, identifica oportunitatea Stefan Ichim, BS Sales & Marketing Manager al Panasonic Romania. Pana acum, cele mai mari contracte de infrastructura au fost pentru utilarea aeroportului din Sibiu, a portului din Tulcea si a DN1. Concluzia unei experiente de jumatate de an pe piata e exprimata laconic de Ichim: „Exista mai mult interes decat credeam. Mai intrebati-ma peste un an“.

     

    Tot Panasonic estimeaza ca ierarhia producatorilor de pe pietele dezvoltate se pastreaza. Bosch, liderul european, conduce dupa procentul din piata controlat, urmat de General Electric, liderul mondial. Ceea ce ar putea insa determina o crestere a numarului caselor supravegheate de la distanta este Internetul. Camerele IP din noua generatie, cu preturi incepand de la 80 de euro, au incorporate protocoale care le permit sa transmita direct, la simpla conectare a unui cablu de acces Internet, fara sa mai fie nevoie sa fie conectate la un calculator.

     

    Imaginile filmate sunt transmise catre un server si sunt accesibile de la orice calculator conectat la Internet, pe baza de nume de acces si parola. Camera poate fi dotata cu senzori de miscare pentru a transmite semnal video doar atunci cand in casa patrunde o persoana straina, iar cele mai moderne reusesc chiar sa scaneze figura si sa o compare cu cele ale persoanelor cunoscute.

     

    Exista insa voci care spun ca sistemele de supraveghere nu sunt in sine atat de eficiente. Un studiu facut anul trecut in Marea Britanie a aratat ca singurul caz in care infractionalitatea a scazut in urma implementarii unui astfel de sistem a fost cel al parcarilor auto. Alte cazuri in care au mai fost studiate efectele au fost cele ale centrelor comerciale, zone urbane aglomerate, spitale si locuinte particulare. Profesorul Martin Gill spune, citat de BBC, ca „CCTV-ul este o unealta puternica pe care doar acum societatea incepe sa o inteleaga“. Si tot el conchide: „Pare simplu de folosit, dar nu este“.

  • Lumea vazuta prin lentila

    Pentru a va supraveghea locuinta electronic, puteti alege intre o multime de tipuri de echipamente, cu preturi pornind de la 50 de euro. Modelul ales trebuie sa tina cont de scopul pentru care este instalat. Unele se instaleaza mai mult pentru a descuraja eventualele incercari ale infractorilor, iar altele, mai performante, si pentru a permite identificarea lor ulterioara.

     

    CAMERE WEB: Sunt cele mai ieftine, dar unele modele mai avansate pot trimite capturi video prin Internet daca sunt conectate la un PC.

     

    CAMERE WIRELESS: Au avantajul ca pot fi instalate usor de oricine. Sunt insa mai scumpe, iar un sistem complet cu mai multe camere care sa monitorizeze si interiorul si exteriorul locuintei poate ajunge la preturi de cateva mii de euro.

     

    CAMERE DE NOAPTE: Permit utilizarea in conditii de luminozitate minima, prin unde infrarosii sau pe baza caldurii emise de corpul uman.

     

    CAMERE IP: Sunt cele care, odata conectate la cablul de acces Internet, nu au nevoie de intermedierea unui computer pentru a transmite imagini (pot fi vazute de pe orice echipament cu acces Internet). Preturile incep de la 80-90 de euro.

     

    CAMERE PENTRU COPII: Sunt sisteme de supraveghere ascunse pentru a putea observa copilul – sau baby-sitter-ul. De multe ori sunt camere wireless „deghizate“ in detectoare de fum sau inserate in obiecte din camera.

     

    CAMERE „DUMMY“: Sunt cele nefunctionale, instalate doar pentru a descuraja. Unele par adevarate si sunt prevazute cu un motoras care le imprima o miscare similara cu a celor adevarate sau au senzori de miscare.

     

    CAMERE „DOME“: Fac parte din categoria produselor scumpe. Pretul e justificat insa de insusirile tehnice, care pot merge pana la a putea inregistra in sistem high-definition. Numele vine de la forma lor circulara.

  • MEDIA/ADVERTISING: Boxul revine pe ecrane cu un croseu de marketing

    Dupa ce s-a clatinat ani buni la rand in ringul televiziunilor si al sponsorilor, boxul profesionist autohton pare sa fi capatat vlaga: seria de gale televizate de anul acesta arata ca boxul se pregateste sa loveasca direct in bugete si sa devina profitabil pe termen lung.

    Cam din zece in zece minute se uita la ceas. Inca de la inceputul intalnirii, Rudel Obreja, presedintele Federatiei Romane de Box, a spus ca nu are mult timp la dispozitie, fiind strans cu usa de timpul limitat din agenda. Numai ca discutia despre boxul profesionist l-a prins atat de tare, incat agenda pare sa fi trecut pe locul al doilea. Tot cam din zece in zece minute, cate un barbat il saluta din mers, ii face semn respectuos de la distanta sau vine sa ii stranga mana. Sunt cunostinte sau este terasa respectiva un loc in care Obreja vine frecvent, devenind astfel un familiar al locului?

     

    Nici una, nici alta, spune el. Sunt pur si simplu oameni care il stiu de la transmisiunile de box de la televizor, de la talk-show-urile dedicate acestui sport sau de prin ziare. Popularitatea lui Obreja in randul oamenilor de rand pare astfel cel putin neasteptata pentru un sport aproape fara expunere in Romania si care deschide extrem de rar programele de stiri de la televizor.

     

    La fel de surprinzator ar putea parea, din aceeasi perspectiva, si leadershipul de audienta la nivelul tuturor indivizilor din mediul urban inregistrat de Pro TV la transmisiunea galei de box profesionist organizata recent la Timisoara, pe 21 iulie (cu 4,8 puncte de rating, fata de cele 4 puncte ale Antenei 1).

     

    Numai ca cele doua situatii – faptul ca presedintele forului de box romanesc se bucura de popularitate si faptul ca Noaptea Campionilor a stat bine la audienta – demonstreaza ceea ce apropiatii acestui sport sustin de ceva timp incoace: boxul profesionist are toate sansele sa fie al doilea sport consumat de romani, dupa fotbal. Rudel Obreja intareste, la randul sau: boxul are un loc latent pe piata in optiunile telespectatorilor. „Trebuie activat, iar cand acest lucru se va intampla, va fi bataie pe el“, spune cel care intr-un an si jumatate de cand a preluat conducerea federatiei a inceput sa miste lucrurile in acest sport.

     

    In primul rand, a pus umarul la reglementarea statutului de boxer profesionist anul trecut (realizata printr-o ordonanta de urgenta). A indepartat din federatie anumite persoane a caror imagine era deseori asociata scandalului si care ar fi putut pata insasi imaginea acestui sport, spune Obreja (ceea ce in fotbal nu se intampla). Apoi l-a adus pe Leonard Doroftei – castigator al centurii cu diamante WBA in 2002 – la federatie in calitate de antrenor. Iar recent a batut palma cu un promoter – Eduard Irimia, cunoscut pentru organizarea galelor de Local Kombat televizate de Pro TV – pentru organizarea unei serii de gale de box in tara.

     

    Iar pasul urmator pe care Rudel Obreja vrea sa il faca este sa puna pe picioare activitatea de marketing si de PR a federatiei de box. E nevoie de acest lucru atat pentru suplimentarea fondurilor federatiei (600.000 de euro, bugetul actual), dar mai ales pentru promovarea si activarea acestui sport in Romania. „Pentru ca se poate“, spune el cu convingere. „Nu numai fotbalul vinde“, completeaza Obreja, dand ca exemplu Statele Unite, unde boxul profesionist invarte mai multi bani decat fotbalul. Si pentru ca simte ca se poate, Obreja pare gata sa puna si un pariu: „In cinci ani de acum incolo, ne vom bate cot la cot cu Germania in box“.

     

    Demersurile lui Obreja din ultima perioada si planurile lui pe termen lung, precum si interesul promoterilor independenti de a organiza gale – dar si al televiziunilor de a le prelua – confirma ceea ce BUSINESS Magazin anticipa intr-un articol despre boxul profesionist de anul trecut, si anume faptul ca desi acest sport sta intins la podea de ani de zile din lipsa banilor, advertiserilor si a specialistilor in marketing sportiv, organizatorii de gale si televiziunile nu arunca inca prosopul.

     

    De ce? Raspunsul il dadea, in acelasi articol, Costi Mocanu de la Pro TV si TV Sport: „Marile branduri de fotbal deja s-au «securizat». Urmeaza bataia (advertiserilor – n.r.) pe box. Pentru ca boxul este un vector de imagine sanatos, are expunere mare si un potential urias de publicitate neconventionala“.

    Dupa noua luni de la aceasta previziune a lui Costi Mocanu – intarita si de Rudel Obreja in discutia cu BUSINESS Magazin de saptamana trecuta – nu se poate spune ca a inceput deja bataia advertiserilor pe acest sport, in schimb se poate spune ca acum este perioada in care se ascut armele.

     

    Iata un prim semn concret: boxul incepe sa atraga si alti sponsori decat cei de stat, respectiv pe Mitsubishi (auto) si Redis (nutritie) – sponsori ai galei recente de la Timisoara, fata de sponsorii BCR, Loteria Nationala si Petrom – care au sustinut financiar Gala Doroftei de la Bucuresti din vara lui 2002, in cadrul careia pugilistul roman si-a aparat centura in fata argentinianului Raul Balbi. Gala Doroftei a fost patronata de Argirom, firma lui Iosif Armas, fost deputat PSD si apropiat al fostului premier Adrian Nastase (atunci Iosif Armas era si presedinte al Federatiei Romane de Box).

     

    De fapt asocierea Mitsubishi si Redis cu boxul este o continuare a asocierii acestor marci cu luptele corp la corp (respectiv Local Kombat – LK), „pentru care exista un apetit ridicat printre romani“, completeaza Eduard Irimia, promotor de evenimente sportive si organizator al Noptii Campionilor de la Timisoara. El ofera drept exemplu insusi sportul pe care l-a crescut de la zero – Local Kombat – si a carui vedeta, Ionut Iftimoaie, este cunoscut in Romania „asa cum este Zinedine Zidane in Franta“, spune el.

     

    Interesul romanilor pentru luptele corp la corp se vede insa si in banii pe care acestia sunt dispusi sa ii scoata din buzunar pentru un spectacol de LK: daca biletele costau la inceput 100.000 de lei, apoi 300.000 lei, costul unui bilet atinge acum si 1 milion de lei. Iar in termeni de profituri, daca initial o gala de LK atragea 5.000-10.000 de euro din sponsorizari, acum sumele se invart intre 30.000 si 40.000 de euro, a spus Irimia pentru BUSINESS Magazin.

     

    Daca se adauga si cei 25.000 de euro atrasi in medie din vanzarea de bilete la o gala de LK, precum si veniturile din vanzarea drepturilor de televizare si alte forme de publicitate, rezulta urmatoarele: banii obtinuti per total nu numai ca acopera costurile de organizare a galei – undeva intre 50.000-70.000 de euro, conform organizatorului – dar fac din LK „un produs foarte profitabil“, spune Irimia.

     

    Ce face Irimia cu profitul? Acum il reinvesteste in box, sport despre care admite ca deocamdata nu este un business, fiind la inceput de drum. De pilda, gala din 21 iulie a costat 30.000 de euro, din care doar 25.000 au fost acoperiti, spune el. Dar din drepturi de televizare si diverse sponsorizari, a reusit sa obtina un profit de 10.000 de euro.

     

    Numai ca Irimia nu pare descurajat de incasarile din box, vazute prin prisma celor de la LK. Dimpotriva, pe termen lung, boxul profesionist este sportul pe care pariaza promoterul. „Local Kombat s-ar putea sa mai tina 5-6 ani, insa boxul este un sport de cursa lunga, care va dura cateva zeci de ani de acum incolo“, este pronosticul sau. Iar cu boxul nu pleaca de la zero, precizeaza el. „Este un sport care are deja imagine si popularitate in Romania, plus ca plec si cu un avantaj financiar.“

     

    Insa potentialul boxului profesionist nu l-a mirosit numai Irimia. Mai exista un promoter care a cochetat cu organizarea de gale aici si care vrea sa continue ce a inceput. Este vorba despre Cristi Ganescu, care detine Gankor – companie care ofera servicii in boxing management – si care este stabilit in Canada de 22 de ani. Ganescu este si cel care ii impresariaza pe cei mai bine cotati boxeri profesionisti din Romania la ora actuala: Lucian Bute, Adrian Diaconu, Ion Ionut Dan (toti aflati sub contract cu clubul Interbox din Canada, pentru care a luptat si Leonard Doroftei pe vremea cand a devenit campion mondial).

     

    „Deocamdata, eu nu fac bani din box in Romania, dar stiu ca lucrurile se vor schimba“, spunea Cristi Ganescu intr-un interviu de anul trecut. „Asa ca am rabdare si astept. Astept, dar nu stau deoparte“, mai spunea el. Si nu sta deoparte: aflat in Romania in aceasta perioada, Ganescu a pus luna trecuta bazele unei companii de management sportiv, Gankor Events. Iar acum tatoneaza terenul pentru organizarea altor gale. Semn clar ca ringul celor interesati de box se aglomereaza si ca deja a batut gongul intr-o competitie de business de categorie grea.

  • Box pe paine

    Peste o jumatate de milion de romani s-au uitat la gala de box Noaptea Campionilor (21 iulie) transmisa in direct de Pro TV de la Timisoara.

     

    LEADERSHIP: Luand ca target de referinta totalitatea indivizilor din mediul urban, a reiesit ca Pro TV s-a clasat pe locul I in slotul orar al transmisiei galei de box (orele 20.29 – 22.19) cu 4,8 puncte de rating, urmat de Antena 1 cu 4 puncte de rating. In medie, 539.000 de persoane din targetul mentionat s-au uitat la Pro TV in intervalul respectiv. Luand ca referinta targetul de indivizi cu varste cuprinse intre 18-49 de ani din mediul urban, Pro TV s-a clasat pe locul al doilea inregistrand un rating de 3,8 puncte. Pe acest target, Antena 1 a fost lider pe slot cu un rating de 4,3 puncte. In medie, 216.000 de persoane din acest target s-au uitat la Pro TV pe perioada galei.

     

    DUPA VARSTA: 55,2% din indivizii din mediul urban care s-au uitat la televizor la Noaptea Campionilor sunt cu varste cuprinse intre 50-60A ani.

     

    DUPA STUDII: 84,2% din indivizii din mediul urban care au urmarit Noaptea Campionilor au grade sociale C si DE (C – angajati cu studii medii si superioare, dar fara functie de conducere si muncitori calificati; DE – muncitori necalificati si altii).

  • Manusa mea pentru o centura

    Are numai 26 de ani si sanse sa devina campion mondial la box profesionist. „Sper ca in 2007 sa prind un meci de titlu mondial“, a marturisit Lucian Bute – caci despre el este vorba – intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

     

    Faptul ca este mai mediatizat in Canada – unde s-a stabilit din 2003 – decat in Romania, are o explicatie: Bute activeaza intr-o tara in care boxul este o institutie in sine. Si in Romania este popular in randul iubitorilor de box, inca de pe vremea cand aducea in tara bronzul mondial la boxul amator, la sfarsitul anilor ‘90 (de la care a migrat spre boxul profesionist in 2003). Iar daca acum este popular, in curand poate deveni o celebritate: Bute si-a propus sa devina campion mondial. Cel mai probabil este un titlu la versiunea WBC, unde Bute este cel mai bine cotat la ora actuala: locul al patrulea mondial (printre alte versiuni de competitii numarandu-se si WBO sau WBA – la aceasta din urma reusind Leonard Doroftei sa obtina centura cu diamante in 2002).

     

    Iar in general – la toate versiunile categoriei supermijlocie (categoria lui) – Lucian Bute este clasat pe locul al noualea mondial conform ESPN, unul dintre cele mai populare canale de sport.

     

    Intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin, pugilistul a marturisit ca „la anul spera sa prinda un meci de titlu mondial“. Iar ambitia sa nu este de nerealizat: in cei trei ani de cariera, el a disputat 17 meciuri si le-a castigat pe toate – dintre care 15 prin knock-out. A obtinut patru centuri nord-americane si intercontinentale, pe care el le califica „drept un pas spre centura cea mare“.