Blog

  • Estimari prudente in publicitate

    Stepan Wolde, reprezentantul agentiei, spune ca cifra poate fi privita ca un succes relativ, avand in vedere ca in prima parte a anului se estima o stagnare. Aproape jumatate din suma va fi adjudecata de televiziuni, incasarile acestora din publicitate urmand sa ajunga la 338 de milioane de euro, respectiv 48,5% din total.

    Suma este cu 7,5% mai mare decat cea de la sfarsitul anului trecut. Din cauza limitarilor privind timpul de difuzare a reclamelor, perioadele din prime-time alocate acestora au fost deja vandute pana la sfarsitul anului. La sfarsitul lui octombrie, principalele televiziuni din Cehia au anuntat importante majorari de tarife pentru 2008, Nova si Prima cu 20 de procente, iar televiziunea publica Ceska televise cu 15%. Incasarile din publicitate in presa scrisa vor scadea in acest an cu 4,3%, pana la 224 de milioane de euro, dar Wolde a precizat ca s-ar putea majora in 2008 pana la 233,5 milioane de euro.

    Incasarile in radio vor scadea cu 3,3%, pana la 49,3 milioane de euro, un trend similar fiind asteptat si pentru anul urmator. Cea mai severa scadere o va inregistra outdoor-ul, de 14,9%, pana la 37,3 milioane de euro. In schimb, publicitatea pe internet va genera in acest an venituri de 38,1 milioane de euro, cu 14,9 mai mult decat anul trecut. In 2008, investitiile in publicitate pe piata media sunt asteptate sa urce cu 3,8%, pana la 724 de milioane de euro. Cifra s-ar putea diminua din cauza incetinirii ritmului de crestere economica. Pe de alta parte, s-ar putea majora datorita unor evenimente cum ar fi Jocurile Olimpice de Vara sau Campionatul European de Fotbal.

  • Sa ramana ca pana acum

    Milan Stech, presedintele Confederatiei Sindicale din Boemia si Moravia, a spus ca politicienii nu au oferit o solutie in cazul celor care nu pot sa munceasca pana la varsta pensionarii din motive de sanatate. In unele cazuri, nici durata medie de viata nu ajunge pana la 65 de ani; de exemplu, speranta de viata a unui miner este de doar 58 de ani.

    Stech a adaugat ca un alt motiv pentru care sindicatele se opun majorarii varstei de pensionare este dezinteresul de pe piata muncii pentru persoanele de peste 45 de ani. Sindicalistii au propus mentinerea posibilitatii de pensionare anticipata si stabilirea unor asigurari suplimentare pentru fiecare astfel de pensie ce va fi achitata. Conform unei alte propuneri guvernamentale, strainii vor putea primi permise de munca pentru slujbele care nu au fost ocupate de cehi sau de alti cetateni ai UE timp de doua sapta- mani. Sindicalistii ar dori ca aceasta perioada sa se majoreze la trei luni.

  • Ciech cumpara in Germania

    Din aceasta suma, 15 milioane vor fi achitate din fonduri proprii, iar restul din emiterea de obligatiuni la inceputul lui decembrie. Tranzactia a fost deja aprobata de actionari. In urma ei, firma ceha va detine 35% din piata de soda din Germania, vanzarile anuale ale SWS fiind de aproximativ 76 de milioane de euro. Dupa preluarea SWS, capacitatea anuala de productie a Ciech va ajunge la 1,8 milioane de tone de soda, cifra ce ar trebui sa ajunga in 2009 la 2,3 milioane de tone. In noiembrie anul trecut, Ciech a achizitionat si producatorul roman de soda Uzinele Sodice Govora.

  • Compromisul lui Lakshmi Mittal

    O sursa apropiata negocierilor, citata de cotidianul ceh Euro, spune ca ministrul ceh al finantelor, Miroslav Kalousek, nu agreeaza aceasta solutie, desi o va prezenta spre discutie liderilor partidelor din coalitia de guverna- mant. Grupul Mittal a cerut Cehiei daune de 747 de milioane de euro drept compensatii pentru ca a fost eliminat de la privatizarea otelariei Vitkovice Steel, preluata intre timp de compania rusa Evraz.

    Lakshmi Mittal, actionarul majoritar al ArcelorMittal, si Miroslav Kalousek s-au intalnit in octombrie si au convenit sa rezolve diferendul pe cale amiabila. Mittal mai are depusa o plangere impotriva statului ceh prin care solicita despagubiri in valoare de 187 de milioane de euro. Plangerea a fost inaintata dupa ce guvernul a refuzat sa vanda companiei aproape 14% din actiunile ArcelorMittal Ostrava la un pret prestabilit in contractul de privatizare, pretul de piata din momentul vanzarii fiind mult peste cel prevazut in contract.

  • Ness intra in Ungaria

    Surse citate de publicatia israeliana Globes afirma ca Ness a achitat 12 milioane de euro si ar mai putea plati inca 12 milioane daca firma va indeplini anumiti indicatori in urma- torii doi ani. Compania ungara, care a avut anul trecut vanzari de 16,8 milioane de euro, angajeaza peste 200 de consultanti.

    La nivel mondial, Ness are peste 7.800 de angajati, desfasoara operatiuni in 18 tari si are incheiate parteneriate cu numerosi comercianti de software si hardware. In 2005, Ness a cumparat firma Radix din Iasi, furnizor de servicii si solutii IT, pentru circa 4 milioane de euro, conditionand plata a inca 3 milioane de indeplinirea anumitor criterii de performanta (suma a fost platita anul acesta).

  • Numai peste 18 ani

    Conform actualelor prevederi legislative, angajatii firmelor de stat ar trebui sa primeasca 30% din actiunile intreprinderilor. Ivica Cvetanovic, presedintele Sindicatului Companiilor Publice, spune ca procentul se va reduce la 15% dupa aplicarea propunerii guvernului.

    O alta nemultumire este ca urmeaza sa primeasca actiuni toti cetatenii de peste 18 ani, acesta fiind singurul criteriu de acordare. Astfel, un angajat care a lucrat 40 de ani la o companie va primi acelasi numar de actiuni ca si unul care abia a implinit 18 ani.

    La greva au participat angajatii de la compania de electricitate Elektropriveda Srbije, de la NIS, Jugopetrol, Telekom, compania de tratare a apei Vodovod si JAT Airways. Distribuirea actiunilor va incepe la jumatatea anului viitor, ele urmand sa nu poata fi tranzactionate pe piata bursiera pana in 2009. Cele sase firme ale caror actiuni vor fi distribuite gratuit populatiei sunt NIS, compania de electricitate EPS, Telekom, JAT Airways, aeroportul din Belgrad si producatorul de medicamente Galenika.

  • Romani, intoarceti-va acasa

    Guvernatorul se referea, evident, la disputele din jurul salariului minim pe economie, care a fost fixat la 500 de lei pentru 2008 dupa negocierile cu sindicatele, in ciuda faptului ca exista in continuare presiuni politice si sindicale pentru o noua majorare. E drept ca amenintarea cea mai mare nu vine pentru moment dinspre factorul politic; acelasi Isarescu recunostea ca Romania va avea de-a face pe mai departe cu presiuni de majorare a lefurilor de pe urma „mesajelor transmise de muncitorii romani din strainatate“ privind ceea ce castiga ei acolo.

    Saptamana trecuta, Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii (ARACO) a facut cunoscut ca salariul minim brut in constructii pentru 2008 a fost stabilit, prin intelegere cu sindicatele, la 570 de lei pe luna, cu perspectiva de a atinge 800 de lei la sfarsitul anului, in incercarea de a opri exodul de forta de munca, fenomen despre care conducerea ARACO spune ca pericliteaza evident proiectele de constructii aflate in desfasurare.

    Presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu, spune ca lipsa de forta de munca este atat de acuta, incat ca metoda de pastrare a muncitorilor romani s-a gandit chiar la acorduri cu alte state pentru schimb de lucratori ori la contractarea acestora prin agentii de plasare, intr-un sistem asemanator cu cel de impresariere a fotbalistilor, care sa despagubeasca angajatorul atunci cand un muncitor se „transfera“. Pana ce asemenea planuri vor fi realizate, Plosceanu a recunoscut insa ca necesarul de 150.000 de oameni din constructii va fi acoperit la anul mai ales prin aducerea de personal din tarile asiatice si din fosta Iugoslavie, pentru ca firmele nu-si pot permite sa ofere muncitorilor romani salarii comparabile cu cele pe care ei le capata in strainatate. Iar cu aceasta ne intoarcem la factorul politic, pentru ca atat reprezentanti ai puterii, cat si ai opozitiei au anuntat ca studiaza (respectiv ca vor adopta, daca vor veni ei la putere) masuri de stimulare financiara a lucratorilor romani doritori sa se intoarca din strainatate.

    Nici o forta politica nu a avut insa capacitatea de a face oferte concrete sau de a calcula impactul lor asupra economiei in toate sensurile.

  • Nou termen pentru taxa auto

    Motivatia CE, ca si pana acum, a fost ca taxa discrimineaza autovehiculele second-hand importate din tarile membre ale UE, desi Guvernul insista ca e vorba de o taxa ecologica, menita sa impiedice umplerea pietei de masini vechi si poluante.
    Laszlo Kovacs, comisarul european pentru taxe si uniune vamala, a amenintat autoritatile romane ca vor fi nevoite sa returneze cumparatorilor de masini taxa de prima inmatriculare (ar fi vorba de circa 225 de milioane de euro, cat s-a incasat anul acesta), asa cum s-a intamplat cu statul ungar, care a pierdut un proces similar cu Bruxellesul.

    In aceeasi zi cu anuntul privind taxa auto, Comisia Europeana a anuntat ca Romania este a patra tara, dupa Bulgaria, Polonia si Letonia, impotriva careia a declansat procedura de incalcare a obligatiilor din legislatia comunitara privind functionarea numarului unic european 112 de apelare a serviciilor de urgenta. In replica, Guvernul a indicat ca responsabili operatorii de telefonie mobila, care au intarziat sa asigure din punct de vedere tehnic posibilitatea de apelare a numarului 112.

  • Statul contra Petrom

    Petrom va suplimenta bugetul cu peste 31 de milioane de euro si va redistribui o parte din fonduri catre sectorul de explorare si productie, in defavoarea rafinarii, a marketingului si a sectorului de gaze. AVAS, care detine peste 20% din actiunile Petrom, a recunoscut ca votul impotriva (care nu a blocat insa adoptarea planului in AGA) a luat in calcul si achizitia Petromservice, in valoare de 329 milioane de euro, pentru care Consiliul Concurentei inca nu si-a dat avizul.

    Nu e primul caz insa de dezacord intre autoritati si Petrom-OMV; Comisia economica a Senatului a cerut recent majorarea redeventelor platite de companie catre stat impotriva prevederilor din contractul de privatizare, iar Comisia speciala din Senat care ancheteaza privatizarea (si al carei raport recomanda renegocierea contractului) a anuntat acum cateva zile ca va continua audierile.

  • Arabii care cuceresc lumea

    Fondul din Emirate va deveni actionar la Citigroup, cu 4,9%, insa fara drepturi de vot. Aproape concomitent, un alt fond suveran de investitii din Emirate, Dubai International Capital, a anuntat ca a cumparat un pachet „semnificativ“ din actiunile companiei nipone Sony, la putin timp dupa ce facuse cunoscut ca vrea sa investeasca pana la jumatate de miliard de dolari intr-o firma japoneza.