BusinessMagazin

Blog

  • Schimb de generatii

    Ascensiunea telefoniei mobile, sprijinita  si de ultimele noutati tehnologice, nu mai poate fi oprita. In casele romanilor, computerul nu mai este o raritate.

     

    Industria de tehnologia informatiei si a comunicatiilor a stat in 2004 sub semnul 3G. Si nu numai in Romania, ci si pe plan mondial. „Licentierea UMTS, cu patru oferte si doar doua cereri, a fost evenimentul anului pentru sectorul IT&C“, remarca, nu fara oarecare ironie, Dinu Malacopol, directorul de Internet si Date al Astral Telecom. El vrea sa spuna ca piata romaneasca de telecomunicatii mobile nu a fost atat de atractiva pentru numele mari de afara. S-a vehiculat venirea in Romania a Telia-Sonera sau TIM din Italia, dar, pana la urma, pe „cel de-al treilea val“ au ramas tot greii industriei autohtone, Connex si Orange.

     

    Connex a anuntat ca va oferi, de anul viitor, primele servicii din noua generatie de telefonie mobila. „Incepand cu 2005, o mare parte din planurile noastre vor fi axate pe introducerea serviciilor de telefonie mobila 3G – UMTS. Vom putea face acest lucru si datorita investitiilor constante facute in retea in ultimii 3 ani“, spune Ted Lattimore, presedintele companiei.

     

    Cu investitii de peste un miliard de dolari fiecare, de la venirea pe piata romaneasca, cele doua companii au dat tonul in telecomunicatii si s-au concurat acerb si in 2004. Ultimele date disponibile arata un finis „la fotografie“ pe primele noua luni ale anului. Orange a punctat cu 1.602 clienti peste Connex, dupa ce, ani la rand, „verzii“ au fost lideri la acest capitol. De asemenea, Orange a inregistrat un avans si in ceea ce priveste veniturile si profitul realizate.

     

    2004 a adus venituri de 493 milioane de dolari si un profit brut de 230,9 milioane de dolari pentru Connex si 584,4 milioane de dolari, respectiv 296 milioane de dolari pentru Orange pe primele noua luni. Cele doua companii pot incheia anul cu incasari spre 800 de milioane de dolari si un profit operational de aproape jumatate din cifra de afaceri.

     

    2004 a insemnat pentru telecomunicatii asaltul serviciilor de transmisie de date de mare viteza. Zapp a lansat Internet Express, serviciu bazat pe tehnologia Ev-DO prin care Internetul poate fi accesat la viteza de maximum 2,4 megabiti pe secunda, de 10 ori mai rapid decat ceea ce ofera retelele GSM. In acelasi domeniu, al serviciilor de transfer de date, se inscrie si oferta Orange, care a debutat in toamna cu EDGE, o tehnologie care imbunatateste de trei ori viteza cu care circula datele in reteaua GSM. Pana la sfarsitul lui 2004, estimarile oficiale arata peste 9 milioane de utilizatori de mobil. Ceea ce se traduce printr-un grad de penetrare a serviciilor de telefonie mobila in randul populatiei de 47%. In 2005, operatorii se asteapta ca acest grad sa creasca pana la circa 56%.

     

    Cresterea numarului de utilizatori de telefonie mobila inseamna, implicit, cresterea vanzarilor de telefoane. In 2004 si-au facut aparitia pe piata romaneasca noi producatori, cum ar fi Phillips sau taiwanezii de la BenQ, care vizeaza pentru 2005 cateva procente din vanzari.

     

    Anul 2004 a adus si o crestere a ratei de inlocuire a telefoanelor mobile. „Din ce in ce mai multi utilizatori isi schimba dispozitivele mobile in cautarea unei experiente de comunicare superioara: acestia doresc sa beneficieze de tehnologii si design de ultima ora“, apreciaza Imfred de Jong, managing director al Nokia Mobile Phones pentru Romania si Ungaria. „Cererea pentru servicii de baza – voce si SMS – reprezinta inca o parte importanta a pietei, dar acest lucru se schimba deja, pas cu pas“. Pe piata romaneasca, Nokia a lansat in 2004 nu mai putin de 25 de telefoane mobile, concomitent cu prezentarea acestora la nivel mondial.

     

    In 2005, numarul utilizatorilor care achizitioneaza pentru prima data un dispozitiv mobil va continua sa creasca, crede De Jong. In acelasi timp, vor inregistra cresteri segmentele de utilizatori care se orienteaza spre functii avansate de comunicare si dispozitive multifunctionale. „Utilizatorii care au achizitionat primul lor telefon mobil cu ceva timp in urma devin acum consumatori sofisticati, interesati de cele mai recente dezvoltari din industrie si de avantajele specifice ale fiecarui terminal“, spune oficialul Nokia.

     

    Avantul telecomunicatiilor mobile in Romania compenseaza in oarecare masura cresterea sub asteptari a numarului de utilizatori de servicii fixe de telefonie si transmisie de date. Singurii operatori care au inregistrat un succes pe aceasta piata sunt Astral Telecom si RCS/RDS. Clientii acestora provin insa in cea mai mare parte din domeniul business. Cresterea sub asteptari a acestui segment are ca principala cauza ceea ce specialistii in telecomunicatii numesc „deficit de bucla locala“. Cu alte cuvinte, lipsa caii de acces intre retea si casele oamenilor.

     

    Romtelecom ramane principalul actor al pietei de telefonie fixa si datorita faptului ca este singura companie care are o infrastructura de acces, firele de cupru care conecteaza telefonul din apartament cu infrastructura de comunicatii. Astral si RCS/RDS au beneficiat de o crestere a bazei de clienti pentru ca ofera servicii de telefonie si transmisie de date prin intermediul cablului TV, situat in imediata apropiere a circa 80% dintre locuinte si prezent efectiv in 46% dintre casele cu televizor. Prin urmare, au infrastructura de acces. Venita pe finalul anului, decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii de a obliga Romtelecom sa puna la dispozitia altor operatori infrastructura sa de acces local poate fi considerata decizia anului in telecomunicatii.

     

    Pentru Astral Telecom, 2004 a adus si primele oferte de preluare, din partea operatorului de cablu UPC si a patru fonduri de investitii. Se pare ca in competitia finala, care se va incheia in 2005, au ramas sa liciteze, potrivit unor surse din piata, UPC si fondul american Hicks, Muse, Tate & Furst. Compania estimeaza o cifra de afaceri de aproape 80 de milioane de dolari in 2004 si un profit operational de peste 20 de milioane de dolari. Principalul competitor al Astral atat pe segmentul de cablu TV, cat si pe cele de telefonie fixa si transmisie de date, RCS/RDS, mizeaza pentru sfarsitul lui 2004 pe venituri de circa 110 milioane de dolari.

     

    Restul operatorilor de telefonie fixa, circa 40 la numar, au ramas in zona serviciilor de telefonie internationala, pe baza de cartele preplatite. Atlas Telecom, care a inceput sa ofere in acest an servicii de telefonie fara fir bazate pe tehnologia DECT, la Oradea, a ramas un operator zonal. Oficialii companiei spun insa ca vor ataca si piata altor orase, in 2005, pe segmentul convorbirilor locale.

     

    Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei apreciaza ca rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixa va atinge la sfarsitul acestui an 62%. La sfarsitul celui de-al treilea trimestru din 2004, numarul abonatilor de telefonie fixa a ajuns la 4.514.000, cu numai 200.000 de noi utilizatori fata de ianuarie 2003, momentul liberalizarii acestor servicii. Datele oficiale arata o evolutie mult prea lenta a acestui segment, comparativ cu telefonia mobila.

     

    In schimb, numarul companiilor care furnizeaza acces la Internet a ajuns, la sfarsitul lui octombrie 2004, la 642. Un fenomen particular al pietei romanesti de transmisii de date il constituie explozia, in 2004, a asa-numitelor retele de cartier, mici firme care ofera acces la Internet si retele pentru transfer de date intre utilizatori.

     

    Tot 2004 a adus si primii pasi in directia comertului electronic. Lansarea solutiei ePayment de catre grupul GeCAD a permis comerciantilor romani sa-si incaseze contravaloarea produselor si serviciilor vandute sau prestate pe web, iar cumparatorilor sa-si poata folosi pentru achitarea comenzii inclusiv cardul de salarii, totul desfasurandu-se de o maniera sigura. Pe piata serviciilor de transmisie TV, anul viitor va fi dominat de lupta pentru ocuparea pietei de televiziune prin satelit – DTH. Trei operatori, UPC, Focus Sat si RCS/RDS, au intentia ferma de a se bate pentru cei aproximativ 200.000 – 300.000 de clienti potentiali.

     

    Per total, piata romaneasca de IT&C insumeaza la finele lui 2004, potrivit estimarilor oficiale, 3,7 miliarde de euro, echivalentul a circa 10% din PIB. Majoritatea actorilor pietei estimeaza o crestere pentru 2005 de aproximativ 40%.

     

    Cea mai spectaculoasa crestere in industria de IT au consemnat-o in 2004 vanzarile de hardware. Calculatoarele de birou s-au vandut cu 45% mai bine fata de 2003, iar la laptopuri, cresterea a fost si mai pronuntata, de 55%. De fapt, vanzarile de calculatoare au dus la cresterea de ansamblu a pietei IT, in ciuda estimarilor initiale de scadere a acesteia cu 3-4%. Aici se ascunde si un aspect negativ. Piata autohtona traieste inca de pe urma contractelor guvernamentale.

     

    „Cresterea provine din faptul au fost lansate proiecte de valori insemnate care sa poata fi livrate intr-un timp scurt, in orice caz inainte de alegeri“, spune Valerica Dragomir, manager de proiecte al Asociatiei Nationale a Industriei de Software – ANIS.

     

    Aceasta abordare a favorizat vanzarea de hardware, cu timp scurt de livrare, si a defavorizat vanzarea de servicii IT – cu ciclu mare de implementare. Din estimarile ANIS, valoarea vanzarii de software si servicii IT in totalul pietei va scadea sub 29%, cat a fost in 2003.

     

    Anul 2005 va continua tendintele manifestate in 2004, apreciaza actorii pietei. Conjunctura economica este favorabila. „Puterea de cumparare a populatiei cunoaste un trend ascendent, nevoile de modernizare ale infrastructurii  companiilor si administratiei de stat sunt mari, proiectele guvernamentale se vor inmulti in perspectiva integrarii europene“, spune Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatii. „Ca urmare, investitiile in echipamente vor creste corespunzator“.

     

    In aceasta situatie, companiile dezvoltatoare de software si cele care ofera servicii IT au o parte din contractele pentru 2005 gata semnate. „Pornind de la aceste premise favorabile, pentru anul 2005 prevedem o crestere a cifrei de afaceri de peste 30% fata de 2004“, spune Irina Socol, directorul general al  Siveco Romania. „75% din cifra de afaceri pe 2005 este deja acoperita de contracte semnate“. Compania este lider pe piata solutiilor de management al afacerii.

     

    Pe plan mondial, IBM, inventatorul notiunii de PC – computer personal -, si-a vandut divizia producatoare de calculatoare chinezilor de la Lenovo. Decizia vine in urma faptului ca industria mondiala producatoare de PC-uri lucreaza cu margini de castig tot mai mici, de 3%. Dell, numarul unu mondial in domeniu, a inceput sa cocheteze cu productia de electronice, unde marginile de castig sunt mai mari. Romania se bucura inca de pe urma cresterii cererii de PC-uri.

     

    „Tendinta mondiala de regres din anul 2003 nu a lasat urme vizibile in estul Europei si cu atat mai putin in Romania, iar sectorul IT beneficiaza in continuare de o crestere accentuata“, spune Petrut Mazarine, reprezentant de marketing si comunicare al UltraPro Computers, unul dintre producatorii autohtoni de hardware si retailer de produse IT. „Pentru Romania, cresterea este estimata de catre Global Insight for World Information Technology and Services Alliance -WITSA la 18,8%, ceea ce inseamna cheltuieli de 1,9 miliarde de dolari“. UltraPro si-a dublat numarul de magazine pe parcursul lui 2004 si estimeaza incasari de circa 60 de milioane de dolari.

     

    Pe piata producatorilor autohtoni de calculatoare au aparut si actori noi, cum ar fi Complet Electroserv, parte a grupului Altex. De altfel, retailerii care au mizat in acest an pe vanzarile de IT se pare ca vor avea de castigat. „In 2004, categoria IT&C a cunoscut o crestere importanta, impunandu-se in portofoliul Altex cu o cota de aproximativ 15% din total vanzari“, spune Costin Soare, director de marketing si vanzari IT in cadrul companiei. Altex se bazeaza in comercializarea propriului brand de calculatoare, care a debutat anul trecut, pe reteaua sa de 130 de magazine. Soare spune ca in 2005, compania vizeaza pozitia de lider in comercializarea de produse IT.

     

    Cel mai vechi producator autohton si unul dintre marii retaileri de IT, Flamingo Computers, urmeaza trendul care se manifesta pe pietele dezvoltate. Compania se orienteaza tot mai mult catre produsele electronice si multimedia care se integreaza in conceptul de casa inteligenta. Granita dintre computere si produsele electronice sau electrocasnice devine tot mai subtire. Toate aceste aparate tind sa se interconecteze si cine sesizeaza aceasta tendinta va avea de castigat, apreciaza actorii pietei.

     

    „2005 va continua evolutia spre multimedia si mobilitate – acesta e un trend mondial care se simte puternic si in Romania“, apreciaza Petrut Mazarine de la UltraPro. Daca 2003 s-a axat pe consolidarea pietei IT, in 2004 se poate vorbi de o crestere calitativa si cantitativa. „Fie ca a fost vorba de extindere pe noi piete – altele decat cea romaneasca, fie ca a fost vorba de extinderi de portofoliu prin noi parteneriate si includere de noi solutii in portofoliu – anul care se incheie sta sub semnul structurarii profesionale a pietei de profil“, considera Aurelia Anghel, reprezentant de marketing al grupului DNA Software/Datacom, reprezentant pentru Romania al producatorului Computer Associates si al Extreme Networks si Juniper Networks.

     

    Pentru 2005, piata de IT&C se asteapta la unele schimbari importante mai ales in comunicatii. Foarte probabil ca si 2005 va sta tot sub semnul 3G. „Credem ca industria de IT&C va intra intr-o noua era datorita saltului tehnologic pe care il va face. Ne asteptam la o dezvoltare rapida a segmentului de aplicatii, ceea ce cu siguranta va contribui la atragerea de noi clienti si la o crestere semnificativa a cifrei de afaceri“, considera Marius Georgescu, directorul de marketing al Siemens Romania. „Asteptam ca si alti operatori internationali sa vina in Romania pentru implementarea retelelor 3G, dat fiind faptul ca piata romaneasca este deja pregatita pentru acest gen de tehnologie“.

  • Anul Marte

    Descoperirea de urme de apa pe Marte de catre doi roboti NASA e cel mai important eveniment stiintific al anului 2004, potrivit clasamentului anual intocmit de revista americana „Science“.

     

    Topul intocmit de „Science“, care include primele 10 descoperiri stiintifice ale fiecarui an, a starnit, ca de fiecare data, dispute. Descoperirea de urme de apa pe Marte a capatat primul loc intr-o competitie stransa cu Homo floresiensis, specia de pitici supranumita „hobbiti“ descoperita in Indonezia, si cu prima clonare de embrioni umani reusita de cercetatorii sud-coreeni in februarie.

     

    In ciuda disputelor care marcheaza, in fiecare an, intocmirea topului, redactorul-sef al revistei „Science“, Donald Kennedy, spune ca desemnarea descoperirii anului „nu a dat dureri de cap“. Asadar, castigatorii pentru 2004 sunt Spirit si Opportunity, cei doi roboti NASA, care ne-au confirmat ca pe Marte a existat la un moment dat apa – o apa sarata si acidulata.

     

    „Niste cutii pe roti, neinsufletite, care colinda pe suprafata unei planete indepartate“, scrie „Science“ in ultimul sau numar, „au realizat ceva ce omul n-a reusit pana acum“. Donald Kennedy crede ca descoperirea celor doi roboti ai NASA va ramane „un punct de referinta in cautarea de urme de viata in Univers“. Nu toata lumea este de acord, fireste, cu decizia „Science“. Clonarea embrionilor umani in Coreea de Sud are, in opinia unora, implicatii medicale si etice mult mai profunde decat faptul ca pe Marte a existat candva apa, spune profesorul Christopher Higgins, director al Medical Research Council’s Clinical Sciences Centre din Londra.

     

    „N-as fi pus robotii pe primul loc. Sunt, intr-adevar, un mare succes tehnologic, dar n-au descoperit viata. Daca ar fi descoperit, ar fi fost intr-adevar extraordinar“, spune Higgins. Prima clonare de embrioni umani, reusita de cercetatorii sud-coreeni condusi de Woo San Hwang si clasata pe locul al treilea, este, crede Higgins, una dintre cele mai importante descoperiri ale ultimilor ani, nu numai a anului 2004. Succesul sud-coreenilor deschide drumul pentru clonarea terapeutica, deci pentru obtinerea in laborator de celule stem din care se pot dezvolta tesuturi umane care ar putea vindeca boli incurabile, cum ar fi maladia Alzheimer sau diabetul.

     

    In plus, spune Higgins, clonarea realizata de sud-coreeni are serioase implicatii etice, religioase si filosofice. „Faptul ca s-a putut face o clonare de embrioni umani incepe sa risipeasca multe dintre misterele organismului uman; lucruri cum ar fi existenta sufletului pot aparea acum drept «pura imaginatie»“, a declarat Higgins pentru BBC. „Succesul sud-coreenilor ne aduce in punctul in care devenim constienti de faptul ca suntem doar un alt fel de animal. Stiinta incepe sa ne faca sa intelegem de unde venim si ce scop avem. Iar clonarea de embrioni umani la aceste chestiuni se refera. S-ar putea sa nu fie pe placul multora – pentru ca sugereaza ca nu avem nici un scop in lume -, dar cred ca este foarte importanta“, spune profesorul britanic.

     

    O alta descoperire care ne schimba perspectiva asupra lumii este specia pitica, poreclita „hobbit“, care a trait in insula indoneziana Flores acum circa 13.000 de ani si s-a clasat pe locul al doilea in topul „Science“. O echipa mixta de antropologi australieni si indonezieni a descoperit un craniu si cateva oase ale unei specii pitice pe care au denumit-o Homo floresiensis si care a „impartit“ cu Homo sapiens pamantul, dar care, din cauza izolarii, nu s-a mai dezvoltat si a sfarsit prin a disparea.

     

    Studiul asupra Homo floresiensis, publicat in revista rivala, „Nature“, parea un competitor puternic pentru primul loc in clasamentul „Science“. In editorialul redactorului-sef de la „Science“, acesta a argumentat insa ca descoperirea – care e numita de oamenii de stiinta Liang Bua 1 sau LB1 – „a aprins imaginatia multora“. Dar, a spus el, a ridicat in acelasi timp multe intrebari si a generat multe controverse. „Singurul craniu descoperit, alaturi de cateva ramasite de oase craniene, este acum in curs de reexaminare. Sa vedem la ce concluzie se ajunge“, scria Donald Kennedy.

     

    Printre primele 10 descoperiri stiintifice ale lui 2004 figureaza si aceea ca asa-numitul „junk ADN“ – resturi de ADN depozitate intre gene – nu este pe atat de inutil pe cat se credea, precum si constatarea ca diversitatea regnurilor vegetal si animal este intr-o ingrijoratoare scadere. Pentru jurnalistul Simon Singh, descoperirea anului 2004 ar fi trebuit sa fie prima imagine a unei planete care se invarteste in jurul unui alt soare. Fotografia, facuta de astronomii din Chile, nici nu a intrat in topul primelor 10 descoperiri intocmit de „Science“.

  • Topul revistei „science“

    Cea mai importanta descoperire stiintifica a anului 2004 a fost facuta de doi roboti, potrivit clasamentului revistei americane „Science“.

     

    APA PE MARTE: Robotii Nasa – Spirit si Opportunity – au furnizat dovezi clare asupra existentei, in trecutul planetei Marte, de apa sarata si acidulata.

     

    HOBBITUL INDONEZIAN: O echipa de arheologi a descoperit o noua specie de oameni care aveau doar un metru inaltime si au trait in urma cu 18.000 ani pe insula indoneziana Flores.

     

    CLONAREA UMANA: Cercetatorii sud-coreeni au tinut capul de afis in lumea stiintifica luni la rand, dupa ce au anuntat ca au reusit sa cloneze in premiera embrioni umani.

     

    CONDENSATELE: In 2004, oamenii de stiinta au facut progrese importante in intelegerea felului in care se comporta gazele foarte reci, numite condensate.

     

    COMORI IN ADN: Fragmentele asa-numitului „junk ADN“ s-au dovedit mult mai importante decat se credea pana acum, avand un rol esential in functionarea genelor.

     

    PERECHEA DE PULSARI: Astrofizicienii au descoperit prima pereche cunoscuta de pulsari.

     

    DECLINUL DIVERSITATII: Au fost si vesti rele anul acesta, legate de declinul diversitatii speciilor, dupa cum reiese din studii aprofundate asupra amfibienilor, fluturilor, plantelor si pasarilor.

     

    APA LA ROBINET: Noi descoperiri cu privire la structura si comportamentul chimic al apei ar putea aduce schimbari in chimie si in stiinta atmosferei.

     

    MEDICAMENTE PENTRU SARACI: Parteneriatele „public-privat“ au devenit o forta in 2004, potrivit revistei „Science“, punandu-si amprenta asupra felului in care se dezvolta si sunt distribuite medicamentele in tarile in curs de dezvoltare.

     

    GENELE DIN PICATURA DE APA: Anul acesta, cercetatorii au descoperit o noua modalitate de a depista, in apa, forme de viata invizibile.

  • Bridget Jones, mai blonda si mai rotunda

    Matematic vorbind, Bridget Jones nu avea cum sa dea gres. E de mirare doar ca nu s-a gandit nimeni la formula castigatoare ceva mai devreme.

     

    Inainte de toate, trebuie spus adevarul: Bridget Jones este un film pentru femei. Pentru femeile masochiste, mai precis. Caci ce fiinta cu capul pe umeri este in stare sa plateasca biletul de intrare la un film unde vede cum o blonda grasuta si nu teribil de desteapta trece prin tot felul de aventuri comice, dupa care sfarseste prin a prinde o slujba ideala si un barbat frumos, destept, bogat, sensibil si rabdator?

     

    Si cu toate acestea, zeci de milioane de femei din lumea intreaga s-au calcat in picioare in ziua premierei peliculelor cu Bridget Jones („Jurnalul lui Bridget Jones“ si „Bridget Jones: La limita ratiunii“) pentru a vedea cum filmul bate viata … de departe. Iar aceste zeci de milioane de femei si-au mai tarat si prietenii, logodnicii sau sotii la cinematograf, razbunandu-se pentru faptul ca si ele, probabil, fusesera obligate sa vizioneze din primele randuri minunatele scene artistice si sensibile din Alien vs. Predator sau alte asemenea capodopere.

     

    In orice caz, Bridget este un fenomen mult prea raspandit al acestor ani pentru a putea fi ignorata. Mai ales ca, in loc sa se „ofileasca“ o data cu trecerea timpului, Bridget devine din ce in ce mai puternica. De la carticica publicata in 1997 si care a devenit rapid un best-seller mondial (spre marea mirare a editurii si chiar a autoarei) si pana la cel de-al doilea film din serie care a adus incasari-record in primele saptamani de la lansare, Bridget Jones s-a transformat intr-un adevarat imperiu, care include, pe langa cele doua romane si ambele filme, articolele publicate in The Telegraph de Helen Fielding, o groaza de website-uri si multe alte surse de venit create de o marca atat de puternica.

     

    Daca Bridget s-ar fi incadrat ceva mai bine in canoanele suple ale frumusetii moderne, probabil ca s-ar fi fabricat si o papusa Barbie cu chipul sau, dar timpul nu e pierdut. Iar daca diverse staruri au ajuns subiect de studiu prin universitatile cu pretentii de prin Occident, nu e de mirare ca personajul lui Helen Fielding este deja obiectul a numeroase eseuri literare care cauta sa ii explice succesul fenomenal si sa o „contextualizeze“.

     

    Insa cel mai sigur barometru al valorii actuale a marcii ramane tot Google – o cautare pe acest motor a cuvintelor-cheie „Bridget Jones“ ofera imediat nici mai mult, nici mai putin de 3.640.000 de rezultate, la foarte mica distanta de, sa zicem, Abraham Lincoln (3.770.000). La urma-urmei, Lincoln se poate lauda doar cu abolirea sclaviei si cu unificarea SUA, pe cand Bridget a inventat cuvantul „singleton“, a reinviat mitul barbatului perfect, asa cum a aparut el sub numele de Fitzwilliam Darcy in „Mandrie si prejudecata“, si a furnizat psihoterapie tuturor femeilor care au aflat ca poti avea peste 30 de ani, celulita, tendinta de a te face de ras in orice situatie imaginabila si tot vei gasi sufletul-pereche. Cel putin in carti.

     

    Helen Fielding a recunoscut ca o mare parte din succesul sau i se datoreaza lui Jane Austen, care l-a creat pe mandrul Darcy, si, o data cu el, un standard imposibil de atins de majoritatea covarsitoare a barbatilor moderni. De altfel, Colin Firth a primit rolul avocatului Mark Darcy tocmai pentru ca jucase rolul lui Fitzwilliam Darcy in productia BBC a romanului „Mandrie si prejudecata“, astfel incat producatorii au stiut cu siguranta ca filmul avea audienta feminina asigurata. Iar faptul ca unele femei s-au dus sa vada filmul de mai multe ori, iar apoi au cumparat si DVD-ul a fost, de asemenea, meritul lui Colin Firth.

     

    Tot cititoarele si spectatoarele care au asigurat succesul financiar al lui Bridget Jones s-au regasit si in presiunea sociala exercitata asupra femeilor care au trecut de fatidica varsta de 30 de ani si, culmea ghinionului, au ramas nemaritate. Tratata drept o ratata de catre cercul de cunostinte, Bridget este supusa constant unor interogatorii nemiloase de catre nesuferita specie a persoanelor casatorite si pline de ele. Pana si propria mama e disperata ca unica sa fiica sa nu cumva sa ramana fata batrana (dupa atatea decenii de feminism, expresia inca mai exista) si isi da toata silinta sa o arunce in bratele oricarui barbat disponibil. Nu e de mirare ca toate chinurile eroinei au rezonat in sufletele femeilor moderne, care, desi au o cariera de invidiat, un cont sanatos in banca si o pozitie sociala nu tocmai de lepadat, sunt considerate ratate de catre o anumita parte a societatii.

     

    Prin urmare, matematic vorbind, Bridget Jones nu avea cum sa dea gres. E de mirare doar ca nu s-a gandit nimeni la formula castigatoare ceva mai devreme. Pentru partea a doua a seriei (Helen Fielding a declarat ca e posibil sa mai scrie un „jurnal“ la un moment dat) s-a reunit toata distributia din primul film – Bridget Jones, Colin Firth, Hugh Grant (in rolul lui Daniel Cleaver, seducatorul lipsit de scrupule), Jim Broadbent si Gemma Jones.

     

    In cei trei ani de la lansarea primului film, Zellweger a avut timp sa-si perfectioneze accentul britanic, sa dea jos cele 10-15 kilograme si sa le puna la loc pentru partea a doua. Din pacate insa, acolo unde „Jurnalul lui Bridget Jones“ se concentra mai mult asupra laturii amuzante a aventurilor lui Bridget si a persoanei sale aflate la mare departare de perfectiune, regizoarea celei de-a doua parti, Beeban Kidron, pare a fi stapanita de placerea perversa de a o pune pe eroina in cele mai stanjenitoare situatii cu putinta. Daca, de pilda, scena lenjeriei intime v-a facut sa rositi in prima parte, secventa in care Bridget se parasuteaza intr-o cocina nu are cum sa treaca neobservata. De asemenea, Kidron se incapataneaza sa plaseze camera in unghiurile cele mai nefavorabile, astfel incat rotunjimile lui Bridget par mult mai … rotunde decat erau initial.

     

    In rest, Bridget, dupa cum ne-a obisnuit, trece prin tot felul de peripetii, unele penibile, altele si mai penibile, dar le accepta cu atat de mult calm si cu voie buna, incat nu ai cum sa o urasti. Cocina, scenele de gelozie, revenirea in forta a mizerabilului si totusi irezistibilului Cleaver, zilele si noptile petrecute la inchisoare, cicalelile neincetate ale mamei narcisiste – toate sunt proiectate pentru a tine bietele spectatoare cu sufletul la gura. Nu credem insa ca va stricam surpriza daca va spunem ca totul se termina cu bine si de data aceasta si, chiar daca in jurul lui Mark Darcy roiesc nenumarate femei care arata mai bine decat Bridget, el tot pe ea o prefera. Normal. Doar frumusetea adevarata este in interior.

     

     

    R: Beeban Kidron. Cu: Bridget Jones, Colin Firth, Hugh Grant, Jim Broadbent, Gemma Jones. Durata: 108 minute. In Romania din 7 ianuarie.

  • Pe urmele lui Hristos

    „Evanghelia dupa Iuda“ este in acelasi timp roman istoric, cronica de moravuri si sarada religioasa. Jurnalist de cursa lunga (colaboreaza de circa 12 ani la Corriere della sera, dar si la alte ziare italiene), poet si prozator, Roberto Pazzi este, actualmente, unul dintre cele mai sonore nume ale literaturii italiene.

     

    Afirmat initial in spatiul liricii, prin cateva volume rezervate cunoscatorilor, scriitorul a izbutit, gratie unor romane de reconstructie istorica („Pe urmele imparatului“, „Evanghelia lui Iuda“) sau de atmosfera fantastica („Orasul zburator“, „Printesa si dragonul“, „Orasul Doctorului Malaguti“), sa fie tradus in circa 20 de limbi si sa se bucure de laurii conferiti de numeroase premii italiene sau internationale de mare anvergura (Stresa, Penne-Mosca, Grinzane Cavour sau Hemingway).

     

    Nu intamplator, la sfarsitul acestui an, Editura Leda (parte a grupului editorial Corint) a hotarat sa publice, printre cele dintai aparitii ale sale dintr-o colectie ce se anunta ambitioasa – ne referim la „Galeria de proza“ -, unul dintre titlurile cele mai prestigioase ale scriitorului italian, si anume „Evanghelia lui Iuda“. O carte al carei ecou s-a lasat indelung asteptat in spatiul romanesc si care isi binemerita, acum, tiparirea. Desi actiunea este plasata in antichitate, in vremea domniei lui Tiberius Claudius Nero (14-37 d.Hr.), plasa de interes a cartii nu se afla in recompunerea istoriografica sau in descriptia exterioara a epocii, ci inlauntrul personajelor, in psihologia lor, modul lor de a gandi si de a reinterpreta – intr-o maniera mereu insolita – lumea.

     

    Cumva, daca va mai amintiti, precum in profundele solilocvii puse de Marguerite Yourcenar pe seama imparatului Hadrianus (Memoriile lui Hadrian). De altfel, autorul marturiseste, dintru inceput: „As dori sa-i recomand cititorului ca, inainte de a deschide romanul, sa nu se intrebe cat de credibil este din punct de vedere istoric zborul fanteziei si nici sa nu cedeze tentatiei de a separa faptele atestate documentar de cele complet inventate“.

     

    Fara violenta iconoclasta a textului lui Jose Saramago din „Evanghelia dupa Hristos“ si lipsita de tandretea recuperatoare fata de cel mai hulit discipol al lui Iisus dintr-o alta poveste de succes – am numit o alta „Evanghelie dupa Iuda“, cea scrisa de Maurice Chappaz, aceasta noua scriere apocrifa doreste sa reinvie aventura inceputurilor crestinismului, sa-i dezvaluie inaltimea intelectuala si fervoarea mistica, dar si sa reduca, simtitor, falia dintre paganism si crestinism.

     

    Personajul principal al cartii, imparatul Tiberius, un tiran „luminat“ de lecturi, dar si de placerile orgiastice ale epocii, se afla, la inceputul povestirii, retras pe mirifica insula Capri. Insingurat, tragic despartit de toti cei in prietenia si colaborarea carora se incredintase, imparatul spera in fagaduinta unei eliberari din cosmarurile interioare, devenind un admirator neconditionat al lui Hristos. Mai mult, el propune Senatului sa-l admita pe Mantuitor printre divinitatile recunoscute de Imperiu. Chiar daca nu-si afla propria salvare, el ne sugereaza caile viabile de a o obtine prin credinta.

     

    Roberto Pazzi – Evanghelia lui Iuda, Editura Leda, Bucuresti, 2004

  • NOUTATI

    Furtul unei natiuni

     

    Cercetator indelung al istoriei recente a spatiului balcanic, profesorul britanic Tom Gallagher propune, prin noul sau volum dedicat Romaniei, o viziune panoramica asupra evenimentelor care au marcat evolutia noastra postdecembrista si care incearca sa desluseasca, minutios, meandrele, inca obscure, ale politicii romanesti. Titlul cartii este in masura sa rezume, el singur, concluziile amare ale unei investigatii operate pe parcursul a ani intregi de scrutare a arhivelor istorice, a colectiilor de ziare si in urma unor prelungi discutii cu actorii (sau doar cu martorii) evenimentelor la care se refera. Rezultatul acestui studiu, asa cum spun si editorii, este unul impresionant si se constituie intr-o minienciclopedie a succeselor si esecurilor noastre nationale, dar si intr-un soi de rezumat vizionar al sanselor noastre de intrare in normalitate. Stim ca nimeni nu este profet in tara lui si ca, prin urmare, Tom Gallagher are toate motivele sa fie unul adevarat in tara noastra. Ramane de vazut.

     

    Tom Gallagher, Furtul unei natiuni, Romania de la comunism incoace,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2004

     

     

    Legendele dacilor liberi

     

    O serie de povesti a caror aura mitica aproape ca s-a stins si ale caror reverberatii mai staruie, palid, doar in memoria a foarte putini oameni. Cel care pretinde ca le-a cules, Cristi Ionita,  se considera un ales al sortii, pentru ca a avut sansa sa le descopere si sa le transmita prin intermediul acestei carti. Cat sunt ele de „legende“ si cat adevar contin, in ordine istorica, nu stim. Cert este ca ele incearca sa reinvie (daca nu chiar sa reinventeze) o sumedenie de simboluri si figuri (Piatra sacra, Zamolxe, Omu, Sihastrul Leandru, Zanele din grota, Muntele ascuns sau Deceneu) care pot popula imaginarul celor insetati de mistere si indragostiti, neconditionat, de radacinile acestui neam.

     

    Felix Crainicu, Cristi Ionita, Muntele ascuns,

    Editura Lux Spiritus, Bucuresti, 2004

  • Inainte de izgonirea din rai

    Pentru personajele Leonce si Lena, regizorul Felix Alexa a mizat pe doi actori foarte tineri: Gabriela Crisu si Bogdan Florea. O montare frumoasa si calda reuseste Felix Alexa, la Nottara, cu un text devenit clasic: „Leonce si Lena“. Este o piesa poetica prin excelenta, fara conflicte, o oda iubirii adolescentine care aduce cu partile cele mai frumoase din „Romeo si Julieta“, numai buna pentru linistea pe care o cautam si o speram in perioada sarbatorilor de iarna.

     

    Decorul e simplu, redus la un fundal, iar costumele sunt dominate de alb. Autoarea lor, Ruxandra Diana Ion, a gasit calea intre modernitate si basm, astfel incat spectatorul are senzatia de a visa cu ochii deschisi in fata unei experiente de o senzualitate abia schitata. Totul pare sa se plaseze inaintea pacatului originar, iar Leonce si Lena sunt puri, edenici.

     

    Autorul piesei, Georg Büchner, romantic german, a murit de tifos in 1837, la numai 24 de ani, dupa ce a scris doar patru piese. Redescoperirea lui, dupa sase-sapte decenii, la inceputul secolului al XX-lea, i-a adus o glorie postuma mai mare si mai tarzie decat poate a oricarui alt autor. Piesele sale, „Moartea lui Danton“, „Woyzeck“ si mai ales „Leonce si Lena“, au fost montate de sute de ori. Nici scenele noastre n-au facut exceptie, desi nu avem inca nici un volum de Büchner in limba romana.

     

    Era normal ca Felix Alexa, inainte de a porni la treaba cu „Hamlet“, sa inceapa stagiunea cu un spectacol la scara mai mica, dar tot din seria operelor cunoscute. Regizorul mizeaza pe doi actori foarte tineri in rolurile indragostitilor: Gabriela Crisu si Bogdan Florea, care au mai ales avantajul fizionomiei inocente. Roluri mai consistente, care dau si farmec spectacolului, fac insa actorii cu mare experienta: Alexandru Repan (Regele), Ada Navrot (Doica) si mai ales Razvan Vasilescu in rolul clovnului nebun, dar intelept, Valerio.

     

    Distributia se completeaza cu Ioana Calota, Gabriel Spahiu, Al. Jitea si Romulus Chiciuc. Iar ambianta placuta, delectabila a spectacolului se intregeste cu o muzica inspirata a Adei Milea. Senzatia finala este una de armonie, destindere, functia vindecatoare a basmului se arata din plin, punctata cu momente de comedie romantica. Regizorul si actorii se joaca foarte gratios, la marginea parodiei uneori, alteori provocand veritabile recitaluri poetice.

     

    Leonce si Lena se cauta in spectacolul de la Nottara in apropierea Paradisului si se gasesc atat de iute, in explozia dragostei juvenile, incat totul pare simplu, ca la inceputul lumii. Viziunea regizorala mizeaza tocmai pe aceasta simplitate si pe intensitatea visului. Fata de varianta „dura“ care domina scenele cu „sex, drugs and rock’n’roll“, romantismul ingenuu, dar cu profunzimi lirice, al lui Büchner potentat de montarea lui Felix Alexa ofera o alternativa la fel de credibila, in ciuda contextului vremii, si care se va bucura de un succes meritat.

  • Un autor si patru piese

    Georg Büchner s-a nascut in 1813 in Marele Ducat Hesse-Darmstadt, in familia medicului marelui duce. Tatal sau a dezaprobat pasiunea pentru literatura a lui Georg, care insa a inceput sa scrie inca din studentie. Pana la moartea sa, in 1837, a scris doar patru piese.

     

    CONCURS RATAT: Georg Büchner a scris „Leonce und Lena“ in primavara anului 1836, cand traia in exil la Strasbourg. Editura Cotta din Stuttgart anuntase un concurs pentru desemnarea „celei mai bune comedii“, cu un important premiu in bani. Pentru ca era stramtorat, Büchner a scris piesa si a trimis-o, insa manuscrisul a ajuns la editura dupa expirarea termenului pentru concurs.

     

    SURSE DE INSPIRATIE: Dramaturgul german a avut ca surse de inspiratie in primul rand „Cum va place?“ a lui William Shakespeare, precum si „Ponce de Leon“ a lui Clement Bretano si „Fantasio“ de Alfred Musset.

     

    PREMIERA: Desi a ratat termenul de inscriere in concurs, Büchner a revizuit piesa, insa n-a mai apucat sa o vada montata. A murit un an mai tarziu de tifos, iar piesa a fost publicata postum, in 1838. Premiera a avut loc insa abia in 1895, la aproape 60 de ani dupa ce a fost scrisa.

  • Anul umanizarii

    In 2004, bancile au pornit ofensiva pentru cucerirea segmentului de retail. Cresterea puternica a retelei de sucursale si extinderea ofertei dincolo de oamenii cu multi bani au „dezghetat“ relatia dintre banci si clientii de rand. In 2005, o data cu privatizarea celui mai mare competitor pe retail, CEC, lupta se va ascuti si mai mult si cine nu va tine pasul va iesi din joc.

     

    Pana anul acesta, cine ar fi incercat sa gaseasca o agentie sau sucursala bancara intr-un cartier mai marginas al Bucurestiului ar fi avut destul de putine sanse de reusita. Multa vreme, bancile au preferat sa isi concentreze atentia doar asupra clientilor mari, in principal a companiilor, traind comod din plasamente in titluri de stat sau la banca centrala, la dobanzi mari.

     

    Anul 2004 a adus o schimbare majora in peisajului bancar romanesc. Continuand o tendinta conturata de la sfarsitul lui 2003, bancile romanesti au pornit, mai intai timid, apoi din ce in ce mai agresiv, o adevarata batalie pentru sectorul de retail. Bancile au deschis robinetul investitiilor, cumparand locatii si amenajand „magazine“ de produse si servicii bancare, prin care sa profite de apetitul si resursele pentru consum, dar si economisire, ale potentialilor clienti.

     

    De ce aceasta schimbare? Romanii au dovedit, inca de acum un an, ca sunt foarte dispusi sa cheltuie banii luati cu imprumut de la banci. Explozia creditelor de consum de la sfarsitul anului 2003 a depasit chiar si asteptarile cele mai optimiste ale bancherilor. La sfarsitul anului 2003, bancile imprumutasera populatiei 75.000 de miliarde lei, din care mai mult de jumatate erau credite pentru consum. Situatia a creat, in final, o problema pentru banca centrala, care, speriata de consumul exagerat si de consecintele acestuia asupra indicatorilor macroeconomici, s-a decis sa-l mai stavileasca un pic.

     

    De aceea, in februarie 2004 au fost puse in aplicare noi conditii pentru acordarea creditelor de consum si a celor ipotecare. Prin normele Bancii Nationale, se solicitau pentru aceste credite un avans de 25% si o rata lunara de sub 35% din venituri, pentru creditele ipotecare, un girant sau plata anticipata a 25% din valoarea bunurilor, precum si o suma de rambursat de maximum 30% din venitul lunar, pentru finantarea consumului.

     

    Noile conditii de acordare a creditelor nu au avut insa efecte atat de dure. Bancile si-au adaptat „din mers“ strategia la noile reglementari, iar „scaparea“ s-a numit, in cele mai multe cazuri, asigurarea pentru risc de neplata a datoriei. La dezvoltarea creditelor a contribuit semnificativ, dupa cum spun bancherii, si crearea Biroului de credit. Acesta a fost infiintat la jumatatea acestui an, dupa o lunga perioada de pregatire, pentru a strange informatii de la banci, despre clientii acestora. Cand cineva solicita un credit, bancile pot verifica, pe baza acestor informatii, cat este de riscant sa ii ofere un credit. Biroul de credit primeste informatii de la 16 banci care reprezinta aproximativ 70% din piata de retail.

     

    Chiar daca sistemul bancar romanesc este inca mic, avand active totale de doar aproximativ 20 de miliarde de euro, performantele acestuia s-au imbunatatit an de an. Indicatorii bancari, chiar daca sunt inca mici in comparatie cu cei din UE, arata un sistem bancar care functioneaza bine.

     

    Principalul reper al intensitatii activitatii bancare – gradul de intermediere, adica ponderea creditului neguvernamental in Produsul Intern Brut – ramane inca la un nivel net scazut comparativ cu celelalte tari din regiune. Potrivit estimarilor Bancii Nationale, gradul de intermediere la sfarsitul lui 2004 va fi de circa 19-20%.

     

    In Romania exista, in acest moment, 39 de banci comerciale. Doua din Olanda, trei din zona austro-germana, patru italiene, banci grecesti, turcesti, o banca din Ungaria, bancile private romanesti, si cei doi mari jucatori de stat, CEC si BCR, trebuie sa isi gaseasca locul pe o piata tot mai concurentiala.

     

    Faptul ca aproape jumatate dintre romani nu au folosit pana acum servicii bancare reprezinta, pentru cei care vad jumatatea plina a paharului, o oportunitate. Ritmul de crestere pe care bancile il vad in viitor pentru acordarea de credite populatiei sau pentru activitatea de depozite este unul dintre cele mai mari din Europa. Cresteri de peste 300% pentru depozite si de aproape 500% pentru credite – acestia sunt termenii in care vorbesc, despre anii viitori, reprezentantii  Bancii Austria Creditanstalt.

     

    Dar pentru a putea „ataca“ in mod serios acest segment, cel adresat populatiei, este nevoie de resurse financiare importante. „Costul deschiderii unei sucursale se situeaza intre 150.000 si 300.000 euro, in functie de profilul unitatii respective“, explica presedintele ABN AMRO Romania, Henk G. Mulder. In aceste conditii, inventivitatea bancherilor a avut un cuvant important de spus.

     

    Pentru banca olandeza ING, extinderea teritoriala a imbracat forma francizei comerciale, o forma nemaiintalnita pana acum in Romania in randul bancilor. Pariind pe masini care sa ofere servicii bancare, in birouri conduse de agentii de asigurari ai grupului, ING Bank si-a propus sa deschida 45 de unitati pana la sfarsitul anului 2004. Cei de la ABN Amro intentioneaza sa foloseasca agenti de vanzare, evitand astfel costurile de deschidere a unor sucursale clasice.

     

    Si francezii de la BRD -Groupe Société Générale, care au cumparat anul acesta si ultimul pachet de 7,32% din actiunile BRD detinut de stat, incheind astfel procesul de privatizare a bancii, au incercat, pe finalul anului, o varianta inedita de extindere. Folosind sucursale bancare de mici dimensiuni, mai degraba niste oficii, BRD vrea sa ajunga in zone ignorate de alte banci – centre comerciale, campusuri universitare etc. Intr-o singura zi, banca a deschis 33, si planuieste ca pana la sfarsitul lui 2005 sa ajunga la 100 de noi agentii.

     

    Mergand pe varianta clasica de dezvoltare, a sucursalei obisnuite, BCR a ajuns anul acesta la peste 300 de unitati. Cu 200 de sucursale si agentii, Raiffeisen vrea sa intre anul viitor in lupta pentru cumpararea CEC si sa isi adauge si cele 1.424 de sucursale ale acesteia.

     

    Comisia de privatizare a CEC, prima banca de stat ce va fi vanduta, a atribuit in luna septembrie 2004 contractul de consultanta pentru privatizare Bancii de Investitii JP Morgan. Anul 2004 nu s-a remarcat prin fuziuni sau achizitii spectaculoase de banci. Cu toate acestea, pe piata romaneasca au aparut si cateva nume noi. Venirea, in premiera, a bancilor specializate demonstreaza inca o data ca sistemul bancar romanesc este unul in care mai e loc de crestere. Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RAILOC) a intrat in Romania in luna iunie a acestui an, oferind un produs de economisire si creditare pentru domeniul locativ. La sfarsitul lui octombrie a fost lansata si Porsche Bank Romania, prima institutie de credit specializata in finantarea achizitiei de autovehicule.

     

    Probabil cea mai semnificativa tranzactie a anului a fost preluarea,  in aprilie, de catre banca ungara de economii OTP a intregului pachet de actiuni al Bancii Comerciale RoBank din Bucuresti,  pentru suma de 47,5 milioane de dolari.  Planurile ungurilor pentru urmatorii cinci ani sunt mari: o cota de piata de 4-5% si o retea de 100 de unitati.

     

    Chiar daca aprecierea leului, spre finalul anului, lasa loc de o „intoarcere“ a romanilor catre moneda nationala, bancherii cred ca acest lucru nu se va intampla foarte curand. Chiar daca Banca Nationala a scazut dobanda de referinta de mai multe ori in acest an, ajungand la 17% in luna decembrie, bancile nu au urmat aceasta tendinta la fel de repede. Dobanzile inca mari la creditele in lei si ieftinirea imprumuturilor in valuta fac ca, la sfarsit de an, firmele si populatia sa isi pastreze preferinta pentru finantarile in valuta.

     

    In luna octombrie, totalul creditelor acordate de banci pentru firme si populatie s-a ridicat la 402.249 miliarde lei, din care creditul in valuta a reprezentat peste 61%. In ceea ce priveste depozitele din banci, sfarsitul de an a adus o migratie, chiar daca timida, catre moneda nationala. Depozitele populatiei constituite in valuta au inregistrat in luna octombrie o scadere de 0,4%, pana la 2,36 miliarde de euro.

  • Restart in asigurari

    Daca ne-am gandi la industria asigurarilor ca la un calculator personal, s-ar putea spune ca 2004 a fost anul in care s-a apasat butonul de restart. Noianul de reglementari care a fost adoptat in 2004 pentru acest domeniu va reporni in conditii noi activitatea  companiilor de asigurare.

     

    Din peisajul asigurarilor au lipsit aproape cu desavarsire, in anul care se incheie, marile tranzactii, achizitii, fuziuni de companii sau reconfigurari ale pietei. Piata a continuat sa creasca, intr-un ritm similar cu cel din anii precedenti (cel putin pe baza raportarilor de pana acum).

     

    Consolidarea, inceputa in anii trecuti, pare a se fi „reportat“ mai mult pentru viitor, cand, o data cu apropierea de momentul integrarii in Uniunea Europeana, vor aparea si schimbarile mai importante. Ca in asigurari concurenta este tot mai puternica, se vede si din schimbarile la varful societatilor, fara precedent pana anul acesta. Cinci din primele zece companii de top si-au schimbat sefii de la inceputul anului pana acum, dar schimbari s-au petrecut si la companii din esalonul secund, mai ales la cele cu actionari straini. Liderii industriei afirma ca principala explicatie este simpla: se ascute concurenta.

     

    Factorii de crestere ai pietei au ramas, in 2004, leasingul, asigurarile auto si, chiar daca explozia din anii precedenti a fost mult temperata, asigurarile legate de credite. Ca nivel al primelor brute incasate, piata a crescut cu 19% pe primul semestru al acestui an, pana la 396 milioane de euro (485 mil. de dolari). Dupa primele noua luni, piata ajunsese la 600 milioane de euro. Ritmul de crestere arata posibilitatea ca industria de profil sa se indrepte anul acesta spre un miliard de dolari (800-820 milioane de euro), ceea ce plaseaza asigurarile printre cele mai importante sectoare ale economiei romanesti. Sectorul asigurarilor generale continua sa genereze cea mai mare parte a veniturilor pe aceasta piata. Valoarea primelor subscrise in prima jumatate a anului din asigurari generale a ajuns la aproximativ 354 milioane de euro.

     

    Pe parcursul anului, n-au lipsit rumorile legate de posibile achizitii si preluari, dar de concretizat nu s-au concretizat decat doua mari tranzactii. Actorul principal a fost, insa, unul. Omniasig Bucuresti a cumparat, pe rand, doua societati de asigurare, ajungand in acest fel cel mai mare holding de asigurari din Romania. Mai intai, Omniasig a cumparat, la sfarsitul lunii martie, un pachet de 40,9% din capitalul social al AGI Romania (Asigurarea Populara Romana), printr-o subscriptie publica. In august, si-a consolidat pozitia de cel mai important actionar al AGI Romania cumparand inca 9,11% din actiunile companiei, ajungand sa detina peste 50% din actiunile companiei. Ulterior, intr-o tranzactie de peste un milion de dolari, Omniasig a mai cumparat un pachet de 62,4% din actiunile Asirag Pitesti, o companie de asigurari axata pe vanzarea de polite auto.

     

    Noianul de schimbari legislative care s-a abatut peste piata asigurarilor in acest an a vizat adaptarea legislatiei specifice la normele europene si reglementarea unor domenii noi, mult asteptate de asiguratori.

    Schimbarile legislative pentru conformarea la directivele UE au inclus modificari ale legii privind asigurarile si reasigurarile, ale legii privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor si aparitia legii privind redresarea financiara, reorganizarea judiciara si falimentul societatilor de asigurare.

     

    Desi nu toate noile reglementari vor avea efecte imediate, fara indoiala ca vor schimba profund industria asigurarilor in anii urmatori. Prin legile adoptate in 2004 – nu mai putin de cinci, intr-un singur an -, s-a dat startul in dezvoltarea unor domenii pe care asiguratorii le „pandesc“ de multa vreme. Asigurarile private de sanatate, pensiile ocupationale sau cele publice administrate privat – sunt doar cateva dintre domeniile a caror evolutie a fost stabilita anul acesta.

     

    La inceputul anului, s-a dat startul pentru asigurarile private de sanatate, prin adoptarea legii care le va reglementa functionarea. Deja, oamenii care vor sa scape de conditiile proaste din spitalele publice aleg sa cumpere abonamente de la clinici private. Acestia vor fi primii clienti pentru asigurarile de sanatate. Efectele adoptarii noilor reglementari s-au simtit mai puternic pe final de an, cand piata asigurarilor de sanatate private a luat avant. Celor doi competitori care se anuntasera deja la inceputul acestui an, Interamerican si Omniasig Addenda, li s-a adaugat si Aviva Asigurari de Viata. Furnizorii de servicii medicale se arata si ei tot mai interesati de posibilitatea colaborarii cu asiguratorii. Totusi, in prezent, asigurarile private de sanatate acopera doar golurile de la stat. O dezvoltare mult mai puternica a domeniului este asteptata doar in 2007, cand statul se va retrage progresiv si asigurarile private vor prelua tot mai mult din aceste servicii.

     

    Aparitia fondurilor de pensii ocupationale, si ulterior a celor private obligatorii, este asteptata de toata lumea. Dar, pentru ca, in cazul pensiilor ocupationale, normele de aplicare a legii nu au fost inca facute, expertii cred ca acestea nu vor intra in vigoare chiar de la inceputul lui 2005. In prima faza vor fi inclusi in acest sistem circa 700.000 de salariati, ceea ce va insemna, la o contributie medie de 400 de euro pe an, 120 de milioane de euro pe an. Pensiile publice administrate privat (sau pensii private obligatorii) vor intra in vigoare, conform legii votate chiar anul acesta, la inceputul lui 2008. Legile ar mai putea insa suferi modificari. Operatorii spun ca, in forma actuala, cele doua legi nu le creeaza conditiile pentru dezvoltarea reala a fondurilor de pensii. Reprezentantii companiilor de asigurari au repetat, in numeroase randuri, ca daca cele doua legi vor ramane in forma actuala, nu vor intra pe aceasta piata.

     

    In ultima luna a anului, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a publicat normele de vanzare pentru anul 2005 pentru politele RCA. Potrivit noilor norme, spre deosebire de anii precedenti, posesorii de automobile nu vor mai trebui sa isi reinnoiasca asigurarea la fiecare final de an. La incheierea asigurarii RCA pentru anul 2005, ei vor semna un contract cu compania de asigurari, iar acesta va fi prelungit, an de an, in mod automat. Valabilitatea asigurarii din anul precedent se mentine prin plata primei de asigurare pentru sase sau 12 luni. Daca, totusi, asiguratul doreste sa renunte la compania cu care lucreaza, el trebuie doar sa o instiinteze cu o luna inainte. In plus, de la anul, societatile de asigurari care vand RCA vor avea libertatea sa majoreze sau sa reduca tarifele standard,  publicate de CSA, cu 10%.