BusinessMagazin

Blog

  • Armata lui Putin foloseşte ilegal satelitul lui Musk pentru a bombarda civili ucraineni. Cum funcţionează reţeaua

    O mână de site-uri private din Rusia cumpără terminale de internet prin satelit în Emiratele Arabe şi le revinde ruşilor.

    Datele de la serviciile secrete ucrainene confirmă calea prin care armata lui Putin foloseşte ilegal satelitul lui Musk pentru a bombarda civili ucraineni.

    Colectivul independent rus „IStories” a găsit cel puţin trei site-uri care vindeau public Starlink.
    „Forţele armate ruse cumpără terminale de internet prin satelit Starlink în ţările arabe, pentru a fi folosite pe câmpul de luptă”, susţin serviciile de informaţii militare ucrainene şi explică faptul că ruşii se bazează din ce în ce mai mult pe Starlink în timpul invaziei de aproape doi ani.
    GUR are o interceptare audio a doi soldaţi ruşi care discută despre achiziţionarea de unităţi de la companii arabe pentru 200.000 de ruble (2300 de euro) fiecare.
    Purtătorul de cuvânt al GUR, Andri Yusov, a declarat că forţele ruse cumpără terminalele prin ţări terţe nespecificate. Starlink şi Elon Musk au explicat oficial că nu fac afaceri cu Rusia şi nu operează pe teritoriul Rusiei. Mai exact, Musk a declarat că „niciun Starlink nu a fost vândut direct sau indirect Rusiei”.
    Colectivul independent rus „IStories” a găsit cel puţin trei site-uri care vindeau public Starlink. Fac reclamă ca fiind un serviciu foarte util pentru iahturi, iar printre altele, livrările au loc în clădiri rezidenţiale din Khodinskoie Pole şi pe strada General Glagolev, într-o zonă plină de clădiri ale serviciul secret militar rusesc. Vânzătorii acestor trei site-uri explică faptul că terminalele funcţionează doar în apropierea graniţelor cu Ucraina şi nu pot fi folosite adânc în Rusia.
    Există mai mulţi martori pe teren care certifică o utilizare destul de răspândită a Starlink de către ruşi. Interesant este şi faptul că, în interceptarea serviciilor ucrainene, cei doi ruşi vorbesc despre achiziţia directă de terminale de la arabi la aproximativ 2300 de euro.
    Asta în timp ce cele trei site-uri ruseşti vând Starlink (versiunile V1, V2 RV şi SL Global), la un cost foarte puţin mai mare, între 240.000 de ruble (2400 de euro) şi 299.000 de ruble. Aceasta înseamnă că, în practică, revânzătorii ruşi realizează un profit foarte modest.
    În mod normal, niciun astfel de vânzător nu ar întreprinde o astfel de afacere riscantă pentru un profit atât de mic. Există o suspiciune puternică că operaţiunea este cumva coordonată la nivelul aparatului rus. Printre altele, costul abonamentului, care în Europa este în jur de 50 de euro, se dublează la aceste dispozitive, 100 de euro.
     

  • Ce arată datele de la vârful finanţelor mondiale. Unul dintre bancherii de la Macquarie, care deţine în România operaţiunile CEZ, câştigă mai mult decât cel mai important bancher al Americii

    Nick O’Kane, şeful Departamentului de Mărfuri şi Pieţe Globale din cadrul băncii australiene Macquarie, a câştigat în 2023 un salariu de 37,6 milioane de dolari, eclipsându-l pe Jamie Dimon, cel mai important bancher din America. Dimon, care se află la conducerea JP Morgan, a băgat în buzunar în 2023 un salariu de 34 milioane de dolari. Macquarie a cumpărat operaţiunile CEZ din România în 2020 pentru un miliard de euro, scrie Bloomberg.

    În ciuda performanţelor sale în cadrul Macquarie şi a carierei de 28 de ani pe care O’Kane a construit-o, bancherul şi-a anunţat retragerea din bancă, postul său fiind preluat de Simon Wright, care lucrează pentru bancă de 30 de ani şi care se va alătura comitetului executiv de la 1 aprilie.

    Schimbarea are loc în contextul în care Macquarie a înregistrat un profit „substanţial mai mic” la final de 2023, comparat cu anul anterior. În ceea ce priveşte retragerea, O’Kane a invocat o serie de de motive personale.

     „Plecarea sa este neaşteptată. Acţiunile noastre au scăzut cu 2%, după anunţarea retragerii, chiar dacă sectorul bancar este în creştere. Evident, piaţa i-a recunoscut şi respectat valoarea”, Jamie Hannah, director al investiţiilor şi pieţelor de capital la Van Eck din Sydney, care deţine acţiuni Macquarie.

    Macquarie a intrat pe piaţa americană a gazelor naturale în 2005, prin achiziţia Cook Inlet Energy Supply, iar în 2009 a achiziţionat platforma de tranzacţionare a gazelor naturale a Constellation Energy. O’Kane a construit apoi un sistem de contracte de închiriere care viza reţelele de transport de gaze şi energie, făcând din Macquarie cel mai puternic jucător de pe piaţa americană, potrivit The Millionaire’s Factory, o istorie a Macquarie realizată de Chris Wright şi Joyce Moullakis, publicată anul trecut.

  • Încă cinci spitale atacate cibernetic. Se cer peste 150.000 de euro răscumpărare

    Potrivit DNSC este vorba despre Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad, Hunedoara, despre Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede, Spitalul Orăşenesc Băicoi şi Clinica Sante Călăraşi (clinică privată).

    „Există o cerere de ransom (răscumpărare) de 3,5 BTC (aproximativ 157.000 euro). În mesajul atacatorilor nu se specifică un nume de grupare care revendică acest atac, ci doar o adresă de e-mail. Atât Directoratul, cât şi alte autorităţi cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice implicate în analiza acestui incident recomandă să nu se ia legătura cu atacatorii şi să nu se plătească răscumpărarea cerută”, transmite DNSC.

    Spitalele care folosesc platforma HIPOCRATE, indiferent dacă au fost afectate sau nu, au primit încă de luni din partea DNSC o serie de recomandări pentru gestionarea corectă a situaţiei, respectiv că identifice sistemele afectate şi să le izoleze imediată de restul reţelei, cât şi de la internet, să păstreze copii a mesajului de răscumpărare şi orice alte comunicări de la atacatori. Aceste informaţii sunt utile pentru autorităţi sau pentru analiza ulterioară a atacului, să nu oprească echipamentul afectat. Oprirea acestuia va elimina dovezile păstrate în memoria volatilă (RAM). Să colecteze şi să păstreze toate informaţiile de tip jurnal relevante, de pe echipamentele afectate, dar şi de la echipamente de reţea, firewall. Să examineze jurnalele de sistem pentru a identifica mecanismul prin care a fost compromisă infrastructura IT, să informeze imediat toţi angajaţii şi să notifice clienţii şi partenerii de afaceri afectaţi cu privire la incident şi amploarea acestuia, să restaureze sistemele afectate pe baza copiilor de rezervă a datelor, după ce s-a efectuat o curăţare completă a sistemelor. Este absolut necesar să se asigure că backup-urile sunt neafectate, actualizate şi sigure împotriva atacurilorm, să se asigure că toate programele, aplicaţiile şi sistemele de operare sunt actualizate la ultimele versiuni şi că toate vulnerabilităţile cunoscute sunt corectate.

    În urma datelor colectate de echipa de investigaţii a Directoratului, luni seara DNSC a transmis că desfăşoară o investigaţie asupra unui atac cibernetic executat cu aplicaţia ransomware Backmydata, un virus din familia ransomware Phobos, care a criptat datele din serverele mai multor spitale din România care folosesc platforma informatică HIPOCRATE.

    Luni seara au fost confirmat faptul că 21 de spitale au fost afectate în urma atacului. Spitalul de Pediatrie Piteşti a fost afectat începând de sâmbătă 10 februarie 2024. Celelalte spitale au fost afectate începând cu 11-12 februarie 2024: Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Gafencu” Constanţa, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Municipal Medgidia, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti (IOB), Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO Iaşi), Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga, Spitalul orăşenesc Băicoi, Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca, Spitalul Clinic C.F. nr. 2 Bucureşti, Centrul medical MALP SRL Moineşti.

    Conform datelor DNSC, celelalte 79 de unităţi din sistemul de sănătate au fost deconectate de la internet şi asupra lor se desfăşoară investigaţii suplimentare pentru a se stabili daca au fost (sau nu) ţinta atacului.

    Majoritatea spitalelor afectate au copii de siguranţă a datelor de pe serverele afectate, cu date salvate relativ recent (1-2-3 zile în urmă) cu excepţia unuia, ale cărui date au fost salvate cu 12 zile în urmă. Aceasta ar putea permite restaurarea mai facilă a serviciilor şi a datelor.

  • Percheziţii la Nădlac într-un dosar de luare de mită. 47 de angajaţi ai CNAIR sunt suspecţi

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul  Arad fac cercetări într-un dosar în care 47 de angajaţi ai CNAIR sunt suspectaţi de luare de mită. Marţi, în acest dosar, au fost făcute două percheziţii la Nădlac 2.

    „La nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad se efectuează cercetări într-un dosar penal faţă de 47 de suspecţi, angajaţi în cadrul CNAIR, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p”, a transmis Parchetul, printr-un comunicat.

    Conform acestuia, marţi, s-au făcut, în această cauză, percheziţii imobiliare la două locaţii din cadrul A.C.Î. Nădlac 2 – Toneta nr. 1 şi 2.

    Percheziţiile au fost efectuate cu sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul DGA.

  • Ciolacu: Primăriile trebuie să-şi poată continua şantierele de investiţii

    „Prioritatea mea absolută când am devenit premier a fost şi rămâne aceea de a duce către comunităţile locale cel mai mare volum de investiţii posibile, atât de la buget cât şi bani europeni. Concret, realitatea este că nivelul investiţiilor în comunităţile locale a ajuns fără precedent. Pe programul Anghel Saligny, sunt contractate proiecte de drumuri, apă şi canalizare de peste 33 de miliarde de lei, plus 1,5 miliarde de lei pe gaze. La cele două PNDL-uri, s-au depăşit 40 de miliarde deja decontate şi aproape 8.000 de obiective finanţate”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea ACoR.

    Premierul a spus că meritele sunt ale primarilor care, în ciuda provocărilor, au reuşit să facă proiecte bune, prin care să crească semnificativ nivelul de trai al locuitorilor din zona rurală.

    Potrivit lui Ciolacu, în exerciţiul financiar 2014-2020, România a depăşit 95% din banii alocaţi, adică aproape 23 de miliarde de euro.

    „Aceste cifre şi proiectele pe care le-aţi finalizat şi le aveţi în derulare trebuie să fie cel mai important mesaj pe care să-l transmiteţi oamenilor (…). Satele şi comunele noastre nu se pot dezvolta cu demagogie, ci cu grădiniţe, dispensare, sisteme de alimentare cu apă şi gaz. Iar sute de miliarde de lei necesare pentru a investi în asemenea obiective vin din fonduri europene! E nevoie de aleşi pricepuţi, capabili să se bată pentru bani şi la Bruxelles, şi la Bucureşti, dar şi pe şantiere, cu experţii şi constructorii”, a mai spus Ciolacu.

    Premierul a mai spus că primăriile trebuie să-şi poată continua şantierele de investiţii şi să poată accesa noi finanţări.

  • Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod portocaliu de ninsori in trei judeţe. Cod galben de precipitaţii în 13 judeţe

    Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod portocaliu de ninsori pentru zonele montane din trei judeţe şi o avertizare Cod galben de precipitaţii pentru 13 judeţe.

    Astfel, în zona montană a judeţelor Hunedoara, Alba şi Sibiu va ninge abundent şi se va depune strat consistent de zăpadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi de 50-70 l/mp.

    Avertizare Cod portocaliu este în vigoare de marţi de la ora 10.00 la ora 22.00.

    Avertizarea Cod galben vizează integral sau parţial judeţele Cluj, Bihor, Alba, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Hunedoara, Vâlcea, Sibiu, Argeş şi Braşov.

    Conform meteorologilor, în Carpaţii Meridionali, iar pe parcursul zilei de marţi şi la începutul nopţii de marţi spre miercuri şi în Carpaţii Occidentali şi în vestul şi sud-vestul Transilvaniei vor fi cantităţi de precipitaţii de 25-30 l/mp, iar izolat de 40 l/mp.

    Avertizarea este în vigoare de marţi de la ora 10.00 până miercuri la ora 8.00.

    Meteorologii au mai emis o avertizare Cod galben valabilă miercuri de la ora 8.00 la 20.00.

    În intervalul menţionat, vântul va prezenta intensificări temporare în Moldova şi nord-estul Munteniei, cu viteze la rafală de 55…65 km/h.

  • Vremea super-bogaţilor ar putea să apună: Un nou curent începe să prindă contur, iar principala lui ţintă sunt mega-bogaţii

    Elon Musk, CEO-ul celui mai important producător de automobile electrice din lume, are darul ca la fiecare ieşire publică să stârnească controverse, dar şi să ridice întrebări cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze lumea în prezent.

    CEO-ul Tesla a ameninţat că va ieşi din Delaware, Texas, împreună cu compania sa, după ce un judecător i-a blocat salariul de 55,8 miliarde de dolari – cel mai mare din istoria corporaţiilor americane sau poate din înteaga istorie, scrie Financial Times.

    Cea mai recentă ieşire a lui Musk a readus în lumina reflectoarelor o serie de întrebări extrem de importante:

    Cât de multă bogăţie ar trebui să fie lăsat un om să acumuleze? Este necesar ca naţiunile sa înceapă taxarea miliardarilor?

    Modul în care fiecare ţara va alege să impună taxe pe averea super-bogaţilor este o problemă ce necesită propria dezbatere, însă dincolo de detaliile tehnice, începe să se contureze un curent clar care pledează pentru un singur obiectiv: taxarea miliardarilor.

    De-a lungul timpului au început să se adune tot mai multe voci care pledează pentru această cauză, susţinând că societatea ar beneficia de pe urma miliardelor taxate, iar povara fiscală a oamenilor simpli s-ar mai diminua.

    Potrivit Forbes, numărul celor mai bogaţi dintre bogaţi, a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani. În 2023, celebra publicaţie identifica 2,640 de super-bogaţi, număr care a crescut de aproape 19 ori din 1980.

    Conform datelor analizate de EU Tax Observatory, în aceeaşi perioadă de timp bogăţia la nivel global s-a bucurat de o creştere spectaculoasă, însă cea mai surprinzătoare evoluţie au avut-o averile miliardarilor.

    O parte semnificativă din oamenii cu venituri peste medie, categorie unde intră bancherii, avocaţii sau micii antreprenori, se opun taxării miliardarilor, temându-se că primii vizaţi vor fi super-bogaţii apoi chiar ei.

    Cu toate acestea, potrivit economiştilor, chiar această categorie de oameni s-ar număra printre primii câştigători ai impozitării averilor uriaşe, pentru că ei suportă o mare parte din povara fiscală.

    Economistul francez Thomas Piketty propune cote de impozitare de 90% pentru averile de peste 2 miliarde de euro. El notează că SUA a impozitat diversele fluxuri de venituri ale persoanelor foarte bogate la aproximativ acest nivel din 1950 până în 1980, generând o epocă de creştere economică impresionantă.

    Piketty concluzionează că impozitarea miliardarilor ar permite guvernelor să reducă impozitele pe proprietate, care sunt, de fapt, impozite pe avere pentru oamenii obişnuiţi. De asemenea, guvernele ar putea folosi veniturile pentru a crea fonduri fiduciare pentru persoanele din patura de jos a societăţii, care de obicei nu deţin aproape nicio avere.

    Totuşi, problema ridicată de taxarea miliardarilor nu este atât de simplă, pentru că aduce o altă întrebare: Pot guvernele să gestioneze în mod responsabil şi optim miliardele pentru a spori bunăstarea societăţii?

    Dilema impozitărilor averilor de miliarde rămâne încă fără un răspuns concret, atâta timp cât încă nu se ştie dacă guvernele care ar pune mâna pe bani ar fi în stare sa-i gestioneze cum trebuie. Cu toate acestea, vocile care susţin impozitarea celor mai bogaţi dintre bogaţi încep să se adune în număr tot mai mare.

     


     

     

  • Veşti proaste pentru fumători. Anunţul pe care niciun fumător nu-şi dorea să-l audă a fost făcut. Ce se întâmplă de la 1 aprilie 2024

    Nivelul accizei specifice la ţigarete va creşte după publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 12 februarie 2024 a Ordinului nr. 265/2024 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

    Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 inclusiv este de 543,81 lei/1.000 de ţigarete.

    Anterior apariţiei Ordinului MF anterior menţionat, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

    Prin derogare de la prevederile art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 – anterior menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 540,938 lei/1.000 ţigarete.”

    Conform art. 343 din Codul Fiscal, calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale acestuia.

    Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.

    Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

    a) 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv;

    b) 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv;

    c) 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv;

    d) 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

    Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie.

     

     

  • Povestea falimentelor care au şocat toată România şi care au schimbat vieţile a sute de mii de oameni şi a tuturor jucătorilor din domeniu

    Anul trecut, industria asigurărilor a avut un parcurs interesant, de la falimentul unui alt mare asigurător la perspective bune de creştere, dar cu turbulenţele de rigoare. Cum s-au resimţit evenimentele anului 2023 la nivel de piaţă şi cum se întrevede anul 2024?

    Anul precedent a reprezentat pentru industria asigurărilor o nouă perioadă în care toţi jucătorii din piaţă au fost puşi în faţa unui nou faliment mare: Euroins România, care a mers pe acelaşi drum parcurs de City Insurance în septembrie 2021. Deşi această mişcare a fost evitată în momentul falimentului City Insurance, a devenit realitate în anul 2023. Pe data de 17 martie 2023, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n. red.) i-a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat procedura de promovare a intrării în faliment, după ce societatea nu putut veni cu capitalul necesar astfel încât să îşi continue activitatea în limitele legale. Paguba estimată în urma acestui faliment este de până la 5 miliarde de lei, însemnând aproape dublu faţă de falimentul City Insurance.

    Soluţie de criză

    Noul şoc din piaţa asigurărilor a dus la o nouă reaşezare a jucătorilor rămaşi pe zona RCA şi la instituirea unei plafonari a tarifelor pentru a împiedica o nouă creştere semnificativă a preţurilor poliţelor RCA.

    Astfel, având în vedere haosul creat de un al doilea mare faliment, la o diferenţă de nici doi ani de precedentul, ASF a propus această formă de plafonare a tarifelor RCA, tarife care ajunsese de la simplu la dublu, chiar triplu. Guvernul a aprobat această formă de plafonare, care spre finalul anului a fost prelungită astfel încât să cuprindă perioada în care foştii clienţi ai Euroins urmau să le expire valabilitatea poliţelor.

    În acelaşi timp, valabilitatea a fost prelungită pentru ca şoferii să dispună de suficient timp pentru a-şi achiziţiona poliţe noi de la alţi asigurători şi a nu aglomera sistemele de emitere a poliţelor.

    Măsura nu a făcut însă decât să adâncească paguba printr-o perioadă de trei luni în care şoferii care încă aveau poliţe la Euroins au putut să producă accidente în continuare, iar în final peste 800.000 de şoferi şi-au reînnoit poliţele pe ultima sută de metri. Deşi măsurile luate de ASF au avut ca scop să diminueze problemele în urma falimentului, acestea s-au dovedit a fi doar măsuri „de peticeală”, după ce supravegherea defectuoasă din ultimii cel puţin 7 ani a dus la patru mari falimente în piaţa asigurărilor, City Insurance, Euroins, Astra Asigurări şi Carpatica Asig.

    Pe de altă parte, piaţa RCA se confruntă cu o situaţie excepţională încă din septembrie 2021, momentul primului faliment mare, City Insurance, la o diferenţă de 5 ani de la precedentele prăbuşiri din piaţa asigurărilor, respectiv Astra Asigurări şi Carpatica Asig. În ceea ce priveşte piaţa RCA, odată cu plafonarea tarifelor RCA şi cu doi noi jucători intraţi pe piaţa asigurărilor prin paşaport european, respectiv Axeria Iard şi Hellas Direct Insurance, aceştia au absorbit cote semnificative din piaţa RCA. Prin urmare, rezulatele de la finalul primelor şase luni din 2023 nu ar trebui să fie o surpriză. La finalul lunii iunie 2023, piaţa RCA a ajuns la circa 4,6 mld. lei subscrieri, consemnând un avans de 3% faţă de perioada similară a anului trecut. Această evoluţie este bazată pe contribuţia tuturor jucătorilor din piaţă, dar dacă se ia în calcul doar jucătorii locali, piaţa a consemnat de fapt o scădere de 6% a volumului de prime brute subscrise în prima jumătate  a anului 2023 faţă de perioada similară a anului trecut, până la 4 mld. lei.

    Probleme vechi, manageri noi

    Pe lângă incertitudinile economice care s-au menţinut, atât din perspectiva unei inflaţii care încă a rămas la un nivel înalt, dar şi a dobânzilor, situaţia din piaţă a fost cu atât mai dificilă. Pe lângă evenimentele care au pus presiune per total pe întreaga piaţă, conducerea ASF a ajuns la finalul mandatelor, ceea ce a dus la noi numiri. Acum conducerea ASF are un nou preşedinte, pe Alexandru Petrescu, fostul director general al Poştei Române, care l-a înlocuit la conducerea instituţiei pe Nicu Marcu. În acelaşi timp, ASF are un nou prim-vicepreşedinte care a apărut din neant, Gabriel Avramescu, acelaşi vicepreşedinte pe zona pensiilor private, dar îi are şi pe Daniel Armeanu, un nou vicepreşedinte pe zona pieţei de capital, Gabriela Horga, şi un nou vicepreşedinte pe zona de asigurări, Sorin Mititelu. Pe lângă conducerea executivă, Parlamentul a votat şi conducerea neexecutivă formată din Răzvan Wlassopol, Gabriela Socol şi Birtalan Jozsef, aceştia rămânând în continuare în funcţiile pe care le deţineau şi înainte în cadrul Consiliului ASF.

    Din perspectiva jucătorilor, Groupama a reuşit să facă un pas puternic în faţă printr-o absorbţie semnificativă de RCA, ca urmare a falimentelor recente. Această nouă abordare a venit şi cu o schimbare a managementului. Astfel, compania l-a numit la începutul lunii mai 2023 pe Călin Matei, fostul director general adjunct al Groupama, în locul lui François Coste la conducerea companiei. Călin Matei a deţinut din 2011 până în prezent funcţia de director general adjunct în cadrul Groupama, rol din care a contribuit la conceperea şi implementarea strategiei companiei.  El a preluat rolul de director general al Groupama de la François Coste, care va rămâne în continuare membru în Consiliul de Administraţie al Groupama şi care a preluat un nou rol în cadrul grupului Groupama. Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria asigurărilor, Călin Matei a coordonat multiple divizii din cadrul Groupama, printre care divizia Tehnic Non Viaţă, departamentul Subscriere Asigurări Agricole, direcţia Tarifare şi Dezvoltare Produse, divizia Tehnic Viaţă, departamentul Asigurări de Sănătate şi direcţia Parteneriate Strategice Bancassurance. El şi-a început cariera în asigurări, după absolvirea Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Matematică Economică din ASE.

    În ceea ce priveşte ascensiunea liderului pieţei, începând cu finalul anului 2022, lumina reflectoarelor a fost setată pe Euroins, care părea că începe să şchiopăteze. Conform celor mai recente date publicate de ASF din prima jumătate a anului 2023, Groupama ajunsese la un volum al primelor brute subscrise de 1,99 mld. lei, consemnând un avans de peste 27% faţă de perioada similară a anului 2022, în timp ce pe zona RCA compania a încheiat prima jumătate a anului 2023 cu 1,2 mld. lei, în creştere cu 35,3% faţă de perioada similară a anului 2022. Din perspectiva rezultatelor transmise de companie pentru primele nouă luni din 2023, Groupama a ajuns la subscrieri de 2,87 mld. lei, în creştere cu peste 30% faţă de primele 9 luni din 2022. 

    Surpriza însă a venit din partea Asirom, cu numirea lui Mădălin Roşu în calitate de CEO al companiei, acesta înlocuindu-l la conducerea companiei pe Cristian Ionescu la începutul lunii octombrie 2023. Asirom a încheiat prima jumătate a anului 2023 cu un volum al primelor brute subscrise de 675 mil. lei, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară a anului trecut, ocupând poziţia a cincea în topul celor mai mari companii de asigurări generale şi de viaţă din primul semestru al anului 2023, conform celor mai recente date ASF disponibile. Din volumul total al subscrierilor, Asirom a consemnat un volum al primelor subscrcise de 626 mil. lei pe zona asigurărilor generale, fiind un jucător care se afla la finalul lunii iunie 2023 pe poziţia a cincea, cu un avans de 7% a subscrierilor faţă de perioada similară a anului 2022, dar în acelaşi timp societatea activează şi pe zona asigurărilor de viaţă, fiind pe poziţia a 10-a în clasamentul celor mai mari companii de asigurări de viaţă realizat de ZF pe baza datelor ASF, cu un volum al subscrierilor de 49 mil lei.

     

    Alte valenţe ale industriei

    Mergând în zona asigurărilor de locuinţe, pentru prima oară de la emiterea legii din anul 2008 privind obligativitatea proprietarilor de a avea o poliţă obligatorie de locuinţă PAD, nivelul primei a crescut de la 100 lei, la 130 lei în 2023. Proiectul de lege prin care poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei PAD se scumpeşte a fost promulgat în luna mai a anului 2023, iar proprietarii care au o locuinţă de tip A, însemnând majoritatea din cele peste 1,95 milioane de locuinţe asigurate cu o poliţă PAD la final de aprilie 2023, vor avea de plătit 130 lei pe an în loc de 100 lei, în timp ce despăgubirea maximă de 20.000 euro rămâne momentan neschimbată. Poliţele obligatorii de locuinţă oferă protecţie financiară, conform legii, pentru trei riscuri catastrofale în România, respectiv cutremur, alunecări de teren şi inundaţii. Pentru o locuinţă de tip A, respectiv cu o primă plătită pe an de aproximativ 26 euro (130 lei), aceasta are în vedere o construcţie cu structură de rezistenţă realizată din beton armat, din metal sau lemn, respectiv cu pereţi exterior din piatră, din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate ca urmare a aplicării unui tratament termic, respectiv chimic.

    Anul 2023 a adus schimbări şi pe zona de brokeraj în asigurări. În ceea ce priveşte liderul pieţei de brokeraj în asigurări, Safety Broker, compania şi-a intensificat achiziţiile pe piaţa locală după ce a cumpărat Globasig Broker, a patra achiziţie din 2023 ce urmează preluării Insia, Orizont Broker şi Star Broker. Safety Broker a ajuns pe mâna grupului polonez Unilink din 31 octombrie 2021, iar ulterior întreg grupul Unilink a fost achiziţionat de Acrisure, companie americană specializată în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare. Având în vedere că strategia grupului Acrisure este de dezvoltare prin achiziţii, Safety Broker merge înainte prin încorporarea acestei direcţii. Safety Broker a ajuns în primele nouă luni din 2023 la prime brute intermediate de circa 914 mil. lei, cu 20% peste nivelul din 2022. Din totalul intermedierilor, doar pe zona RCA volumul se ridică la peste 585 mil. lei, cu 18% mai mult faţă de primele nouă luni din 2022.

    Tot pe zona de brokeraj, Millenium Insurance Broker, companie prezentă în top 10 cele mai mari brokeri de asigurări de pe piaţa locală, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti pe 27 februarie 2023 în urma plasamentului privat derulat în toamna anului 2022 prin care compania a atras 4,2 mil. lei de la investitori. Millenium Insurance Broker s-a clasat pe poziţia a şaptea în top 10 cele mai mari companii de brokeraj în asigurări în prima jumătate a anului 2023, cu un volum al primelor brute intermediate de 193 mil. lei, în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut.

     

    Evoluţie lentă

    Deşi anul 2023 a adus suficiente turbulenţe şi schimbări, perspectivele pentru anul 2024, cel mai probabil, sunt în continuare de creştere uşoară, dar presiunile care vor veni din zona creşterilor de taxe, care implicit se vor răsfrânge asupra consumatorilor, ar putea limita creşterea volumului de subscrieri. Astfel, în afară de zona asigurărilor RCA care va continua să meargă pe aceeaşi linie ca anul trecut, având în vedere prelungirea cu încă 3 luni a plafonării tarifelor RCA, vor fi dispuşi clienţii companiilor de asigurări să aloce din bugetul lor, care va fi şi mai limitat în 2024, pe alte produse de asigurare, care de altfel i-ar ajuta să se asigure financiar?

    Din partea companiilor, cel mai probabil IMM-urile sau microîntreprinderile, dacă înainte exista un semn de întrebare privind achiziţionarea produselor de asigurare necesare pentru a putea funcţiona fără a se gândi cum le vor afecta anumite evenimente, acum ar putea fi mult mai reticente sau, din contră ar putea conştientiza că în momentul unui eveniment neprevăzut asigurarea va putea furniza capitalul necesar pentru a trece peste acesta.

    În continuare nevoia de informare există, poate se va accentua conştientizarea şi mai mult în 2024, iar principalele asigurări pentru companii, respectiv de bunuri şi proprietăţi, eventual de răspundere civilă faţă de terţi sau chiar clauza de business interruption, vor ajunge la un număr mai mare de companii.

    Asigurătorii au dus piaţa la o creştere modestă de 3,7% în 2023 după ce în 2022 creşterea a fost de 24%. Având în vedere limitarea din zona RCA pentru încă 6 luni la preţul poliţelor şi condiţiile mai stricte privind noile taxe care vor afecta bugetele clienţilor, şansele ca piaţa să se îndrepte spre un ritm de creştere mult mai mare ar putea ieşi din ecuaţie, poate doar a doua jumătate a anului să contribuie cel mai mult.

    În acelaşi timp, limitarea tarifelor RCA, dar fără o limitare a nivelului de despăgubire va contribui la o rată a daunei combinată de peste 100%. Pe de altă parte, piaţa a reuşit să absoarbă foştii asiguraţi ai Euroins, dar în continuare va rămâne un semn mare de întrebare privind capacitatea de a plăti daunele care apar atât din falimentul City Insurance, cât şi din falimentul Euroins, având în vedere că plaţile pentru Euroins abia au început să se materializeze, iar suma plătită deja în contul City Insurance a depăşit deja 1,2 mld. lei.

    Din perspectiva asigurătorilor, previziunile anului 2024 sunt către un an care va îngloba riscurile şi incertitudinile care deja sunt la ordinea zilei, ceea ce face ca protecţia financiară să fie din ce în ce mai importantă. Potrivit lui Paul Cazacu, CEO al Uniqa Asigurări, sectorul asigurărilor va continua să se dezvolte, asimilând lecţiile importante, date de experienţele din ultimii ani.

    Iar din punctul de vedere al lui Ştefan Stavrositu, CEO al BCR Asigurări de Viaţă, în România, ponderea asigurărilor de viaţă este de doar 18% din totalul asigurărilor, în timp ce în Germania această pondere este de 48%, în Franţa 55%, iar în Italia 76%, ceea ce înseamnă că aşteptările pentru anii următori sunt ca asigurările de viaţă să fie asimilate în obiceiul de consum şi comportamentul firesc al românilor. La rândul său, Mihai Tecău, CEO al Omniasig, susţine că indiferent de context, piaţa asigurărilor a evoluat constant, cu paşi mai mici sau chiar în salturi mai mari facilitate de perioade de creştere economică. Prin urmare, aşteptarea este ca piaţa asigurărilor să continue să se dezvolte, iar în ceea ce-l priveşte pe Benjamin Turquin, CEO al BRD Asigurări de Viaţă, evoluţia sectorului asigurărilor în următorii 10 ani va însemna o creştere semnificativă a gradului de penetrare şi a ratei de acoperire a asigurărilor în rândul populaţiei din România, în special pe segmentul nonviaţă, cu precădere cel al asigurărilor de locuinţe.    ■

    Perspective

    Întrebări privind piaţa asigurărilor în 2024

    1. Piaţa asigurărilor va merge în continuare pe o creştere timidă în 2024?

    2. Noua conducere a ASF îşi va pune în aplicare strategia. Va fi diferită această strategie de ceea ce au făcut până acum şefii ASF?

    3. Euroins a luat calea falimentului după prăbuşirea City Insurance. S-a terminat seria falimentelor sau va continua?

    4. FGA plăteşte şi va tot plăti. Dar cât îi mai ajung banii şi de unde vor mai veni resurse suplimentare?

    5. Jucători noi pe RCA sau jucători în minus?

     

    Retrospectivă

    Principalele evenimente ale industriei de asigurări în 2023

    1. Falimentul unui alt mare asigurător din piaţă, Euroins România, la nici doi ani de la precedenta prăbuşirea a companiei City Insurance

    2. Piaţa asigurărilor a fost pusă în faţa unei noi plafonări a tarifelor RCA, după mai bine şapte ani de la ultima

    3. Mandatele conducerii ASF au expirat, iar instituţia are un nou peşedinte, pe Alexandru Petrescu, fost director general al Poştei Române

    4. Groupama şi-a securizat un nou CEO. Călin Matei l-a înlocuit la conducerea companiei pe François Coste

    5. Groupama şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei asigurărilor, după căderea Euroins

    6. Surpriză din partea Asirom. Mădălin Roşu l-a înlocuit la conducerea companiei pe Cristian Ionescu

    7. Pentru prima oară de la emiterea legii din anul 2008 privind obligativitatea proprietarilor de a avea o poliţă obligatorie de locuinţă PAD, nivelul primei a crescut, de la 100 lei la 130 lei în 2023

    8. Millenium Insurance Broker, unul dintre cei mai importanţi 10 brokeri din piaţa de asigurări, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti

    9. Safety Broker, liderul întregii pieţe de brokeraj în asigurări, şi-a marcat a patra achiziţie la începutul lunii decembrie 2023

    10. Piaţa RCA a ajuns de la creşteri de două cifre în 2022 la o creştere uşoară de doar 3% în prima jumătate a anului 2023, iar fără asigurătorii care operează în baza paşaportului european, piaţa de fapt a scăzut cu 6%

  • Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni

    12 – 19 februarie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile centrale şi nord- estice, dar şi local deficitar în extremitatea de vest şi de sud-vest a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    19 – 26 februarie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

    26 februarie – 4 martie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.

    4 – 11 martie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.