BusinessMagazin

Blog

  • Andra Caşu şi Teona Braia, EY România: Directiva DEBRA încurajează companiile să-şi finanţeze investiţiile mai mult prin capitaluri proprii în detrimentul împrumuturilor la terţi

    Iniţiativa experţilor Comisiei Europene, lansată în primăvara anului 2022, privind stabilirea normelor referitoare la o indemnizaţie pentru reducerea favorizării îndatorării şi limitarea deductibilităţii dobânzii în scopul impozitului pe profit (cunoscută sub numele de DEBRA), reprezintă o propunere legislativă prin care companiile sunt încurajate să-şi finanţeze investiţiile mai mult din propriile capitaluri şi mai puţin prin datorii.

    România, la fel ca alte state membre ale UE, limitează deductibilitatea plăţilor de dobânzi pentru datorii în anumite limite (conform prevederilor Directivei ATAD). Acest aspect creează un dezechilibru în deciziile de management financiar în favoarea finanţării prin datorii, în detrimentul utilizării capitalurilor proprii. Scopul DEBRA este de a neutraliza această preferinţă şi de a stimula finanţarea prin capitaluri proprii, limitând în acelaşi timp deducerea costurilor de împrumut.

    Ce presupune?

    Propunerea DEBRA se aplică tuturor contribuabililor supuşi impozitului pe profit în unul sau mai multe state membre, cu excepţia întreprinderilor financiare.

    DEBRA este în prezent în stadiul de propunere legislativă, cu toate că planul iniţial era ca aceasta să producă efecte începând din 2024. Propunerea include două măsuri separate care se aplică independent: o indemnizaţie pentru capitalurile proprii şi o limitare a deducerii dobânzii.

    Întreprinderile financiare nu sunt incluse în domeniul de aplicare al măsurilor, deoarece acestea sunt supuse unor cerinţe de reglementare privind capitalurile proprii, care împiedică subcapitalizarea. În plus, multe dintre acestea nu vor fi afectate de limitarea compensatorie a deductibilităţii dobânzii, aplicabilă costurilor excedentare ale îndatorării.

    Indemnizaţia pentru capitalurile proprii se calculează prin înmulţirea bazei indemnizaţiei cu rata relevantă a dobânzii naţionale. Baza indemnizaţiei este diferenţa dintre capitalurile proprii la sfârşitul exerciţiului financiar şi capitalurile proprii la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, adică creşterea anuală a capitalurilor proprii. În cazul în care baza indemnizaţiei unui contribuabil este negativă într-o anumită perioadă fiscală, o sumă proporţională va deveni impozabilă pentru 10 perioade fiscale consecutive, cu excepţia cazului în care contribuabilul poate demonstra că acest lucru se datorează pierderilor suferite sau unei obligaţii legale.

    Rata dobânzii naţionale relevantă se bazează pe două componente: rata dobânzii fără risc şi o primă de risc. Rata dobânzii fără risc este rata dobânzii fără risc cu o scadenţă de zece ani, iar prima de risc este stabilită la 1% pentru contribuabilii obişnuiţi şi la 1,5% pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Această abordare asigură că măsura are impact, dar rămâne simplu de pus în aplicare şi nu afectează bugetele statelor membre. Indemnizaţia se acordă pe o perioadă de zece ani pentru a aproxima scadenţa celei mai mari părţi a datoriilor, menţinând totodată sub control costul bugetar total al indemnizaţiei pentru capitalurile proprii.

    Avantajele Directivei DEBRA

    Printre principalele trei avantaje evidente ale Directivei DEBRA se numără, în primul rând,  armonizarea reglementărilor fiscale, ca o necesitate la nivelul UE, prin care ar fi mult reduse distorsiunile şi concurenţa fiscală neloială între statele membre. În al doilea rând, reducerea costurilor asociate cu finanţarea prin capitaluri proprii poate stimula investiţiile în companii, contribuind astfel la creşterea economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, directiva oferă stimulente pentru IMM-uri, facilitând accesul lor la capitaluri proprii, pentru a se dezvolta.

    Propunerea Comisiei asigură condiţii de concurenţă echitabile pentru datoriile şi capitalurile proprii din punct de vedere fiscal, eliminând astfel impozitarea ca factor care poate influenţa deciziile comerciale ale companiilor. Directiva tratează finanţarea prin datorii versus finanţarea prin capitaluri proprii din ambele perspective: dobânda aferentă utilizării capitalurilor proprii să fie deductibilă fiscal, la fel cum se întâmplă în prezent cu datoriile, pentru a atenua diferendele legate de utilizarea datoriilor şi a capitalurilor proprii din partea companiilor.

    Impactul DEBRA asupra întreprinderilor

    Implementarea directivei DEBRA va avea un impact semnificativ asupra contribuabililor din mai multe perspective. În primul rând, aceasta va încuraja companiile să îşi finanţeze activităţile prin capital propriu, reducând astfel dependenţa de împrumuturi şi riscul asociat cu datoriile. Aceasta poate duce la o stabilitate financiară mai mare şi la o capacitate crescută de a face faţă şocurilor economice.

    În al doilea rând, indemnizaţia pentru capital propriu va oferi întreprinderilor un stimulent fiscal pentru a atrage investiţii şi a-şi creşte capitalul propriu. Acest lucru poate facilita inclusiv accesul la finanţare pentru proiecte de cercetare- dezvoltare şi inovare, contribuind astfel la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

    Pe de altă parte, limitarea deductibilităţii dobânzii la datorie poate avea un impact negativ asupra companiilor care se bazează în mare măsură pe finanţarea prin împrumuturi. Aceste companii ar putea vedea o creştere a costurilor fiscale, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea şi capacitatea de a investi în noi proiecte.

    Totuşi, Directiva DEBRA ar putea avea implicaţii semnificative asupra cadrului BEPS 2.0 Pilonul Doi. Directiva DEBRA, prin modificarea tratamentului fiscal al capitalului propriu şi al datoriei, ar putea influenţa ratele efective de impozitare (ETR) ale companiilor. Companiile ar putea fi nevoite să îşi ajusteze strategiile financiare şi procesele de raportare pentru a se alinia atât cu cerinţele DEBRA, cât şi cu cele ale BEPS 2.0.

    DEBRA are potenţialul de a transforma modul în care întreprinderile îşi gestionează finanţele, promovând o structură de capital mai echilibrată şi reducând riscurile asociate cu datoriile. Cu toate acestea, companiile vor trebui să îşi adapteze strategiile financiare pentru a beneficia pe deplin de reglementările DEBRA şi pentru a minimiza – printre altele – impactul negativ al limitării deductibilităţii dobânzii la datorie.

     


     

     

  • Cum a mers creditarea în anul 2024? Creditul privat a prins viteză din toamnă, creşterea anuală ajungând la circa 9%. Populaţia a fost locomotiva la creditarea în lei

    Creditul privat total s-a mai revigorat şi a ajuns în octombrie 2024 la o creştere anuală de circa 9%, aproape dublă faţă de viteza din 2023. Creditarea a prins viteză din toamnă, după scăderile de dobânzi din vară. Populaţia a fost locomotiva la creditarea în lei.

    Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească în 2024. Scăderea dobânzilor, demarată de BNR în luna iulie şi continuată în august, a devenit tot mai vizibilă în planul creditării, stimulând finanţările bancare.

    Creditul privat total, retail şi corporate, a sprintat, făcând un salt anual de aproape 9% în octombrie, cea mai mare viteză din ultimii doi ani, până la un sold de 416 mld. lei. Semnele de revigorare a creditării au început să apară din august, când creşterea finanţărilor era de 7,7%.

    Odată ce BNR a redus dobânda-cheie, dobânzile au scăzut accelerat şi pe piaţa interbancară, antrenând şi ieftinirea şi revigorarea creditării.

    Ritmul de creştere al creditului privat s-a apropiat în octombrie  de avansul anual al depozitelor totale, de 9,8%, soldul depozitelor apropiindu-se de 602 mld. lei.

    Pe parcursul primelor zece luni din 2024, creditarea a crescut cu ritmuri anuale cuprinse între 4,7% şi 8,9%. Practic, ritmul mediu de creştere al creditării în 10 luni/2024 a fost de 6,5%.

    Finanţările luate de populaţie de la bănci în lei au fost în 2024 motorul creditării, în timp ce împrumuturile corporate au rămas mai în urmă. Luna octombrie a adus o creştere anuală de două cifre, de peste 12% a soldului creditelor pentru populaţie în moneda naţională, la peste 170 mld. lei.

    Pe segmentul corporate, ritmul anual de creştere a creditelor pentru firme în lei s-a mai revigorat în octombrie, fiind de 11%, soldul ajungând la 121,5 mld. lei, conform datelor BNR.

    Soldul creditelor în valută a urcat în octombrie cu 3% an/an, la 124,5 mld. lei, din care împrumuturile luate de populaţie se ridică la echivalentul a 18 mld. lei, în scădere cu 17,9% faţă de octombrie 2023. Creditele în valută luate de companii totalizează echivalentul a 106,4 mld. lei, în creştere cu 7,6%.

    Creditului guvernamental a înregistrat în octombrie o creştere de 2,5% faţă de luna septembrie 2024, până la 228 mld. lei. În raport cu octombrie 2023, acesta s-a majorat cu 23,8% (18,2% în termeni reali).

     

  • Poliţia Română: Recomandări pentru prevenirea evenimentelor cu articole pirotehnice

    Articolele pirotehnice reprezintă o modalitate tentantă şi distractivă de a face spectacol la orice eveniment. Cu toate acestea, utilizarea lor implică o responsabilitate semnificativă. Manipularea necorespunzătoare poate provoca accidente grave sau foarte grave. Multe dintre articolele pirotehnice, deşi de mici dimensiuni, sunt foarte periculoase şi utilizarea lor poate avea consecinţe grave, inclusiv vătămări corporale sau chiar invaliditate. Incidente de acest fel au loc, din păcate, în fiecare an, mai ales în perioada sărbătorilor.  

    Rezistaţi tentaţiei de a cumpăra sau manevra petarde sau artificii ce nu sunt permise utilizării fără drept şi/sau autorizaţie. Astfel, vă protejaţi pe dumneavoastră, îi protejaţi pe cei din jur, şi, în mod special, pe copii, fără a vă expune riscurilor care vă pot pune siguranţa, integritatea şi poate chiar viaţa în pericol, informează Poliţia Română conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    În consecinţă, pentru a preveni incidentele, IGPR vă recomandă să:

    1. Achiziţionaţi articolele pirotehnice doar de la vânzători autorizaţi, respectând prevederile legale. Produsele cumpărate de la surse neautorizate pot fi periculoase, întrucât nu respectă standardele de siguranţă. Vânzătorii autorizaţi comercializează articole pirotehnice testate şi conforme cu reglementările legale, acestea fiind sigure pentru utilizare.

    2. Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare. Respectarea acestora reduce semnificativ riscul de accidente. Manipularea neadecvată poate provoca funcţionarea defectuoasă a produsului, conducând, astfel, la accidente cu urmări grave sau deosebit de grave.              

    3. Alegeţi locul potrivit pentru momentul utilizării articolelor pirotehnice. În acest sens, trebuie avută în vedere identificarea unei zone deschise, departe de clădiri, vehicule, copaci şi alte obiecte inflamabile. Acestea nu trebuie utilizate în zone rezidenţiale aglomerate sau în apropierea mulţimilor.

    4. Copiii trebuie să conştientizeze potenţialele pericolele şi să păstreze o distanţă sigură în timpul spectacolului pirotehnic.

    5. Depozitarea articolelor pirotehnice, de la achiziţionare până la utilizare, este importantă. Asiguraţi-vă că, până în momentul utilizării, sunt aşezate într-un loc inaccesibil copiilor şi animalelor de companie. Stocarea necorespunzătoare poate duce la degradarea produselor şi la creşterea riscului de accidente.

    6. Responsabilizarea folosirii articolelor pirotehnice este vitală. Trebuie evitată manipularea acestora de către persoane aflate sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, care pot altera percepţia şi reacţiile.

     Citiţi AICI comunicatul integral pe site-ul IGPR

     

  • Iarnă atipică. Ce temperaturi vom avea până la sfârşitul lui ianuarie

    Săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie 2025

    Cu excepţia regiunilor vestice şi nord-vestice, unde temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, mai ales în sudul teritoriului. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile nordice, estice şi sudice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

    Săptămâna 6 – 13 ianuarie 2025

    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii ţări, dar mai ales în nord-estul teritoriului. Cantităţile de precipitaţii vor fi local excedentare în nord-vestul ţării, dar şi uşor deficitare în sud şi sud-est, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Săptămâna 13 – 20 ianuarie 2025

    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi uşor deficitar în regiunile sudice şi sudestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

    Săptămâna 20 – 27 ianuarie 2025

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor deficit în extremitatea de nord a ţării.

  • Afaceri de la zero. Unde duce pasiunea: Delia Oros aduce gustul prăjiturilor franţuzeşti în laboratorul propriului său business, La Belle Vie Patisserie, din Satu Mare

    Delia Oros are la bază pregătire de farmacist, dar pasiunea a împins-o mai degrabă spre domeniul dulciurilor. După nişte cursuri chiar în Paris, renumit pentru patiserie, tânăra a ajuns să producă prăjituri, să construiască un laborator şi să aibă două patiserii în judeţul Satu Mare: una în Negreşti Oaş şi una recent deschisă chiar în reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume.

    „Am avut foarte multă ambiţie, dorinţa de a demonstra că pot şi sunt capabilă să fac un business de la zero. Dacă îmi doresc ceva, trebuie să fac. Am decis să deschid ceva ce am văzut doar în străinătate, pentru a putea avea activitate pe perioadă de iarnă. Am găsit un spaţiu foarte frumos în Satu Mare”, a povestit Delia Oros, fondatoarea la Belle Vie Patisserie.

    Iniţial, ea a pornit cu o gelaterie şi un mic butic de prăjituri în Negreşti Oaş, care are o terasă, dar în timpul iernii nu poate primi clienţi. Astfel, pentru a putea avea activitate pe tot parcursul anului, ea a decis să mai deschidă o patiserie chiar în Satu Mare.

    Investiţia a fost în jur de 150.000 de euro, iar un sprijin important au fost chiar părinţii antreprenoarei, care au susţinut-o în business.

    Chiar dacă inspiraţia este una franţuzească, iar Delia Oros încearcă să-i familiarizeze pe oamenii din comunitatea în care trăieşte cu gusturile învăţate în cursurile de la Paris, antreprenoarea spune că nu ocoleşte nici prăjiturile tradiţionale. Forţa de muncă a fost uşor de recrutat, mai adaugă antreprenoarea, pentru că în general femeile din zonă gătesc foarte bine.

    „Aici la noi în zonă, toată lumea face prăjituri acasă şi am dat un anunţ. Am dat de o doamnă care e de la început cu mine, îi place foarte mult, se vede că e pasionată. Şi cealaltă doamnă a auzit că-mi caut încă pe cineva şi a venit în echipă”, a mai spus antreprenoarea.

  • OMS cere din nou Chinei, la cinci ani de la pandemia de Covid-19, informaţii despre originea bolii

    La cinci ani de la începutul pandemiei de Covid-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii ( OMS ) a reiterat apelul său către China de a împărtăşi datele şi informaţiile de care dispune pentru a ajuta la înţelegerea modului în care a început pandemia, relatează AFP.

    „Continuăm să cerem Chinei să împărtăşească datele, astfel încât să putem înţelege originile Covid-19. Acesta este un imperativ moral şi ştiinţific. Fără transparenţă, împărtăşire şi cooperare între ţări, lumea nu se poate pregăti în mod adecvat pentru sau preveni viitoarele epidemii şi pandemii”, subliniază într-un comunicat OMS.

    Agenţia ONU pentru sănătate a reamintit cum, la 31 decembrie 2019, biroul său din China a luat cunoştinţă de o declaraţie a autorităţilor sanitare din Wuhan privind câteva cazuri de „pneumonie virală” din oraş. „În săptămânile, lunile şi anii care au urmat, Covid-19 ne-a bulversat vieţile şi lumea”, a declarat agenţia.

    La începutul lunii decembrie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, se întreba dacă lumea este mai bine pregătită de o eventuală viitoare pandemie. „Răspunsul este da şi nu”, declara el într-o conferinţă de presă.

    „Dacă următoarea pandemie ar avea loc astăzi, lumea s-ar confrunta în continuare cu aceleaşi slăbiciuni şi vulnerabilităţi care au permis Covid-19 să se instaleze şi să se răspândească în urmă cu cinci ani”, a adăugat el. „Dar lumea a învăţat, de asemenea, multe lecţii dureroase din pandemie şi a luat măsuri importante pentru a-şi consolida apărarea împotriva epidemiilor şi pandemiilor viitoare”, a mai spus el.

    În decembrie 2021, au început negocieri naţionale în vederea ajungerii la un acord privind prevenţia, pregătirea şi intervenţia în cazul unei noi pandemii. Cele 194 de state membre ale OMS care negociază acest tratat s-au pus de acord asupra esenţialului a ceea ce ar urma să conţină, dar sunt blocate în continuare de aspecte practice importante. Data limită a negocierilor este, pentru moment, stabilită în mai 2025.

  • Atenţie, şoferi: Restricţii de circulaţie în perioda Anului Nou

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere informează conducătorii auto că în zilele de marţi, 31 decembrie 2024, miercuri, 01 ianuarie 2025 şi joi, 02 ianuarie 2025 (Anul Nou) se vor institui restricţii de circulaţie pentru anumite vehicule rutiere.

    Astfel,  Ordinului MT – MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane este interzisă în zilele de marţi, 31 decembrie 2024, miercuri, 01 ianuarie 2025 şi joi, 02 ianuarie 2025 (Anul Nou), conform Anexei nr. 1 la Ordin, după cum urmează:

    Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

     

  • Care este cel mai nesănătos aliment din lume, pe care foarte mulţi români îl mănâncă în fiecare zi fără să ştie

    Când vine vorba de ulei de gătit, rafturile supermarketurilor sunt pline de diverse sortimente. Dintre toate acestea, există unul la care este posibil să nu vă fi gândit niciodată să îl folosiţi dar, cu toate acestea, l-aţi consumat cu siguranţă. Este prezent în aproape tot ce mâncaţi, inclusiv în pâine, ciocolată, supă sau pizza.

    Cu toate acestea, modul în care este produs afectează oamenii, aerul pe care îl respirăm şi vieţuitoarele sălbatice, scriu cei de la BBC. Este vorba de uleiul de palmier, cel mai popular tip de ulei vegetal din lume. E folosit în mai multe alimente, uneori în cantităţi mari. Se estimează că ar fi în aproape jumătate din produsele întâlnite în supermarketuri.

    Motivul pentru care e posibil să nu fi auzit de el este că timp de mulţi ani a fost deghizat sub diferite nume. O directivă din 2014 a Uniunii Europene a forţat producătorii să menţioneze produsele în care acesta este folosit, dar această regulă nu a inclus şi industria produselor cosmetice, aşa că aproape nimeni nu realizează că acesta e prezent într-o gamă variată de produse de îngrijire şi înfrumuseţare, de la şampon la ruj. Motivul pentru care este atât de popular este dat de anumite calităţi care îl fac un ingredient brut excelent. Nu conţine grăsimi trans, are un punct de topire foarte ridicat şi are costuri mici de producţie.

    În fond, nu uleiul de palmier este problema, ci faptul că această specie de palmieri creşte în pădurile tropicale care sunt casa unor animale ca urangutanii. Pe lângă vânătoare, defrişările cauzate de producţia de ulei de palmier a condus la punerea pe lista de specii pe cale de dispariţie a unor animale precum specia „bornean oragnutan”. Dar nu numai animalele sunt în pericol.

    În 2016, organizaţia Amnesty International a acuzat industria că foloseşte copii foarte mici, chiar şi de opt ani, în procesul de producţie. De asemenea, studiile arată răspândirea la scară largă a unor conflicte între marii producători şi comunităţile locale. Producţia de ulei de palmier a fost şi unul dintre cauzele incendiilor de vegetaţie din 2015, care au cauzat un grad foarte ridicat de poluare a aerului, iar defrişările au contribuit la schimbările climatice.

    Mulţi ar spune că soluţia este să fie stopat consumul de ulei de palmier. Cu toate acestea, multe companii au protestat, aducând argumente diverse, cum ar fi cel potrivit căruia uleiul de palmier este foarte eficient, mai ales că pentru cultura acestor palmieri se folosesc mai puţine pesticide. Schimbându-l cu ulei de soia sau de rapiţă, mediul ar avea mult mai mult de suferit. Au spus, de asemenea, că producţia sa reperzintă o sursă de locuri de muncă pentru mulţi oameni din comunităţi mici.

    Industria spune că soluţia stă în dezvoltarea unei producţii sustenabile, în care să nu fie afectate pădurile tropicale, animalele sau oamenii. În 2003 s-a creat şi o comunitate care să sprijine această mişcare. Totuşi, multe alte organizaţii, printre care şi WWF, care a susţinut ideea de sustenabilitate, spun însă că acest lucru nu este posibil, în prezent doar 18% din producţie fiind „sustenabilă”.

  • Prognoza meteo pentru noaptea dintre ani

    Vântul va prezenta în zonele înalte intensificări temporare de 30-50 km/ h în noaptea de luni spre marţi şi în cursul zilei de marţi şi de 70-80 km/ h în primele zile din ianuarie, trecător şi cu 90-100 km /h pe creste. Pe arii restrânse se va semnala ceaţă pe văi, potrivit ANM.

    Temperaturi prognozate în intervalul luni-joi:

    Peste 1800 m:
    Temperaturi minime: în creştere uşoară de la -10.. – 4 grade spre -7.. – 2 grade.
    Temperaturi maxime: în general între -6..0 grade.

    Sub 1800 m:
    Temperaturi minime: în general între -2..5 grade temperaturi maxime: în general între 4..10 grade.

    Vânt la peste 2000 m: din direcţie predominant vestică, cu viteze în general de 30-50 km/ h în primele 30 de ore ale intervalului, în intensificare în 01-02 ianuarie la viteze de 70-100 km/h.
    Izoterma de 0 grade: în cursul nopţilor şi dimineţilor în întreaga arie montană, spre sol, în cursul după-amiezelor va fi prezentă în continuare la altitudini joase şi în zona crestelor.

  • Când „România educată” iese din sertar şi merge să-i asculte pe copiii şi oamenii din toate zonele ţării, educaţia mai are o şansă

    Daniel David, noul ministru al educaţiei, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi-a început mandatul fără mari proiecte de ţară, dar cu o abordare care arată atenţia sa la ceea ce se întâmplă în ţară. „Copiii români se află acum în două Românii, una mai rurală şi una mai urbană, cu performanţe educaţionale extrem de diverse, în defavoarea mediului rural, ceea ce le poate afecta succesul în viaţă”, notează Daniel David într-un angajament pe care l-a publicat pe blogul personal.

    Familiile elevilor din marile oraşe „se mută” ca să-şi înscrie copiii la cele mai bune şcoli, cu cei mai buni profesori, plătesc mii de euro pentru meditaţii pentru cele mai bune rezultate la Evaluarea Naţională şi la BAC. Şcolile bune de la oraş se luptă în medii de zece, în timp ce în urbanul mic sau în zonele rurale rezultatele sunt net inferioare. Şi toate se întâmplă în „România educată”, proiectul generaţiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani”. Aşa scrie şi azi în descrierea programului platformă cu care preşedintele Klaus Iohannis ne-a convins pe mulţi dintre noi să credem că îi pasă de educaţia generaţiilor care vin. Doar e profesor, era normal să fie prioritatea lui. Dar n-a fost. A fost un copy-paste precum multe dintre tezele de doctorat ale celor care cred că doctoratul furat îi face oameni. Şi mai grav a fost că nu s-a ales nimic de acest proiect, că nu se vede niciun rezultat în şcoală, acolo unde este nevoie de rezultate. Mai este timp. Ambiţiile proiectului sunt până în 2030. 

    Câţi elevi se pierd până atunci? Câţi copii continuă să nu aibă nicio şansă doar pentru că s-au născut la sat sau într-un oraş mic? ÎI pasă cuiva?

    În iunie 2023, într-un articol publicat după evaluarea naţională, cu rezultate proaste în ţară, întrebam dacă îşi asumă cineva eşecul unor generaţii întregi de copii care la 14-15 ani primesc RESPINS din partea unui sistem care nu le-a pregătit nimic în schimb: vocaţional, meserii. NIMIC. Articolul aici.

    “Copiii din mediul rural trebuie să aibă acces la studii superioare, ca o cale majoră spre succesul social…copiii din mediul rural trebuie să se întâlnească cu ceilalţi copii şi cei mai buni profesori şi cele mai atractive resurse educaţionale, chiar şi online”, mai spune Daniel David.

    Dar dincolo de ceea ce spune, rămâne un alt angajament pe care noul ministru al educaţiei şi l-a asumat la început de mandat: „Aştept ca de la anul să mă întâlnesc, prin vizite directe, cu copiii şi oamenii acestei zone, astfel încât să pot afla mai multe informaţii despre nevoile şi aşteptările lor”.

    De 35 de ani, clasa politică a fost interesată de vizitele în şcoli la început de an şcolar, pentru poza oficială şi pentru discursul despre propriile realizări şi despre importanţa educaţiei pentru orice om politic de la primar de comună la preşedinte.

    Realitatea arată în toţi aceşti ani că sunt încă şcoli în care elevii au toalete în curte, sunt şcoli în care copiii şi profesorii îngheaţă de frig iarna, sunt şcoli în marile oraşe în care elevii învaţă în trei schimburi cu ore ciuntite şi fără pauze, cu materie predată pe repede înainte.

    Dar poza de început de an arată mereu senzaţional.

    Educaţia din România are nevoie însă de mai puţine poze şi mai multă implicare reală, în folosul comunităţilor şI al copiilor.

    Cum să faci politici coerente în educaţie sau oriunde de fapt dacă nu cobori să vezi ce se întâmplă în mod real pe stradă?

    „Uneori, din astfel de întâlniri, apar şi aşteptări la care nici nu ne gândim în prezent”, spune Daniel David care arată că „România tradiţională trebuie susţinută major pe linia educaţiei, astfel încât copiii să se poată forma adecvat acolo unde se află, dar să le dăm şi şansa de mobilitate rural-urban atunci când o doresc”.

    Mai e o speranţă?