BusinessMagazin

Blog

  • Se prefigurează încă un an excepţional pentru criptomonede: Valorea Bitcoin s-ar putea dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari

    După un an excepţional pentru Bitcoin, investitorii din industria crypto şi-au prezentat predicţiile pentru 2025, scrie CNBC.

    În decembrie cea mai mare criptomonedă a lumii, Bitcoin, a depăşit 100.000 de dolari pentru o unitate.

    Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a militat în campanie pentru susţinerea industriei, a ajutat la propulsarea monedei digitale până la un nivel record.

    Acesta a declarat că va institui o rezervă federală de Bitcoin, care va avea la bază activele confiscate de justiţie.

    Totodată, autorizarea de către SEC, autoritatea de reglementarea a pieţelor de capital din SUA, a primului ETF bazat pe criptomonede listat la bursă a fost văzut de mulţi drept un moment crucial în viitorul Bitcoin.

    Astfel, conform mai multor experţi din industrie precum Geoffrey Kendrick, Carol Alexander, dar şi  Sid Powell, valoarea Bitcoin este prognozată a se dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari.

  • Deficitul bugetar a ajuns după primele 11 luni din 2024 la 126 mld lei, respectiv o pondere de 7,12% din PIB. În perioada similară din 2023, deficitul era la 4,5% din PIB

    Deficitul bugetar a ajuns după primele 11 luni ale anului la 125,72 mld lei, respectiv o pondere de 7,12% din PIB, valoarea acestuia fiind cu 71% peste nivelul din perioada similară din 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finante.

    Veniturile totale au însumat 524 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 mld lei, în creştere cu 21,7% (an/an).

    Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%1), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 şi Legea nr. 296/20233) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

    Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,0%6) şi aferente declaraţiei unice (12,5%).

    Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende a rămas în teritoriul negativ (3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

    Cheltuielile bugetului general consolidat de 650 mld lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.

    Cheltuielile de personal au însumat 149 mld lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost de 84,01 mld lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. 

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 mld lei, cu 5,27 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. 

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 mld lei în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 16 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 mld lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 49 mld lei.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 mld lei, în creştere cu 23,99% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 mld lei.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Klaus Iohannis, mesaj de Anul Nou: „România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi pro-europeană”

    „Dragi români, încheiem un an complicat, cu multe împliniri, dar şi cu provocări. Atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru România. Acum, la finalul lui 2024, mesajul meu, în care cred cu toată convingerea, rămâne acesta.

    România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi pro-europeană, partener de încredere pentru aliaţii noştri externi. În ultimul an, am făcut progrese economice semnificative şi ne-am îndeplinit obiective importante, precum aderarea completă la Schengen şi eliminarea vizelor pentru Statele Unite. România şi-a continuat parcursul pozitiv şi-a redus decalajele în raport cu Statele Uniunii Europene.

    Nivelul de trai şi veniturile au continuat să crească şi în 2024, deşi contextul extern nu a fost deloc simplu. În acelaşi timp însă, pe fondul unor nemulţumiri justificate la nivelul societăţii noastre, ne aflăm într-un moment de cumpănă, un moment al alegerilor esenţiale. Pentru a-l depăşi cu bine, avem nevoie de întărirea solidarităţii şi de recuperarea încrederii în clasa politică.

    Doar dacă ne păstrăm democraţia şi valorile care ne-au definit ca partea autentică a familiei europene, vom trece de această etapă dificilă şi vom continua să accelerăm dezvoltarea şi modernizarea României. 2025 va fi un an extrem de important pentru viitorul nostru şi al generaţiilor următoare. Clasa politică trebuie să arate că a învăţat lecţiile anului 2024 şi să răspundă cu măsuri concrete şi rapide la nevoile societăţii.

    Este mai mult ca oricând timpul pentru maturitate şi pentru asumarea responsabilităţii pentru reforme autentice, nu mimate, şi pentru reconstrucţie bazată pe respectul real, nedisimulat faţă de cetăţenii pe care cei aleşi sunt chemaţi să îi reprezinte. Dragi români, istoria ne-a arătat în repetate rânduri că spiritul naţiunii noastre nu poate fi înfrânt. Cei care vor acum să ne dezbine şi să ne întoarcă spre un trecut întunecat, pe care niciun român nu şi-l mai doreşte, nu vor reuşi.

    Şi nu vor reuşi pentru că forţa noastră rezidă tocmai în unitatea noastră şi în credinţa comună în libertate şi democraţie. România este însă responsabilitatea fiecăruia dintre noi şi a tuturor împreună. Aşadar, vă îndemn ca în noul an să ne recăpătăm încrederea şi să nu pierdem nicio clipă speranţa că împreună putem să menţinem România pe traseul său pro-occidental, ghidat de principiile şi valorile fundamentale care ne definesc: dreptate, libertate şi democraţie, pentru care semenii noştri au plătit preţul suprem.

    Vă urez tuturor să aveţi parte de un an nou mai bun, plin de bucurii şi împliniri. La mulţi ani!”

     

  • Tranzacţie. Familia Rusu vinde afacerea Rus Savitar către un grup chinez, după ce a închis reţeaua de magazine şi a scos fabrica de mobilă din concordat preventiv

    Familia Rusu a vândut businessul Rus Savitar către Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd., o societate de tip holding, înregistrată în Republica Populară Chineză, portrivit informaţiilor transmise marţi de Consiliul Concurenţei în urma autorizării tranzacţiei.

    Potrivit acestora, Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd. intenţionează să preia, prin intermediul mai multor societăţi vehicul, aflate în curs de înfiinţare, compania Rus-Savitar, care deţine şi operează o fabrică de mobilă în comuna Dudeştii Noi, jud. Timiş, fiind activă pe piaţa producţiei şi comercializării de mobilă din România.

    “În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că  această operaţiunea nu este în măsură să ridice obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal”, notează anunţul instituţiei.

    Tranzacţia va fi agreată prin semnarea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni, la momentul autorizării, contractul nefiind semnat.

    Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd face parte din Grupul UE Furniture, angajat în producţia şi vânzarea de scaune ergonomice.

    Rus Savitar este o afacere pusă pe picioare de familia Rusu în 1994, iar în 2019 a semnat cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. În 2021, el a fost înlocuit de un executiv polonez la conducerea grupului, iar Cristian Rusu nu a mai avut nicio funcţie executivă în companie până când a preluat-o.

    Familia Rusu a bătut palma cu grupul suedez chiar înainte de izbucnirea pandemiei, perioadă care a venit cu un val de închideri de magazine şi de fabrici. Această perioadă a zguduit puternic industria mobilei, dar nu a fost singura. Au urmat apoi un val de scumpiri ale materiilor prime, dar şi un declin al consumului pentru că mobila este printre primele produse pe care oamenii renunţă să le cumpere atunci când au dificultăţi financiare.  Rus Savitar, divizia de producţie a grupului, intrase în concordat preventiv la jumătatea anului trecut, şi a fost timp de doi ani, în 2022 şi 2023, pe pierderi. Anul acesta, Rus Savitar a ieşit din procedura de concordat preventiv.

     

     

  • Final de an de coşmar: Una dintre cele mai cunoscute firme româneşti dă afară 40% din angajaţi

    ​Taparo, producător de mobilier care a intrat în insolvenţă în noiembrie la propria cerere, a trimit o notificare Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş prin care anunţă concedierea a 379 de oameni, adică peste 40% din numărul mediu de salariaţi raportat la Ministerul de Finanţe în anul 2023.

    ”Conform notificării primite de la compania SC Taparo SA Tărgu Lăpuş vor fi concediaţi 379 de salariaţi, activitatea principală a acestora fiind în domeniul fabricării de mobilă. În acest moment, nu deţinem date complete privind pregătirea profesională a persoanelor afectate”, a spus Mihaela Oana Oşanu, director executiv în cadrul AJOFM Maramureş, la solicitarea ZF.

    Taparo a intrat în noiembrie în insolvenţă, după ce anterior ceruse deschiderea procedurii de concordat preventiv iar aceasta i-a fost respinsă.

    Intrarea în insolvenţă a Taparo este primul semnal negativ important pentru sectorul mobilei, unde producţia de mobilă a scăzut în 2022 şi 2023, dar şi în primele luni din acest an.

    De alfel, ultimii ani nu au fost favorabili pentru compania din Maramureş. Compania a avut în 2023 o cifră de afaceri de 202 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a intrat pe profit însă în 2023, raportând un profit net de 1,7 milioane de lei, faţă de o pierdere de 23 de milioane de lei în anul anterior. Taparo este controlată de Ioan Filip (95% din acţiuni) şi Lucia Stelea.

    Pe de altă parte, o altă companie din grup, Techtex, a intrat în concordat pre­ven­tiv, care este o procedură judiciară de pre­ve­ni­re a insolvenţei, a cărei deschi­dere sus­pendă exe­cutările silite şi oferă posibi­litatea de re­dresare a companiei pe baza unui plan de res­tructurare. Mihaela Oana Oşanu spune şi că pentru luna ianuarie AJOFM Maramureş a primit notificări pentru concedieri colective pentru 149 de angajaţi, dintre care 59 de angajaţi în fabricarea de textile neţesute, domeniu de activitate în care activează Techtex.

    Industria mobilei este una dintre puţinele industrii pe excedent, cu o contribuţie însemnată în balanţa comercială a României, respectiv de 1,23 miliarde de euro în 2023, dar cu o medie de 1,5 miliarde de euro/an (înainte de pandemie), con­form datelor furnizate de Asocia­ţia Producătorilor de Mobilă din Ro­mânia. în plus, anul trecut industria mobilei a ocupat locul 6 între sec­toa­rele cu aport valutar pozitiv la balanţa comercială a României. În prezent, 90% din producţia de mobilă a Ro­mâ­niei merg la export. Iar un exportator important de mobilă este şi Taparo.


     

     

  • Warren Buffett a spus cândva că o casă poate să fie un coşmar dacă ochii cumpărătorului sunt mai mari decât portofelul său. Totuşi, crede că investiţia sa de 31.500 de dolari este una dintre cele mai bune

    Una dintre cele mai bune investiţii pe care Warren Buffett spune că le-a făcut vreodată este casa sa din Omaha, pe care a cumpărat-o pentru puţin peste 31.000 de dolari şi care acum valorează peste 1,4 milioane de dolari, scrie fortune.com.

    Potrivit aceleiaşi publicaţii, dacă îi ceri lui Warren Buffett sfaturi despre investiţii, te-ai aştepta ca miliardarul, CEO al Berkshire Hathaway, să promoveze deţinerile sale pe termen lung în companii precum Coca-Cola sau American Express. Dar, potrivit lui Buffett, care a împlinit 94 de ani în august, deţinerile sale la Berkshire Hathaway sunt mai puţin impresionante decât investiţiile personale pe care le-a făcut de-a lungul anilor.

    Printre cele mai bune: casa din Omaha în care locuieşte din 1958, când el şi regretata sa soţie Susan au cumpărat-o pentru 31.500 de dolari, echivalentul a aproximativ 336.700 de dolari în banii de astăzi. Însă piaţa imobiliară a crescut în valoare mult mai repede decât rata inflaţiei—casa valorează acum peste 1,4 milioane de dolari, potrivit Realtor.com, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 4.300%, un randament caracteristic lui Buffett.

    Celebrul investitor a declarat de mult timp că locuinţa sa cu cinci dormitoare se află imediat după cele două inele de nuntă în ceea ce priveşte rentabilitatea. „Luând în considerare toate aspectele, a treia cea mai bună investiţie pe care am făcut-o vreodată a fost achiziţionarea casei mele, deşi aş fi câştigat mult mai mulţi bani dacă, în loc să cumpăr, aş fi închiriat şi aş fi folosit banii pentru a investi în acţiuni,” a scris el într-o scrisoare adresată acţionarilor Berkshire Hathaway în 2010.

    Totuşi, ca mulţi alţi cumpărători de locuinţe, nu a privit această decizie exclusiv dintr-o perspectivă financiară. „Pentru cei 31.500 de dolari pe care i-am plătit pentru casa noastră, familia mea şi cu mine am câştigat 52 de ani de amintiri extraordinare, şi încă mai urmează să adunăm altele.”

    Deşi este cea mai faimoasă reşedinţă a sa, Buffett a locuit anterior, timp de câţiva ani, într-o altă casă din Omaha, potrivit Wall Street Journal. A avut însă şi case mai extravagante: el a deţinut şi o casă de vacanţă pe plajă în Laguna Beach, California, pe care a cumpărat-o în anii 1970 pentru 150.000 de dolari şi a vândut-o în 2018 pentru aproximativ 7,5 milioane de dolari.

    Piaţa imobiliară din SUA s-a schimbat semnificativ de când Buffett şi-a cumpărat casa în 1958. În prezent, preţurile au crescut vertiginos în toată ţara, iar ratele dobânzilor s-au dublat în doar câţiva ani. Având în vedere oferta limitată de locuinţe, este mai dificil ca niciodată să găseşti o casă de cumpărat. De exemplu, preţul mediu al unei case în Omaha este astăzi de aproximativ 275.000 de dolari, conform Redfin, mult sub media naţională, dar de aproape nouă ori mai mare decât suma plătită de Buffett pentru casa sa.

    Aşa cum a scris Buffett în scrisoarea din 2010, deşi este uşor să simţi presiunea de a cumpăra o locuinţă—având în vedere ceea ce reprezintă aceasta în societatea americană—poate fi mai inteligent să închiriezi, în funcţie de situaţia ta financiară. Chiar şi cei ultra bogaţi se pot suprasolicita financiar dacă nu sunt prudenţi. Acest avertisment este şi mai relevant astăzi, când accesibilitatea locuinţelor s-a deteriorat atât de mult.

  • Grecii de la PPC îşi pun toată energia într-un loc şi au şanse să depăşească Hidroelectrica, liderul pieţei de furnizare: Companiile PPC de furnizare fuzionează într-un singur jucător. La ce cotă de piaţă ajunge?

    Grecii de la PPC, cei care în 2023 au preluat toate operaţiunile Enel din România iar anul acesta, prin intermediul achiziţiilor, au devenit cel mai mare jucător din energia verde locală, continuă reorganizarea firmelor din portofoliu. Astfel, PPC Energie, companie de furnizare care deservea mai ales clienţii din Banat şi Dobrogea, şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, au fuzionat începând cu data de 31 decembrie 2024. Această fuziune marchează un pas important în strategia grupului de companii PPC din România, având ca obiectiv eficientizarea activităţii de furnizare a energiei electrice si a gazelor naturale, reducerea impactului volatilităţii pieţei de energie din România şi îmbunătăţirea flexibilităţii strategice, astfel încât clienţii să beneficieze de servicii de calitate la costuri competitive, spun reprezentanţii PPC.

    „Prin unificarea operaţiunilor sub o singură companie de furnizare, PPC Energie nu doar că îşi consolidează poziţia pe piaţa de energie din România, ci pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor. Fuziunea ne permite să oferim servicii cu valoare adăugată, cum ar fi soluţii energetice avansate şi suport personalizat, asigurând în acelaşi timp calitate superioară şi accesibilitate în toate interacţiunile cu clienţii noştri”, a declarat Ionuţ Dună, Director General PPC Energie.

    Compania mai anunţă că în perioada 30 decembrie 2024 – 5 ianuarie 2025, unele servicii oferite de PPC Energie, inclusiv aplicaţia myPPC, sunt temporar indisponibile, pentru a se asigura actualizarea sistemelor informatice,  pentru scopul fuziunii. În zilele de 30, 31 decembrie şi 3 ianuarie, operatorii call center vor putea prelua solicitările clienţilor.

    Potrivit celui mai recent al Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în luna septembrie, PPC Energie era al treilea cel mai mare furnizor de energie din România, cu o cotă de aproape 8%, urmat de PPC Energie Muntenia cu o cotă de 7,5%. Cel mai mare furnizor de energie din acest moment este Hidroelectrica, cu o pondere de 14,5%, urmată de Electrica Furnizare, cu 10%. Astfel, cel mai probabil, prin fuziunea celor două societăţi, PPC Energie va deveni noul lider al pieţei de furnizare de energie din România.

    Şi la nivelul operaţiunilor de distribuţie, PPC a făcut o mişcare similară, în noiembrie. Astfel, companiile de distribuţie a energiei electrice Reţele Electrice Muntenia, Reţele Electrice Dobrogea şi Reţele Electrice Banat, parte a grupului PPC în România, au fuzionat sub numele Reţele Electrice România începând cu 30 noiembrie. Procesul de fuziune vizează optimizarea operaţiunilor specifice la nivelul celor trei regiuni de operare, prin eficientizarea modului de alocare a resurselor şi reducerea complexităţii administrative, au spus la acel moment reprezentanţii Reţele Electrice România. Noua societate va asigura în continuare serviciul de distribuţie a energiei electrice în Bucureşti şi judetele Ilfov, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi, Caraş Severin, Timiş, Hunedoara şi Arad.

     

     

     

     

     

  • Unul dintre cei mai puternici retaileri autohtoni, reţeaua Annabella din Vâlcea, a deschis 10 magazine în 2024. „În 2025, ne propunem să continuăm în acelaşi ritm”

    Lanţul de magazine Annabella, din judeţul Vâlcea, una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din comerţul cu dominanţă alimentară, a deschis zece magazine în 2024 şi a investit totodată în cel de-al doilea parc de retail al companiei. Acesta din urmă e amplasat în oraşul Râmnicu Vâlcea şi măsoară 7.000 mp. Parcul de retail ce a necesitat o investiţie de 5 mil. euro e al doilea al grupului. Primul proiect de acest gen a fost inaugurat anul trecut în localitatea Horezu din acelaşi judeţ Vâlcea.

    Tot pe lista de investiţii a companiei s-a numărat în 2024 şi începerea tranziţiei către un nou sistem de gestiune ERP. Mai mult, Annabella a pariat pe digitalizarea şi optimizarea operaţiunilor, spune Alex Şoacăte, deputy CEO al companiei, într-o postare pe reţeaua de socializare de business Linkedin.

    Mai mult, lanţul îşi continuă expansiunea.

    „În 2025 ne propunem să menţinem acest ritm (al investiţiilor – n.red.) şi să aducem noi proiecte”, adaugă Alex Şoacăte.

    Reţeaua de magazine Annabella, controlată de familia Mutu, este astăzi unul dintre cei mai puternici jucători români din comerţul alimentar, cu circa 120 de magazine sub diverse formate şi cu afaceri de peste 600 de milioane de lei (plus 25,8% în 2023 versus 2022). Planurile companiei nu se opresc aici, expansiunea realizându-se atât de la zero, cât şi prin achiziţii.

    Povestea brandului Annabella a început la patru ani după Revoluţie, cu un magazin în care se vindeau fructe şi legume. Născută în Râmnicu Vâlcea, Dorina Mutu – antreprenoarea care se află în spatele businessului – nu şi-a dorit niciodată să plece din oraşul natal, aşa că după terminarea liceului s-a alăturat echipei de la Fabrica de Conserve Râureni, lucrând atât în producţie, cât şi în vânzări. Acolo îşi întâlneşte partenerul de viaţă şi de business, adică pe Dan Mutu. Apoi, cei doi antreprenori pleacă şi dezvoltă propriul business – Annabella -, iar ulterior (în 2008) cumpără şi fabrica de Conserve Râureni, pe care o dezvoltă.

    „Aşadar, în 1994 începe povestea Annabella. Am ales să renunţăm la confortul pe care îl oferea un loc de muncă într-o companie locală, pentru o industrie care se afla la început de drum, dar care a trezit spiritul antreprenorial în mulţi români. După Revoluţie toată lumea făcea comerţ. Era ca un orizont larg deschis, în care toată lumea a văzut o oportunitate de a construi ceva. Noi nu am făcut excepţie. Aşa că la vârsta de 23 de ani am plecat şi eu şi soţul meu de la Râureni ca să ne deschidem propria afacere”, declara anterior Dorina Mutu.

     

     

     

     

     

     

  • Sondaj FT: Ameninţată de un război comercial global, de venirea lui Trump şi de presiuni politice interne, zona euro are perspectivă sumbră în noul an

    Un posibil război comercial global şi paralizia politică regională sunt cele mai mari ameninţări cu care se confruntă economia zonei Euro în 2025, potrivit unui sondaj realizat de Financial Times în rândul a 72 de economişti. 

    Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a promis să impună taxe de până la 20% pe toate importurile în SUA, iar tarifele să crească până la 60% pentru China, odată ce va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie.

    Dacă Trump îşi respectă promisiunile, aceste tarife ar reprezenta cea mai semnificativă creştere a protecţionismului SUA de la Marea Criză Economică şi ar ridica perspectiva unor măsuri de retorsiune în alte părţi.

    Zona Euro, care deţine un surplus comercial mare cu SUA, este văzută ca fiind extrem de vulnerabilă, nu doar la tarife mai mari, ci şi la riscul ca China să inunde pieţele globale cu produse ieftine ca răspuns la acţiunile lui Trump.

    „Al doilea mandat al lui Trump reprezintă acum cel mai mare risc politic şi economic”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group. „Europa va fi expusă tarifelor şi presiunii lui Trump pentru o decuplare mai agresivă de China.”

    Un conflict comercial declanşat de tarifele impuse de SUA este aproape considerat inevitabil de economiştii chestionaţi de FT: 69% dintre respondenţi îl consideră probabil, în timp ce 68% avertizează că un astfel de scenariu reprezintă cea mai mare ameninţare pentru regiune anul viitor.

    Aproape toţi respondenţii — 81% — au spus că un al doilea mandat al lui Trump va afecta creşterea economică a zonei Euro.

     


     

  • Vremea nu ţine deloc cu noi: Europa se pregăteşte pentru o lună ianuarie rece şi fără vânt, ceea ce va creşte cererea de gaze naturale exact în momentul în care continentul se confruntă cu o criză a gazelor prin conductele Ucraina-Rusia

    Europa se pregăteşte pentru un ianuarie mai rece decât de obicei, posibil cu niveluri mai slabe de vânt, ceea ce va creşte cererea de gaze naturale exact în momentul în care continentul se confruntă cu încheierea unui acord de tranzit al gazelor prin conductele Ucraina-Rusia, săptămâna aceasta, potrivit Bloomberg. 

    O scădere bruscă a temperaturilor este aşteptată la începutul lunii ianuarie în majoritatea Regatului Unit, Franţei, Germaniei şi ţărilor nordice, iar valul de frig va persista pe parcursul lunii, conform prognozei realizate de Maxar Technologies Inc. În Regatul Unit se aşteaptă ninsori, potrivit datelor de la Met Office, iar avertizările meteorologice sunt deja în vigoare pentru începutul lunii.

    O combinaţie între vremea rece şi vânturile slabe a determinat deja Europa să consume mai mult din rezervele sale de gaze decât este normal pentru această perioadă a anului, nivelurile fiind sub 75%. O fluctuaţie a presiunii atmosferice, cunoscută sub numele de Oscilaţia Atlanticului de Nord, ar putea face ca aceste condiţii să persiste până în februarie — perioadă în care este aproape sigur că gazul rusesc nu va mai curge prin Ucraina.

    „Modelele sub-sezonale relevante, cum ar fi Oscilaţia Atlanticului de Nord negativă la începutul lunii ianuarie, sugerează un risc pentru o generare de energie eoliană mai scăzută decât normalul în Europa centrală, sudul Scandinaviei şi Regatul Unit”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    La Paris, temperaturile ar putea scădea până la -1°C în medie la începutul lunii ianuarie, cu 6°C sub nivelul normal, conform datelor de la Weather Services International. Acest lucru este aşteptat să crească cererea de încălzire cu aproximativ 50% peste nivelurile obişnuite. Modelele meteorologice arată o posibilitate de perioade mai blânde după acest val de frig.

    Nivelurile vântului au scăzut semnificativ în Europa în noiembrie, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la electricitate, pe măsură ce fermele eoliene au încetat să mai genereze cantităţi mari de energie pentru regiune. Deşi rafalele vor fi mai puternice decât cele din această iarnă, există riscul ca nivelurile de vânt din ianuarie să fie sub media pe termen lung, potrivit prognozelor. La fel şi temperaturile.

    „Presiunea ridicată domină în apropierea Groenlandei, iar riscul de valuri de frig care să afecteze Europa de Nord şi Centrală este crescut”, a declarat Olivia Birch, meteorolog la Atmospheric G2. „Europa de Nord şi Centrală ar putea avea temperaturi sub media normală în mare parte a lunii ianuarie, acest lucru depinzând şi de puterea Vortexului Polar Stratosferic.”

    Între timp, unele părţi ale Europei vor face excepţie de la această tendinţă, inclusiv Italia, Spania şi Grecia. Aceste regiuni vor înregistra temperaturi apropiate sau peste mediile pe termen lung, conform Maxar.