Blog

  • Este din Ploieşti, are 33 de ani şi vinde de peste trei milioane de euro

    Roxana Ştefan este business unit manager pentru operaţiunile locale ale producătorului francez al dermatocosmeticelor Laboratoire Bioderma din 2009, când au fost puse bazele reprezentanţei companiei pe piaţa locală, iar din 2011, marca a fost lansată şi în Republica Moldova. A considerat poziţia din cadrul Laboratoarelor Bioderma România asemănătoare cu înfiinţarea unui start-up: era nevoie de găsirea unui birou, a unei echipe şi de alte  aspecte care ţin de pornirea unei afaceri. 

    Anterior acestei funcţii, a lucrat timp de opt ani pentru cel mai mare jucător din industria farma, A&D Pharma. Experienţa din mediul de afaceri a fost completată cu studiile  în cadrul Facultăţii de  Administrarea Afacerilor la ASE.

    Roxana Ştefan recunoaşte că a cochetat şi cu ideea de antreprenoriat, dar poziţia pe care o are în prezent la conducerea filialei locale a Laboratoarelor Dermatologice Bioderma cu sediul în Lyon, Franţa, i-a oferit experienţe similare cu ale unui antreprenor. Prin urmare nu a dat până acum curs tentaţiilor antreprenoriale.

    Bioderma este prezentă în 95 de ţări, fiind prima marcă de dermatocosmetice lansată în România în 1996 prin distribuitori. Produsele companiei sunt făcute în Franţa, unde există o unitate de cercetare şi dezvoltare, o fabrică în Aix-en-Provence şi un laborator biometrologic în Lyon.

    FUNCŢIE business unit manager
    VÂRSTĂ 33 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 3,5 mil. euro
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 2,5 mil. euro
    ANGAJAŢI 25


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Anunţul făcut de Carrefour: deschide cel de-al treilea magazin din Braşov

    Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 7.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, potrivit reprezentanţilor retailerului.
    În România, Grupul Carrefour numără 142 magazine dintre care 24 hipermarket-uri „Carrefour”, 73 supermarket-uri „Market”, 44 magazine de proximitate „Express” şi un website de comerţ online.

    Retailerul a avut anul trecut pe piaţa românească vânzări de 986 milioane euro, fără TVA, cu 3% mai mari faţă de valoarea din 2011. În august, compania a anunţat că va deschide la finele anului un hipermarket la Galaţi.
     

  • Anunţul făcut de Billa: deschide primul magazin din Piteşti

    Magazinul se va afla în Centrul Comercial Trivale şi va oferi clienţilor peste 8.500 de produse: fructe şi legume, produse de panificaţie şi patiserie, produse preparate şi semipreparate, carne, alimente de bază sau băuturi,  articole cosmetice şi de menaj.

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi. Comppania este parte a Rewe Group, unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail şi turism. În prezent, 323.000 de angajaţi lucrează în cadrul REWE Group în 13 ţări europene, iar cele aproximativ 15.700 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 48 de miliarde de euro.

     

  • Cum a schimbat criza relaţia dintre proprietari şi chiriaşi în malluri

    Au participat:

    Sebastian Mahu, Head of Property Management Department, DTZ Echinox
    Tatian Diaconu, Managing Director, Immochan Romania
    Arthur Popa, COO, Băneasa Developments
    Răzvan Gaiţă, General Manager, Anchor Group
    Sorin Stancu, Country Manager, Marks & Spencer
    Philippe Besadoux, CEO,  Kenvelo Group
    Răzvan Sin, Head of Retail Department, DTZ Echinox
    Violeta Luca, CEO, Flanco

    BUSINESS MAGAZIN: Cât de mult contează locaţia pentru o afacere în retail? S-a modificat ceva în ultima perioadă?

    TATIAN DIACONU, IMMOCHAN: Evident că da. Nu cred că poate spune cineva că nu. Ba chiar contează mai mult decât oricând. România are o particularitate culturală, pe care am înţeles-o în zece ani, că aici clienţii doresc comerţ de proximitate, la parterul blocului. E suficient să ne uităm la evoluţia din ultimii ani a unor mărci care operează în special pe partea alimentară. Întinzând „plapuma„ şi în partea noastră, centrele comerciale care au astăzi succes sunt în principal cele care sunt plasate în centrul oraşului. Dacă s-a modificat? Fireşte că da. Inclusiv abordarea relaţiilor, pentru că uşor-uşor am trecut dintr-una în care se impuneau anumite reguli ale jocului, în urmă cu câţiva ani, spre o relaţie de parteneriat. Am început să discutăm mai mult, am încercat să ne înţelegem şi chiar am reuşit să vedem ce are sens şi pentru noi, şi pentru retaileri.

    RĂZVAN SIN, DTZ: Locaţia este importantă, dar este numai unul dintre factorii care participă la succesul unui proiect de retail. Alţi factori, câteodată poate mai importanţi, dovedesc că există spaţii comerciale care funcţionează chiar dacă sunt la marginea oraşului şi nu în centru. Sunt foarte importante conceptul, mixul de chiriaşi şi, mai ales în ultima perioadă, este foarte important timingul, de pildă într-un oraş de mărime medie cântăreşte mult cine este primul venit pe piaţă.

    VIOLETA LUCA, FLANCO: Aş spune că locaţia este importantă, foarte importantă, însă contează mult şi alţi factori. În retail contează detaliul, dar în egală măsură şi deciziile corecte, dezvoltarea afacerilor în concordanţă cu schimbarea comportamentului de consum. Deşi am doar doi ani de retail, au fost intenşi şi s-au suprapus peste experienţa de peste zece ani în corporaţii. Aş putea să răspund la întrebarea legată de locaţie cu o ecuaţie. O locaţie foarte bună, operată foarte bine poate să ascundă probleme legate de brand sau de merchandising. O locaţie mai puţin bună, dar operată de un retailer cu un brand puternic, cu o foarte bună operaţiune, cu un mix foarte bun de mărfuri, cu consultanţă foarte bună, poate să opereze mai prost din pricina locaţiei. Prin urmare, locaţia este o condiţie necesară, dar niciodată suficientă.

    BUSINESS MAGAZIN: Aţi constatat, în urma cercetărilor, lucruri surprinzătoare legate de un anumit proiect?

    SEBASTIAN MAHU, DTZ: Am ajuns în urma cercetărilor legate de un anume proiect să constatăm că piaţa nu avea nevoie de acel lucru. Am dat recomandări să fie transformat, de pildă, într-un proiect de convenienţă.

    BUSINESS MAGAZIN: Cum se poartă acum negocierile şi când a intervenit schimbarea?

    RĂZVAN GAIŢĂ, ANCHOR GROUP: Este momentul negocierilor, al parteneriatului, momentul în care ambele părţi au fost şi sus, şi jos şi au înţeles că pe termen lung nu există altă variantă. Ne-am dat seama de lucrul acesta trecând prin toate fazele şi în momentul acesta nota generală este de discuţie; negocierile sunt câteodată mai lungi decât ar trebui să fie, dar duc la rezultate satisfăcătoare pentru toată lumea. Cred că anii care vor urma vor confirma ipoteza că este dificil să impui, piaţa s-a maturizat. Nu mai e perioada de căutări care era în urmă cu câţiva ani. Ştim foarte multe despre consumatori, despre ce îşi doresc ei. S-au făcut zeci de studii. Oriunde ar fi clienţii locaţia este foarte importantă şi asta o ştiu şi cei care au început dezvoltarea. În urmă cu 13-14 ani înţelegeam mai puţin această sintagmă, iar proiectele care s-au dezvoltat în Capitală şi în ţară au demonstrat că alegerea locaţiei este esenţială. Colegii din retail pot veni cu nenumărate argumente şi le dau dreptate că este important brandul, felul în care se operează.

  • Coşmarul bijutierilor din România: “Clasa politică vrea să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”

    “A fost o mişcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”, este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci şi Paul & Shark, în ce priveşte măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski şi Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K şi de doi euro/gram la aurul care depăşeşte această valoare. Excepţie de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacţionat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să îşi dubleze valoarea. Între lingoul de aur şi colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată şi noua acciză pe lux.

    Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanţelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanţilor pieţei, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenţie către FMI. „A fost o soluţie care a venit peste noapte şi care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat şi în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piaţă din Uniunea Europeană unde sunt aplicate accize pe bijuteriile de lux. Acestea au mai existat până în 2010, dar au fost eliminate pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României şi aplicarea unor sancţiuni. Italianul este implicat în prezent în procedurile birocratice care ţin de introducerea acestei taxe, pe care le numeşte „hârţogărie inutilă”.

    „Este un chin. Pentru a face importul de bijuterii trebuie să plătim acciza în avans, iar aceasta nu mai depinde doar de Ministerul Finanţelor, ci şi de Direcţia Generală a Vămilor. Au apărut deja probleme referitoare la socoteli, documentaţie, personal la ghişeu care nu are timp pentru noi şi care întârzie acordarea autorizaţiei.„ Procedura despre care vorbeşte Amato este explicată de Daniela Zar, tax senior manager în cadrul ZRP Tax: comercianţii de bijuterii au obligaţia de a se înregistra ca plătitori de accize la autoritatea competentă, o acţiune destul de anevoioasă. În plus, retailerii au obligaţia de a plăti accizele înainte de a vinde produsele, fapt ce va afecta în mod negativ situaţia lichidităţilor firmelor.

    „Legea se aplică teoretic de la 1 septembrie, dar timp de o lună nu am putut reînnoi stocurile din cauza aprobărilor pe care trebuia să le primim de la autorităţi, acestea nefiind pregătite pentru introducerea taxei„, descrie şi Andreea Ioniţă Loukas, director general la Micri Gold, primul boutique de bijuterii de lux deschis pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 2 milioane de euro.

  • Antonescu spune că este favorabil exploatării gazelor de şist, dar este nevoie de susţinere publică

    Liderul PNL a fost întrebat, la Digi 24, care este opţiunea sa în cazul exploatării gazelor de şist.

    “Am o opţiune de mult (…) Am o opţiune deschisă în sensul în care, în general vorbind, dacă România vrea să fie puternică, atât cât poate ea fi – România puternică nu a fost doar un slogan al USL, ci un concept din marele proiect USL – atunci ea trebuie să-şi caute, să-şi identifice, să-şi valorifice resursele, de la resursele umane pe care le are în special în populaţia tânără, până la resursa naturală. Cum, când, ce fel, astea sunt chestiuni asupra cărora, bineînţeles, trebuie să discutăm cu foarte mare seriozitate. Dar «dacă» pentru mine nu a fost niciodată o întrebare”, a răspuns Antonescu.

    La solicitarea moderatorului, liderul PNL a confirmat că este favorabil exploatării gazelor de şist.

    Totuşi, el a precizat că trebuie îndeplinite condiţiile “standard ale zonei civilizate”, atât în ceea ce priveşte condiţiile economice, cât şi cele de mediu.

    “De asemenea, în condiţiile în care acest lucru este acceptat şi susţinut de o parte semnificativă, copleşitoare dacă se poate, din opinia publică. Cu alte cuvinte, acest «Da» al meu, sau al lui Victor Ponta, sau al preşedintelui, este doar primul pas, nu şi suficient. Trebuie multe alte lucruri discutate, multe alte lucruri negociate, nu oricum”, a mai spus Antonescu.

    Liderul PNL a menţionat că este nevoie de un efort de comunicare şi de “solidarizare” din partea unui număr cât mai mare de cetăţeni români.

    Antonescu a mai susţinut că inclusiv în cazul protestelor de la Pungeşti (Vaslui) ar fi trebuit să existe un efort de comunicare mult mai mare din partea Guvernului.

    În plus, liderul PNL a afirmat că poziţia fermă exprimată de premierul Victor Ponta în cazul gazelor de şist în Statele Unite ale Americii ar fi trebuit avută pentru prima dată în România.

    Totodată, Antonescu a admis faptul că moţiunea de cenzură care a demis Cabinetul Ungureanu viza aspecte în privinţa exploatării gazelor de şist.

    “Ceea ce am spus atunci, pot spune şi acum, e foarte rezonabil ceea ce scrie acolo (în moţiunea de cenzură, n.r.) şi singura problemă este că având loc să procedeze exact în parametrii impuşi sau ceruţi prin acea moţiune de cenzură, reproşaţi Guvernului Ungureanu pe bună dreptate, Guvernul nu a procedat astăzi suficient de clar, suficient de mult, în acei parametri. Pentru că acolo se vorbea nu de refuzul de a discuta vreodată despre exploatarea gazelor de şist în România, nu era în niciun fel expresia vreunui anticapitalism, antiamericanism, ci erau vehiculate câteva criterii (…) ar trebui orice Guvern să le satisfactă în raport cu această chestiune: comunicare, decizii transparente şi decizii în anumiţi termeni fixate cu partenerul străin” a mai precizat Antonescu.

    Oficialii americani au transmis autorităţilor române mesajul că doresc ca interesele legitime ale firmelor să fie protejate şi au cerut asigurări că activitatea acestora va fi sprijinită dacă este desfăşurată legal şi pe baza tuturor avizelor, potrivit premierului Victor Ponta, aflat în SUA.

    “Pe ei îi interesează o protecţie din partea Guvernului şi, după aceea, din partea justiţiei a intereselor legitime ale companiilor americane. Adică, dacă Guvernul decide şi dacă după aceea, cu atât mai mult, un judecător spune «ăsta e terenul vostru, pe care l-aţi obţinut legal, aveţi toate avizele», nu înţeleg că nu pot să-şi desfăşoare activitatea sau că cineva vine şi le dă foc la maşini, aia nu înţeleg. Aici mesajul a fost, pe bună dreptate, foarte clar: «Vin companii, vrem să investim mai mult, dar asiguraţi-ne că nu păţim ca în cine ştie ce ţări din lume şi trebuie să fugim repede cu elicopterul de acolo», lucru care nu se va întâmpla”, a spus Ponta la România TV, după discuţia cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden.

    El a susţinut declaraţia după ce, miercuri, aproximativ 500 de persoane din Siliştea, comuna Pungeşti, judeţul Vaslui, au protestat în perimetrul unde compania americană Chevron ar urma să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist.

  • Colaborator al lui Obama, demis în urma unor mesaje insultătoare pe Twitter sub un nume fals

    Un oficial de la Casa Albă a confirmat că angajatul nu mai lucrează pentru preşedinţia Statelor Unite, dar a refuzat să intre în detalii.

    Potrivit site-ului de Internet The Daily Beast, Jofi Joseph, în vârstă de 40 de ani, afost demis săptămâna trecută din funcţia de responsabil de lupta împotriva proliferării nucleare în cadrul Consiliului de Securitate Naţională (NSC) după ce a fost identificat drept autorul mesajelor de pe contul “@NatSecWonk”.

    De pe acest cont anonim deschis la începutul lui 2011 şi al cărui nume este acronimul de la “nebun după securitatea naţională”, Joseph nu scutea pe nimeni, criticând atât administraţia democrată, cât şi pe republicani, precum şi comentatorii conservatori, potrivit aceleiaşi surse.

    Mesajele sale o vizau în special pe prietena apropiată şi consiliera preşedintelui Valerie Jarrett, pe cel care redactează discursurile de politică externă ale lui Obama, Ben Rhodes, şi chiar pe secretarul de Stat John Kerry.

    La rândul său, cotidianul specializat Politico a declarat că a obţinut o declaraţie din partea lui Joseph. Într-un mesaj electronic, acesta din urmă afirmă că “a fost un privilegiu să servească această administraţie şi că regretă profund că a trădat încrederea investită în el”.

    “Ceea ce a început ca o parodie a culturii de la Washington a devenit pe parcurs un ansamblu de comentarii deplasate şi meschine. Îmi asum totala responsabilitate pentru acest caz şi îmi prezint scuze sincere faţă de toţi cei pe care i-am insultat”, a adăugă Joseph, potrivit aceleiaşi surse.

    Casa Albă nu a comentat oficial pe tema acestui caz. Un oficial din cadrul Executivului american a declarat pentru AFP, fără să menţioneze numele lui Joseph, că “acesta nu mai lucrează la Casa Albă”. “Nu voi oferi mai multe detalii pe probleme de personal”, a conchis el, sub acoperirea anonimatului.

    Contul de Twitter “@NatSecWonk” a fost dezactivat marţi seara, a constatat AFP.

  • Familia contelui Kalnoky i-a dăruit prinţului George un câmp cu flori sălbatice din Covasna

    Contele Kalnoky Tibor a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că o floare poate fi cel mai frumos cadou, dar familia sa a dorit ca aceasta să nu se ofilească, astfel că a decis să îi dăruiască prinţului George un mic câmp cu flori sălbatice.

    El a spus că acest cadou a fost acceptat de familia regală britanică şi că este vorba de un câmp foarte mic, fiind un gest simbolic, cu ocazia botezului.

    “Florile sălbatice sunt fragile, la fel ca bebeluşii. Acest cadou va proteja acea regiune şi va contribui la creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei în legătură cu faptul că florile rare pot fi într-adevăr protejate”, a declarat contele Kalnoky, un ecologist declarat şi un bun prieten al prinţului Charles, citat de accesshollywood.com.

    Potrivit unor surse locale, acest câmp se află în zona Valea Zălanului, unde prinţul Charles deţine mai multe proprietăţi.

    În ultimii ani, prinţul Charles a vizitat de mai multe ori judeţul Covasna, el fiind oaspetele contelui Kalnoky la conacul pe care acesta îl deţine în satul Micloşoara din Covasna.

    Prinţul George, viitorul moştenitor al tronului britanic, născut pe 22 iulie, va fi botezat miercuri, în Capela Regală de la Palatul Saint James din Londra.

    Anunţul a fost făcut în septembrie, de palatul Kensington, reşedinţa oficială a prinţului William şi a soţiei acestuia, Catherine, care au primit cu ocazia căsătoriei lor din 2011 titlurile oficiale de duce şi ducesă de Cambridge.

    Prinţul George, care ocupă locul al treilea în ordinea de succesiune la tronul Marii Britanii, va fi botezat de Justin Welby, arhiepiscopul de Canterbury. Ceremonia va fi privată, preciza palatul Kensington.

  • Veniturile Orange România au crescut cu 3,2% în trimestrul al treilea, la 241 milioane euro

    În primele nouă luni ale anului, veniturile operatorului au urcat cu 0,7%, la 690 milioane euro, se arată într-un comunicat transmis de Orange România.

    Numărul clienţilor companiei a urcat cu 183.000 faţă de finele lunii iunie. Raportat la finalul anului trecut, compania are cu 100.000 mai mulţi clienţi, reiese din datele financiare prezentate miercuri de grupul francez Orange.

    Traficul de internet mobil în reţeaua Orange a crescut cu 85% în trimestrul al treilea faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţie susţinută şi de vânzările de smartphone-uri, care s-au dublat în acelaşi interval.

    Lansarea Orange TV a contribuit de asemenea la creşterea numărului de clienţi şi la traficul mai intens de date, 62% dintre utilizatorii serviciului mobil Orange TV Go utilizând smartphone-ul pentru a urmări canale de televiziune, precizează compania.

    Totodată, numărul tabletelor vândute de companie în trimestrul al doilea a crescut de 7 ori faţă de perioada corspunzătoare a anului trecut, se spune în comunicatul Orange România.

    Orange este cel mai mare operator de telefonie mobilă din România după numărul de clienţi. Principalii concurenţi ai companiei pe piaţa românească sunt Vodafone şi Cosmote.

  • Microsoft testează prototipuri pentru propria versiune de ochelari inteligenţi, similari Google Glass

    Compania a cerut mai multor furnizori de componente din Asia să livreze camere şi alte componente cheie pentru prototipuri de ochelari inteligenţi, a afirmat o sursă care deţine informaţii referitoare la proiectul Microsoft. Sursa a avertizat că dispozitivul s-ar putea să nu intre niciodată în faza de producţie.

    Testele arată că Microsoft priveşte cu interes piaţa dispozitivelor “purtabile, precum brăţări care prezintă date despre exerciţiile fizice şi ceasuri inteligente cu funcţii de smartphone, scrie Wall Street Journal.

    Firma de cercetare ABI Research estimează că această piaţă va ajunge la 485 milioane de unităţi până în 2018.

    “Compania este decisă să devină un lider pe partea de hardware, pentru a se asigura că nu va rata oportunităţile de pe piaţa dispozitivelor purtabile”, a spus sursa citată.

    Determinarea Microsoft de a deveni un jucător important pe piaţa gadgeturilor a fost subliniată şi de achiziţia, pentru 7 miliarde de dolari, a diviziei de telefoane mobile a Nokia.

    De asemenea, Microsoft a început anul trecut să producă propria tabletă şi testează în continuare un ceas inteligent, care se poate conecta la internet, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Cu ochelarii inteligenţi, Microsoft ar putea intra pe o piaţă pe care rivalul Google este activ de mai mult timp. Operatorul celui mai popular motor de căutare online a lansat Google Glass, ochelari prevăzuţi cu un ecran de dimensiunea unui timbru poştal chiar deasupra ochiului drept. Google Glass permite purtătorului să facă fotografii şi înregistrări video prin comandă vocală sau să afişeze ghiduri GPS.