BusinessMagazin

Blog

  • Câte zile ar trebui să aibă săptămâna de lucru ideală?

    Evoluţia economiei, creşterea veniturilor, modificările apărute pe piaţa muncii în timpul şi după pandemie, schimbarea generaţiilor sunt doar câţiva dintre factorii care influenţează modul în care angajaţii se raportează la muncă şi angajator. La nivel global, dar şi local, se remarcă două puncte de vedere contradictorii: pe de-o parte, tot mai mulţi angajaţi vor un job bine plătit, dar care să le asigure un echilibru între muncă şi viaţa privată, şi, pe de altă parte, tot mai multe domenii şi companii se confruntă cu lipsa acută a forţei de muncă, fie că e vorba de specialişti, fie că vorbim de muncitori. În căutarea soluţiei ideale pentru societatea de astăzi, ţările au început să testeze atât varianta unei săptămâni de lucru de 4 zile, cât şi a celei de 6 zile, fiecare cu propriii admiratori şi critici.

    „Viaţa personală este mai importantă astăzi decât a fost vreodată în istoria muncii. Oamenii au realizat că au o singură viaţă şi că munca nu mai este neapărat o datorie (pentru unii sfântă – să aibă un loc de muncă, să fie în rândul lumii), aşa cum o priveau generaţiile anterioare – ci mai degrabă un mod de împlinire personală, iar dacă nu este un mod de împlinire personală (bani, formare/training, progres în carieră), atunci mai bine încercăm la următorul angajator. Iată de ce vedem în ultimii ani o fluctuaţie permanentă între companii, oamenii îşi caută locul perfect care bifează cât mai multe dintre cerinţe/aşteptări (financiare, emoţionale, sociale), fără să mai fie loiali neapărat unei companii sau unui proiect”, este de părere Sorin Faur, fondator al Academiei de HR. 

    În cazul angajaţilor tineri, focusul este evident pe carieră, pe zona profesională, mulţi vor să ajungă manageri cât mai repede şi să îşi câştige independenţa financiară sau măcar un anumit nivel financiar confortabil. Urmează apoi o altă perioadă, când priorităţile se schimbă un pic, angajaţii maturi dorind o familie sau un alt statut, de manager, de expert etc. „Familia la unii, statutul la alţii devin elementele de prioritate. Este o perioadă cu multe schimbări, experimente, încercări, ţine şi de şansa fiecăruia. Ideal la acest moment este echilibrul viaţă personală – viaţă profesională, cei în cauză devin mult mai conştienţi de importanţa timpului personal”, mai spune Sorin Faur. 

    După pandemie, în ciuda tuturor încercărilor companiilor cu activităţi office de a aduce angajaţii la birou 5 zile din 5, piaţa s-a aliniat la o medie de 3 zile la birou Ă 2 zile remote/work from home, în condiţiile în care munca remote e considerată acum un beneficiu câştigat, la care mulţi nu vor să renunţe. „Chiar dacă am întâlnit şi angajaţi cu o încărcare scăzută pentru cele 2 zile de remote work, am întâlnit şi angajaţi care în cele 2 zile de remote lucrau 12-14 ore pe zi pentru a compensa timpii alocaţi deplasării la întâlniri şi activităţilor de network / teamwork intern din cele 3 zile de office. Nu doar în România, ci la nivel global piaţa a rămas în dezechilibru şi recunosc între rândurile acestui trend global de 4 zile de lucrupe săptămână o posibilă soluţionare, un compromis necesar: 4 zile de lucru pe săptămână, dar onsite”, este de părere Paula Rus, consultant independent pe strategii, politici şi procese operaţionale de HR. 

    Practic, în noua paradigmă de pe piaţa muncii, care a transformat sistemul hibrid sau remote dintr-o excepţie într-o regulă tot mai extinsă, discuţiile actuale privind săptămâna de lucru sunt de mare actualitate, companiile, instituţiile şi angajaţii testând diverse modele, în diverse părţi ale lumii, exact pentru a se vedea ce este mai potrivit. Fiecare model aduce plusuri, dar şi minusuri în ecuaţie. 

    „Căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor. Printre soluţiile în discuţie este săptămâna de muncă de patru zile, cu menţinerea drepturilor salariale. În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 şi, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, iniţiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislaţia naţională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă”, spun într-un material de opinie Anca Atanasiu, avocat, Senior Managing Associate, şi Ana Flueran, avocat, Senior Associate, de la casa de avocatură Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

    Practic, chiar dacă programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite şi o distribuţie inegală a orelor de muncă, adaptată cerinţelor specifice ale fiecărui loc de muncă.

    La o privire mai atentă asupra pieţei globale, devine destul de clar că tonul predominant ar fi spre o săptămână de lucru de 4 zile şi că singura dezbatere rămasă este despre numărul de ore pe zi şi industriile în care acest model ar putea fi aplicat eficient. 

    „Rămâne modelul tradiţional de 8 ore pe zi, deci 32 de ore pe săptămână, sau 10 ore pe zi cu 40 de ore pe săptămână?”, adaugă Paula Rus, operations manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Adecco România. Consultantul aminteşte că pentru varianta de 4 zile, 10 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, avem în legislaţia română prevederile necesare implementării imediate. Pentru varianta de 32 ore pe săptămână, 8 ore pe zi, 4 zile, însă, avem o limitare care vine din încadrarea legală ca part-time şi, deci, eliminarea posibilităţii de a lucra suplimentar în caz de nevoie. „Cu siguranţă autorităţile pot găsi forme de reglementare care elimină acest inconvenient, lăsând pieţei libere loc să se regleze ulterior prin preferinţa angajaţilor, evident spre 32, nu 40 de ore”, spune ea. 

    Dar o astfel de decizie la nivelul angajaţilor ar implica o serie de întrebări şi soluţii şi pe alte planuri: câte zile pe săptămână merg copiii la şcoală şi, dacă 4 zile, câte ore pe zi? Schimbăm programa şcolară? Instituţiile statului şi autorităţile locale, sistemul medical rămân la 5 sau tot 4 zile, iar angajatul din privat va avea în continuare săptămâni în care lucrează 3 zile pentru că în a 4-a îşi ia liber de la serviciu ca să meargă la medic, la şcoala copilului, la primărie etc.? Acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care schimbarea programului de lucru le-ar putea crea la nivelul societăţii.

    În Europa, numărul mediu de ore de lucru dintr-o săptămână are variaţii semnificative de la o ţară la alta, cele mai lungi programe de muncă fiind în Grecia (39,8 ore/săptămână), România (39,5), Polonia (39,3) şi Bulgaria (39), în timp ce angajaţii din Ţările de Jos merg la muncă doar 32,2 ore pe săptămână, urmaţi de cei din Austria (33,6) şi Germania (34), conform datelor publicate de Eurostat pentru 2023. În medie, în Uniunea Europeană, programul de muncă este de 36,1 ore pe săptămână.

    „Lucrează azi angajatul mai mult în cele 8 ore/zi decât în 1897, 1990 sau 1905? Fizic cu siguranţă nu, dar toate studiile globale indică faptul că, la nivel intelectual, complexitatea activităţii unui angajat de azi este mult mai intensă, mai diversificată şi deci mai stresantă. Eliminarea cât mai multor activităţi repetitive prin automatizare a eliberat angajatul de sarcinile de rutină, dar nu a lăsat loc repausului, ci a venit la pachet cu creşterea timpilor de concentrare şi/sau atenţie”, atrage atenţia Paula Rus.

    „Lucrează azi angajatul mai mult în cele 8 ore/zi decât în 1897, 1990 sau 1905? Fizic cu siguranţă nu, dar toate studiile globale indică faptul că, la nivel intelectual, complexitatea activităţii unui angajat de azi este mult mai intensă, mai diversificată şi deci mai stresantă. Eliminarea cât mai multor activităţi repetitive prin automatizare a eliberat angajatul de sarcinile de rutină, dar nu a lăsat loc repausului, ci a venit la pachet cu creşterea timpilor de concentrare şi/sau atenţie.”

    Paula Rus, operations manager, Adecco România

    Diferenţe majore rămân la nivel european şi în privinţa costurilor medii orare cu forţa de muncă, estimate în România la 11 euro, printre cele mai mici din UE. Practic, ţara noastră este depăşită doar de Bulgaria, cu 9,3 euro, şi urmată de Ungaria, cu 12,8 euro. La polul opus se află Luxemburg, cu un cost mediu de 54 euro, Danemarca, 48 euro şi Belgia, 47 euro, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene a fost anul trecut de 31,8 euro. Datele Biroului European de Statistică arată că România are însă printre cele mai mari creşteri an la an, raportată în moneda naţională, de 16,5%, depăşită doar de Ungaria, cu 17%.

    „Piaţa muncii în România se caracterizează în special prin lipsa de personal muncitor calificat, iar candidaţii la posturile vacante au «pretenţii» salariale mari faţă de nivelul de pregătire profesională şi experienţa de care dispun. Productivitatea muncii pe piaţa internă este încă una scăzută comparativ cu cea înregistrată în ţările vestice, 30% sub media europeană. Deşi se munceşte mult ca număr de ore în România, eficienţa muncii este scăzută”, spune Grigore Horoi, preşedinte al grupului de firme Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară locală, cu activitate în creşterea păsărilor, în producţia de carne, ouă, mezeluri şi ready-meal.

    În opinia lui, varianta de program de lucru de 5 zile rămâne cea mai echilibrată, comparativ cu programul de 4 zile, 10 ore/zi sau cel de 6 zile. „Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este unul important în asigurarea productivităţii salariaţilor. Un program încărcat duce la oboseală cronică şi chiar la apariţia unor boli profesionale în anumite locuri de muncă, ceea ce se traduce şi în creşterea numărului de zile de concediu medical, iar timpul de refacere a capacităţii de muncă influenţează la rândul său randamentul în muncă”, completează Horoi.

    O săptămână de lucru tot mai scurtă. Săptămâna de lucru de cinci zile, varianta cea mai răspândită şi considerată o normă culturală, este rezultatul luptei sindicale de la începutul anilor 1900 pentru reducerea săptămânii de lucru de şase zile, ceea ce a dus la inventarea weekendului. La începutul secolului al XX-lea, când săptămâna medie de lucru în ţările dezvoltate a fost redusă de la aproximativ 60 la 40 de ore, numeroase voci au prognozat public că este de aşteptat ca, în timp, să apară şi alte reduceri. „În 1930, economistul John Maynard Keynes a estimat că schimbările tehnologice şi îmbunătăţirea productivităţii vor face posibilă o săptămână de lucru de 15 ore în decurs de câteva generaţii. Alte personalităţi care au prezis reduceri constante ale orelor de lucru au fost Benjamin Franklin, Karl Marx, filosoful britanic John Stuart Mill şi dramaturgul George Bernard Shaw. În 1956, Richard Nixon, pe atunci vicepreşedinte al SUA, le-a promis americanilor că vor trebui să lucreze doar patru zile «într-un viitor nu prea îndepărtat»,” conform Wikipedia.

    70 de ani mai târziu, săptămâna de muncă de 5 zile rămâne totuşi norma. Există însă tot mai multe semne de schimbare, într-o direcţie sau alta. Grecia a şocat Europa anunţând în acest an o variantă cu 48 de ore pe săptămână, contrastând puternic cu trendurile vestice, care înclină spre varianta de 4 zile. Cel mai recent, Germania a decis să testeze varianta de patru zile, cu un nou proiect pilot care implică 45 de companii, începând din februarie 2024. Anterior, Belgia a fost prima ţară din Europa care a legiferat săptămâna de lucru de patru zile, în 2022, lăsând angajaţilor dreptul de a alege. Dar acest lucru nu înseamnă că ei vor lucra mai puţine ore, ci doar că programul va fi condensat în mai puţine zile. Diferite proiecte-pilot, care testează reacţia angajaţilor, productivitatea şi costurile pentru companii, au fost demarate şi în alte ţări europene, precum Portugalia, Marea Britanie, Islanda sau Spania.

    În cazul Greciei, sistemul de 6 zile se va aplica doar întreprinderilor private care furnizează servicii 24 de ore din 24. În cadrul săptămânii de lucru prelungite, personalul din anumite sectoare şi unităţi de producţie va avea opţiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau un schimb suplimentar de opt ore, recompensat cu un bonus de 40% adăugat la salariul zilnic.

    „În România, conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adiţional”, spun avocaţii de la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii.

    În opinia lor, modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluţie universală. Angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (de exemplu, pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariaţi sau departamente, în funcţie de specificul activităţii. Dar, deşi cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, şi celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă şi de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariaţii beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puţin de 12 ore consecutive între două zile de muncă şi un minim de 8 ore pentru munca în schimburi, explică Anca Atanasiu şi Ana Flueran.

     

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cea mai mare achiziţie militară a României din ultimii 30 de ani: 32 de avioane F-35. Proiectul de lege a fost depus de MApN. Valoarea achiziţiei ar urma să fie de 6,5 mld. dolari

    Ministerul Apărării Naţionale a României (MApN) a lansat săptămâna aceasta proiectul de lege necesar achiziţiei avioanelor de generaţia a cincea F-35, produse de gigantul american Lockheed Martin. Conform informaţiilor oficiale, România ar urma să semneze efectiv la finalul acestui an sau la început de 2025  achiziţia celor 32 de avioane F-35.

    Avioanele de ultimă generaţie F-35 vor înlocui, treptate, avioanele F-16 scoase din uz începând cu 2034-2040, mai arată documentul citat.

    România are în acest moment aproape 50 de avioane F-16 fabricate în anii 80. Deşi durata de viaţă se măsoară mai degrabă în ore de zbor, iar în acest moment cele mai multe aeronave F-16 au o durată de viaţă de 8.000-12.000 de euro de zbor, conform sit-urilor de specialitate, la un uz mediu ar însemna că un avion F-16 iese „la pensie” în 40-50 de ani.

    Restul de avioane de luptă pe care le mai are Armata României sunt MiG-21 Lancer, de fabricaţie sovietică.

    Astfel, România s-a orientat către achiziţia celor 43 de avioane F-35. Pachetul ar urma să coste aproximativ 6,5 mld. dolari, care înseamnă aeronavele în sine, pregătirea piloţilor şi programe de mentenanţă.

    Lockheed Martin produce în fabricile sale din acest moment 156 de aeronave anual, în trei variante: A – similar unui F-16, dar modernizat şi cu un singur motor, B – capabil de aterizare verticală şi C – destinat portavioanelor.  Programul a fost lansat în 1996 şi este considerat în prezent cel mai bun avion de generaţia a cincea din lume.

    Ce dotări au avioanele F-35

    Varianta F-35A este cea mai comună şi cea mai vândută de companie şi este şi varianta pe care România o va achiziţiona după semnarea contractului. Este, de asemenea, singura variantă care are un tun integrat (de 25 mm), aceasta fiind diferenţa „vizibilă” dintre cele trei avioane, A, B şi C. Atunci când pilotul decide să folosească tunul, două uşi mici se deschid, tunul este lansat, iar apoi uşile se închid pentru a menţine „invizibilitatea” avionului (capabilitatea stealth).

    Varianta B dispune de un compartiment de arme mai restrâns şi de o cantitate mai mică de combustibil pentru a acomoda echipamentele necesare ridicării verticale. În schimb, varianta C este dotată cu aripi mai lungi şi mai mari. Cu toate acestea, toate cele trei versiuni au capabilităţi tactice identice şi sisteme pentru misiuni similare.

    Printre cele mai importante capabilităţi ale aeronavei se numără „stealth”, capacitatea de a „trece”  pe sub radar. Avioanele au o amprentă redusă pe radar, iar armele şi senzorii integraţi în aparat sunt in realizate în aşa fel încât să nu fie detectate. Dispun de radare AESA (Active Electronically Scanned Array). AESA permite atacuri electromagnetice ofensive.

    Ca sistem de ţintire, aparatele au T-FLIR, adică sistemul de ţintire optico-electronic şi un „laser spot tracker”.

    DAS (Distributed Aperture System) este uns sistem de şase camere cu infraroşu, care creează o imagine de 360 de grade în jurul avionului. Practic, pilotul se uită prin pereţii avionului.

    Numărul de arme care poate fi integrat pe aparatele F-35 diferă în funcţie de misiune. Poate avea două rachete aer-sol şi două rachete cu rază medie de acţiune aer-aer. Dacă misiunea este aer-aer, poate avea integrate patru rachete cu rază medie de acţiune, conform informaţiilor Monitorului Apărării şi Securităţii.

    Viteza pe care o atinge un aparat este mach 1,6, adică de 1,6 ori viteza sunetului.

    Până în acest moment, au fost vândute aproape 1.000 de aparate F-35 în 18 ţări

  • Bucureşti, de la ploi şi descărcări electrice la căldură

    Vineri, cerul va fi temporar noros şi mai ales după-amiaza şi seara vor fi averse, descărcări electrice şi trecător intensificări ale vântului, în general cu viteze de 35…45 km/h. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 29 de grade, iar
    cea minimă va fi de 18…20 de grade.

    Sâmbătă, vremea va deveni călduroasă, cu o temperatura maximă de 32…33 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales noaptea, când va creşte probabilitatea pentru averse slabe. Vântul va sufla slab şi moderat. Minima termică va fi de 17…19 grade.

    Vremea va fi, duminică şi luni, călduroasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări la începutul zilei, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 32 de grade, iar minima va fi de 16…18 grade.

  • Acţiunile Fondului Proprietatea pierd 5% la debut după solicitarea surpriză a Ministerului Finanţelor de interzicere a răscumpărărilor, care urmează să fie discutată în AGA

    Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) scad la debutul şedinţei de tranzacţionare de vineri în condiţiile în care o solicitare surpriză venită din partea acţionarului minoritar Ministerul Finanţelor vizează interzicerea răscumpărărilor pentru “conservarea portofoliului”. Astfel acţiunile FP se depreciază cu 5% la 0,378 lei pe tranzacţii de 2 mil. lei în primele minute.

    ZF a scris astăzi că Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul: https://bvb.ro/infocont/infocont24/FP_20240829172446_Solicitare-MF-completare-Convocatorului-AGA-27-sep-2024.pdf

     

  • Surpriză: Ministerul Finanţelor vrea ca Fondul Proprietatea să nu mai facă răscumpări de acţiuni, una dintre modalităţile prin care îşi remunera investitorii, pentru “conservarea portofoliului”. Finanţele vor şi interzicerea vânzărilor deţinerilor. “Eventuale oferte for fi analizate de Comitetul Reprezentanţilor şi supuse AGA”

    Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul:

    Solicitare de completare a Convocatorului Adunărilor Generale Extraordinare şi Ordinare ale Acţionarilor Fondul Proprietatea S.A. care vor avea loc în data de 27 septembrie 2024

     

     

     

     

  • Bursă: Dezvoltatorul imobiliar One United Properties, companie antreprenorială controlată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, vrea să-şi remunereze investitorii cu dividende interimare de 38 mil. lei şi să consolideze acţiunile la un raport de 50 la 1

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (ONE), controlat de antreprenorii Victor Căpitanu (24,9%) şi Andrei Diaconescu (24,9%), convoacă acţionarii pe 11 octombrie pentru a aproba printre altele distribuirea unor dividende interimare. Data plăţii ar urma să fie 11 noiembrie. 

    “Aprobarea distribuirii de dividende interimare din primele şase luni din exerciţiul financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024 în valoare de 38.288.575,17 RON (brut), adică un dividend de 0,01 RON/acţiune (brut, prin raportare la numărul total de acţiuni emise de Societate la data convocării AGOA) din profitul net distribuibil în valoare de 140.868.290 RON (din care 74.215.539 RON reprezintă profitul net distribuibil aferent primei jumătăţi a exerciţiului financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024). În măsura în care la data de înregistrare aplicabilă vor fi înregistrate acţiuni de trezorerie, acestea nu vor da dreptul la dividende”, se arată în convocatorul publicat vineri la Bursa de Valori. 30 octombrie ar urma să fie data de înregistrare.

    De asemenea compania vrea să-şi consolideze numărul de acţiuni la un raport de 50 de acţiuni la 1. Această propunere, care vizează reducerea numărului de acţiuni, scăderea volatilităţii preţului acţiunilor şi contribuţia la valoarea pe termen lung pentru acţionari, va fi supusă votului acţionarilor companiei la următoarea Adunare Generală a Acţionarilor, care va avea loc în data de 10 octombrie 2024, potrivit unui comunicat de presă.

    “Consolidarea acţiunilor reprezintă o altă etapă importantă în încheierea primului capitol al dezvoltării noastre pe Bursa de Valori Bucureşti, un parcurs care a început acum trei ani, odată cu listarea noastră. În această perioadă, ne-am triplat cifra de afaceri, susţinută de capitalul de peste 100 de milioane de euro atras de la investitorii noştri. Consolidarea acţiunilor, care va fi realizată după majorarea de capital social cu aport în numerar aflată în desfăşurare, va fi încheiată înainte de sfârşitul anului 2024. Aceasta ne va duce într-o nouă fază de creştere, ghidată de strategia prezentată în planul nostru One 2030, pe care l-am prezentat în cadrul recentului nostru eveniment Capital Markets Day. Această ţintă strategică, aşa cum a fost propusă de Consiliul de Administraţie, este concepută să aducă beneficii pe termen lung acţionarilor noştri şi să asigure că vom continua să creăm valoare sustenabilă pe măsură ce progresăm către îndeplinirea obiectivelor noastre ambiţioase”, a spus Claudio Cisullo, Preşedintele Consiliului de Administraţie al One United Properties.

    Consolidarea va consta în oferirea unei (1) acţiuni ONE noi pentru fiecare 50 de acţiuni existente, având impact asupra numărului de acţiuni şi a valorii nominale a acţiunilor One United Properties. În consecinţă, valoarea nominală a unei acţiuni ONE va creşte de la 0,2 lei pe acţiune la 10 lei pe acţiune. Consolidarea are ca scop ajustarea numărului de acţiuni şi creşterea proporţională a preţului acţiunii, fără a produce efecte asupra capitalizării de piaţă totale a companiei.

    Consolidarea acţiunilor este concepută pentru a îmbunătăţi dinamica generală de tranzacţionare a acţiunilor. Cu mai puţine acţiuni, se anticipează că această consolidare va contribui la un mediu de tranzacţionare mai stabil, reducând volatilitatea procentuală asociată adesea cu acţiunile cu preţuri mai mici. Este important de evidenţiat că această consolidare nu va afecta valoarea deţinerilor acţionarilor, cu excepţia unor ajustări minore datorate rotunjirii fracţiilor de acţiuni, fără niciun efect de diluare.

    În cazurile în care consolidarea acţiunilor are ca rezultat deţinerea de către acţionari a unei fracţii de acţiune, compania va compensa investitorii în numerar. Preţul compensării, care are la bază preţul mediu ajustat de tranzacţionare din ultimele 12 luni pentru acţiunea neconsolidată înmulţit cu 50 (pentru a reflecta raportul de consolidare), a fost stabilit, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, la 46,225 lei pe acţiune consolidată.

    Data de înregistrare pentru operaţiune este propusă a fi 11 decembrie 2024, după închiderea şi înregistrarea majorării de capital social aflată în desfăşurare la autorităţile competente. Aceasta înseamnă că acţionarii care achiziţionează acţiuni ONE până la data de 9 decembrie 2024 vor beneficia de consolidarea acţiunilor. Acţionarii nu vor trebui să întreprindă niciun demers ca urmare a acestei consolidări. Consolidarea se va efectua automat, iar modificările se vor reflecta în conturile acţionarilor la data efectivă de 12 decembrie 2024.

    One are o capitalizare de 2,47 mld. lei. Compania a anunţat că înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 699,4 milioane de lei, în scădere cu 17% fată de perioada similară a anului trecut, şi un profit net de 228,6 milioane de lei, în creştere cu 5%.

    Venitul net din proprietăţi rezidenţiale a crescut cu 7%, la 190,4 milioane de lei, ca urmare a recunoaşterii veniturilor din noile dezvoltări la care procesul de construcţie a demarat între 2022 şi S1 2024.

    Veniturile din chirii, inclusiv veniturile din serviciile furnizate chiriaşilor, au crescut cu 19% faţă de anul precedent, la 75 de milioane de lei. Veniturile nete din chirii au înregistrat o creştere de 26% faţă de anul precedent, la 53 milioane lei.


     

     

  • Schimbare de conducere la BMW Group România: Vine un executiv cu experienţă în Japonia, Rusia şi SUA

    Oliver Rademacher va prelua începând de la 1 septembrie 2024 funcţia de director general. El îl înlocuieşte Dr. Josef Reiter, care se va întoarce în Austria să-şi preia rolul de Managing Director al BMW Vienna Niederlassungen, dealerii deţinuţi de BMW din Austria.

    Oliver Rademacher şi-a început cariera în companie în prima parte a anilor ’90, cu patru ani în BMW Niederlassungen din Frankfurt şi BMW Tokyo, ocupând poziţia de consultant de vânzări. Experienţa sa extinsă este completată de 25 de ani de expertiză în marketing internaţional în America de Nord şi de Sud, Japonia şi Rusia. Acest parcurs profesional îi oferă o înţelegere a dinamicii pieţei şi a comportamentului clienţilor, ceea ce îl face un atu pentru BMW Group România.

    În cea mai recentă poziţie, de Managing Director/CEO al BMW Group Slovakia, pe care a ocupat-o de la 1 ianuarie 2020, Oliver a gestionat întreaga gamă de operaţiuni de business pentru mărcile BMW, BMW Motorrad şi MINI. În timpul mandatului său, a implementat măsurile de Granular Performance Management (GPM), preluate de pe piaţa nord-americană, asigurând creşterea profitabilă şi poziţia de lider pe piaţă.

    Cariera lui Rademacher include şi două poziţii importante ocupate la BMW of North America. Iniţial, a lucrat ca Area Manager în 2009, iar în 2017 ca Department Head of Network Performance Management, unde a optimizat procesele şi a implementat noi strategii de vânzări în cadrul Granular Performance Management.

    Din mai 2015 până în septembrie 2017, Rademacher a ocupat funcţia de şef al Centrului pentru vizitatori şi livrare de automobile BMW Welt din München. În această calitate, el a supravegheat toate aspectele procesului de livrare a vehiculelor şi interacţiunile cu clienţii la BMW Welt, gestionând livrarea a 23.000 automobile anual către clienţi.

    Mai devreme în cariera sa, între 2000 şi 2003, Oliver a ocupat funcţia de Dealer Development Manager în Biroul Regional pentru Pacific şi Africa de Sud. În acest rol, a planificat şi a înfiinţat noi companii de import BMW şi reţele de dealeri în pieţele regionale-cheie, inclusiv în Indonezia, China, Polonia şi Malaysia, extinzând semnificativ prezenţa BMW.

     

  • Cutremur puternic în Orientul Îndepărtat Rus

    Un cutremur cu magnitudinea 5,9 s-a produs vineri în largul coastei de est a regiunii Kamceatka din Rusia, a anunţat Centrul Seismologic Mediteranean European (EMSC), citat de Reuters.

    Cutremurul a avut loc la o adâncime de 51 km, a mai spus EMSC.

    Nu se ştie încă dacă sunt victime sau pagube în urma seismului.

  • Guvernul caută modalităţi de a strânge bani: amnistie fiscală pentru datornici şi bonusuri pentru buni-platnici

    Liderii coaliţiei de guvernare PSD PNL au anunţat că Ministerul de Finanţe pregăteşte o amnistie fiscală pentru persoanele fizice şi juridice care îşi achită datoriile până la data de 25 noiembrie. Astfel, vor fi scutiţi de plata acesoriilor, care înseamnă dobânzile acumulate la restanţe şi penalităţile de întârziere. De asemenea, se pregăteşte o măsură pentru un bonus de 3% pentru contribuabilii care au plătit la timp taxele.

    „Ministrul finanţelor a venit cu nişte propuneri până la sfârşitul anului pe perioadă limitată. În cazul în care îţi plăteşti aceste arierate, statul român îţi scade tot ce înseamnă dobândă accesorie”, a spus Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

    Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat.

    „Avem arierate de 180 miliarde lei. Asta înseamnă 8% din PIB. Cu alte cuvinte, am avea excedent bugetar dacă am colecta arieratele”, a mai spus Ciolacu.

    De asemenea, Nicolae Ciucă a spus, joi, că Ministerul de Finanţe pregăteşte de asemenea o măsură pentru o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii care şi-au plătit la timp taxele.

    „Am considerat că este cât se poate de important ca pentru cei care şi-au plătit datoriile la timp, să existe măsuri care să recunoască tot ceea ce dumnealor au desfăşurat în acest sens şi va fi asigurat un procent de 3%, sub formă de bonusuri fiscale, pe care vor putea să îi folosească atât în investiţii cât şi în plata datoriilor, anul viitor”, a spus Nicolae Ciucă, în şedinţa PNL de joi.

     

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari bănci din România şi care sunt planurile ei pentru viitor

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani. „Din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României. Prin urmare această creştere este în ADN-ul BRD şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator”, spune Maria Rousseva, CEO al băncii româneşti cu capital francez.

    Privind înainte, ea reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi. Iar  creşterea organică rămâne pentru BRD prima prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.

    „Încrederea clienţilor în a face afaceri şi a lua credite este esenţială pentru dezvoltarea economiei româneşti. Băncile, inclusiv BRD, joacă un rol esenţial în dezvoltarea acestei încrederi prin garantarea unui sistem bancar solid şi profitabil, capabil să genereze suficient capital pentru creşterea viitoare”, spune Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active.

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani, dă asigurări Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez. „Să luăm exemplul ultimelor 18 luni de performanţă comercială spectaculoasă a BRD. Din decembrie 2022 am câştigat 100 bps (100 puncte de bază – n.red) în cota de piaţă globală pe creditare, crescând portofoliul cu 7,3 miliarde de lei, o creştere de aproape 20%. Este important să subliniem faptul că această creştere a fost  generată de ambele segmente, predominant cel corporate, cu +33%, dar şi cel de retail, cu +12%.

    Şi cel mai important, creşterea continuă. Această performanţă comercială, completată de o disciplină continuă privind costurile şi gestionarea riscurilor, susţine rezultatele noastre financiare excelente”, a explicat şefa BRD într-un interviu. BRD şi-a confirmat capacitatea de a progresa şi creşte în mediu bancar dinamic existent, susţine ea. Iar din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României, adaugă ea. „Prin urmare pot spune că această creştere este în ADN-ul nostru şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator.”

    Cât despre fundamentele actuale ale economiei româneşti, şefa BRD spune că acestea sunt solide, susţinute de Uniunea Europeană şi de programele de stat care oferă un sprijin economic semnificativ. „Ne aşteptăm la o accelerare a creşterii PIB de la 2,1% în 2023 la aproximativ 3% până în 2025. Acest impuls economic, împreună cu factori precum creşterile salariale, urbanizarea şi inovarea tehnologică, sunt de natură să stimuleze creşterea atât a creditelor, cât şi a depozitelor, la o rată medie spre ridicată de o singură cifră. Creşterea concurenţei între bănci va spori şi mai mult accesibilitatea creditelor, făcând împrumuturile şi mai interesante pentru clienţi”, adaugă Maria Rousseva, care a primit în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Privind înainte, Rousseva reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a oferi o  experienţă de înaltă calitate clienţilor, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi.

    „Suntem hotărâţi să ne urmăm planul strategic Horizons 2027 şi să oferim o experienţă integrată şi permanentă  clienţilor noştri în toate punctele de contact, digitale sau fizice. Acest lucru include nu numai investiţii în noi tehnologii, ci şi în formarea personalului pentru a asigura interacţiuni fluide în fiecare etapă a parcursului clientului, produse dedicate nevoilor clienţilor noştri şi noi soluţii de finanţare, precum blue finance sau susţinerea femeilor-antreprenor, împreună cu alte produse de finanţare verzi care permit tranziţia României către o economie mai sustenabilă.”

    Dar cât de mult creditează BRD companiile, economia României?

    Soldul creditelor totale acordate de BRD a crescut în primul semestru (S1)  din 2024 până la 42,7 mld. lei, cu mai mult de 14% peste nivelul din S1/2023. Pentru întregul grup BRD, soldul creditelor nete, inclusiv creanţele din leasing, a ajuns la 45 mld. lei la sfârşitul lunii iunie 2024, reflectând o creştere de două cifre, de 14% în termeni anuali, depăşind performanţa pieţei, evoluţie determinată în principal de finanţările corporate. Pe segmentul companii, creditarea BRD a continuat să înregistreze o performanţă puternică, soldul creditelor nete având o creştere de 22,3% an/an la finalul lunii iunie 2024, evoluţie alimentată atât de IMM-uri (14,3% an/an), cât şi de companii mari (27% an/an). BRD a transmis că sprijină în continuare afacerile româneşti prin implicarea activă în programe guvernamentale şi acordarea de noi finanţări companiilor care îndeplinesc criteriile specifice de eligibilitate.

    La finalul lunii iunie 2024, creditele nou aprobate prin programul IMM Plus au ajuns la 3,1 mld. lei, în creştere cu 90% în termeni anuali faţă de S1/2023. În plus, activitatea de leasing a menţinut un ritm de creştere substanţial, de 20,3% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, conform datelor băncii. „Cererea de credite pentru companii rămâne semnificativă.  Unul dintre factorii determinanţi este şi extinderea programelor guvernamentale de sprijin pentru IMM-uri, cum ar fi programul IMM Invest Plus. Sectorul Global Transaction Banking este, de asemenea, activ cu servicii precum factoringul şi soluţiile de cash management care contribuie de asemenea la creştere. Aceste servicii sunt esenţiale pentru companiile care doresc să îşi gestioneze fluxul de numerar şi să îşi extindă operaţiunile”.

    Vorbind despre sectoarele considerate viabile pentru finanţare, şefa BRD a adus în discuţie sectoarele care demonstrează rezilienţă şi potenţial de creştere în ciuda incertitudinilor economice, inclusiv multe dintre industriile tradiţionale, dar şi sectoarele legate de tehnologie, energie regenerabilă şi cele implicate în transformarea digitală. IMM-urile, în special cele care inovează în domeniul logisticii şi al serviciilor digitale, sunt, de asemenea, parteneri importanţi pentru finanţare datorită adaptabilităţii şi potenţialului lor de creştere, explică CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. „Având în vedere că subiectele ESG (Environmental, Social, and Governance -n.red.) şi strategiile de tranziţie devin din ce în ce mai importante pentru evaluarea riscurilor, cu siguranţă companiile care investesc în reducerea poluării, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi renunţă la activităţile cu impact negativ asupra mediului, întărindu-şi capacitatea de adaptare la schimbările climatice, se află în mod special în atenţia noastră.” În ceea ce priveşte creditele acordate întreprinderilor mari, acestea înregistrează o creştere de două cifre, pe măsură ce întreprinderile se extind şi investesc în noi proiecte, susţine Maria Rousseva. „Acest trend probabil va persista pe măsură ce companiile încearcă să profite de oportunităţile de creştere, dar şi să investească în propria lor rezilienţă. Am înregistrat volume de credite în creştere şi în zona IMM-urilor, deoarece, printre alţi factori, continuarea programului IMM Invest Plus a facilitat acest lucru, cu 3 miliarde de lei deja aprobaţi (deşi nu sunt încă utilizaţi integral).”

    BRD este dedicată sprijinirii companiilor prin diverse soluţii de finanţare adaptate nevoilor acestora, a menţionat şefa băncii. „Acordăm prioritate în special finanţării durabile, oferind împrumuturi şi produse financiare care ajută întreprinderile să facă faţă provocărilor economice. Ne desfăşurăm activitatea într-un cadru strict de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile potenţiale, inclusiv riscurile financiare (capital, lichiditate şi credit), operaţionale, de conformitate şi de securitate informatică. Astfel, ne asigurăm că BRD rămâne un partener de încredere pentru clienţii săi, persoane fizice şi companii care doresc să îşi îndeplinească proiectele în vremuri bune sau în perioade dificile.” Şi în segmentul de retail există o cerere puternică, atât pentru creditele ipotecare, cât şi pentru cele de consum, a menţionat şefa BRD. „Clienţii adoptă rapid noile caracteristici digitale, cum ar fi programul de loialitate al BRD, care oferă cashback şi care a câştigat o tracţiune semnificativă cu peste 300. 000 de mii de utilizatori în prima lună de funcţionare. În contextul ratelor ridicate ale dobânzilor, clienţii se concentrează pe economisire, ceea ce face ca BRD să îşi diversifice oferta cu diverse depozite la termen, fonduri mutuale şi produse de asigurare de viaţă pentru a răspunde acestor nevoi.” În prima jumătate a anului 2024, BRD a înregistrat o creştere solidă şi a creditării în zona de retail, atingând un nivel record al volumului de credite noi acordate persoanelor fizice, în valoare totală de 5,2 miliarde de lei. „Această dinamică puternică este de aşteptat să continue şi în a doua jumătate a anului”, anticipează şefa BRD. Pe segmentul retail, soldul creditelor nete acordate de BRD a crescut cu 8,5% an/an la finalul lunii iunie 2024, cu o contribuţie solidă atât din partea persoanelor fizice, cât şi a clienţilor companii mici. Volumele de credite nou acordate persoanelor fizice au înregistrat o creştere record, ajungând la 5,2 mld. lei (51% an/an în S1/2024), evoluţie susţinută de cifre solide atât pentru creditele de consum (38% an/an în S1/2024), cât şi pentru creditele pentru locuinţe (68% an/an în S1/ 2024). Întreprinderile mici au contribuit, de asemenea, la creşterea segmentului, soldul creditelor nete înregistrând un avans de 46% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, ca urmare a îmbunătăţirii proceselor de creditare şi a ofertei de produse, dar şi a performanţelor bune în cadrul programelor guvernamentale, potrivit datelor BRD. „Ne aşteptăm ca activitatea de creditare a BRD în moneda locală (lei) să rămână puternică, datorită ratelor favorabile ale dobânzilor şi concentrării strategice a băncii pe sprijinirea activităţilor economice interne. Stabilitatea monedei locale şi produsele de creditare competitive vor continua să atragă atât clienţii de retail, cât şi pe cei corporate care doresc să îşi finanţeze nevoile în lei. În ceea ce priveşte împrumuturile în valută, în special în euro, BRD menţine o politică strictă – banca acordă împrumuturi în valută numai clienţilor care sunt acoperiţi în mod natural sau specific, sau care au capacitatea de a rezista în faţa unor posibile şocuri valutare. Această abordare protejează atât banca, cât şi pe clienţii săi de volatilitatea de pe pieţele valutare, asigurând stabilitatea financiară.”

    „În ceea ce priveşte riscul de credit, BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung. Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.”

    Legat de dobânzi, la începutul lunii iulie Banca Naţională a României a decis o reducere cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, reducând-o de la 7,00% până la 6,75%, iar în luna august a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%. Această decizie marchează prima modificare după aproape 18 luni de stabilitate la un nivel ridicat al ratei dobânzii, aliniindu-se consistent cu scăderea semnificativă a inflaţiei din ultimele luni, spre 5%. În consecinţă, în perspectivă şi dobânzile la creditele în lei vor scădea, încurajând finanţarea economiei. „Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să intre pe un trend descrescător, îndreptându-se spre faza descendentă a ciclului ratelor de dobândă. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinile geopolitice şi contextul macroeconomic, trebuie să rămânem prudenţi cu privire la ritmul de scădere a dobânzilor.” În ceea ce priveşte riscul de credit, Maria Rousseva spune că BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. „Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung (nivelul Through the Cycle). Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.” BRD înregistrează o creştere organică constantă şi regulată, confirmându-şi poziţia printre băncile de top, aminteşte şefa băncii. „Cotele de piaţă în creştere reflectă strategia noastră de creştere a bazei de clienţi şi de creare a unor relaţii de încredere pe termen lung cu clienţii noştri. Credem că pricingul nostru este relevant şi, datorită eforturilor de eficientizare şi gestionării riguroase a riscurilor, intenţionăm să obţinem o rentabilitate satisfăcătoare şi durabilă, a spus Rousseva, care a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în 2023, anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe poziţia 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.“

    În ceea ce priveşte achiziţiile, şefa BRD spune că sunt analizate cu atenţie oportunităţile atunci când acestea apar. „Evaluăm echilibrul dintre beneficiile potenţiale şi eforturile necesare, luând în considerare şi agenda noastră internă de transformare, pentru a lua decizii înţelepte.” La sfârşitul lunii iunie 2024, bilanţul consolidat al BRD depăşeşte 86 de miliarde de lei. Acesta reprezintă un ritm solid de creştere organică în ultimele 6 trimestre, cumulând mai mult de 12 miliarde de lei, adică 17% comparativ cu decembrie 2022. „Acest lucru este aproape echivalent cu dimensiunea unei «achiziţii». De aceea, plasăm creşterea organică ca primă prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.” Dacă la finalul anului 2022, banca BRD avea active de 71,5 mld. lei, în iunie 2024 banca a ajuns la active de 83,6 mld. lei, mai mari cu 17%. Iar la nivelul întregului grup BRD, activele au trecut de 86 mld. lei la finalul primului semestru din 2024. BRD a obţinut în primul semestru din 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la aproximativ 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei.  Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. BRD se diferenţiază de concurenţă prin mai multe atribute, adaugă Maria Rousseva. „Unul dintre acestea este oferta sa extinsă şi cuprinzătoare de servicii bancare universale. Într-adevăr, BRD este capabilă să ofere soluţii financiare convingătoare – de la servicii bancare zilnice pentru mass market până la soluţii sofisticate personalizate pentru corporaţii mari şi multinaţionale. Acest lucru este posibil datorită standardelor profesionale ridicate şi dedicării echipelor noastre, precum şi capacităţii lor de a acţiona ca o singură echipă, care este, de asemenea, un atribut apreciat de clienţii noştri.” Dincolo de serviciile bancare de bază, BRD a dezvoltat o ofertă şi în domeniul asigurărilor şi al serviciilor de gestionare a activelor, completează şefa băncii. De exemplu, BRD Asset Management este numărul 1 în ceea ce priveşte activele administrate începând cu luna mai. Vorbind despre digitalizare, Maria Rousseva mărturiseşte că BRD a investit foarte mult în ultimii ani în noi instrumente şi noi caracteristici ale produselor. „Acest proces reprezintă un efort masiv, care a mobilizat sute de colegi din domeniul IT & business, precum şi din punct de vedere financiar, cu investiţii de zeci de milioane de euro. Digitalizarea a permis obţinerea unor rezultate semnificative. De exemplu, în retail, am ajuns la 1,6 milioane de utilizatori ai aplicaţiei noastre mobile YOU BRD (Ă20% faţă de anul precedent), adică aproape 3 din 4 din baza noastră de clienţi activi. Şi continuăm să extindem şi să îmbunătăţim în mod regulat experienţa lor bancară digitală.” Chiar dacă bancherii cred cu tărie că viitorul serviciilor bancare zilnice este în mare parte digital, reţeaua de sucursale brick-and-mortar rămâne o necesitate, consideră şefa BRD. „Într-adevăr, acest lucru permite întâlnirea cu clienţii noştri – persoane fizice sau companii, pentru a le oferi cele mai bune sfaturi, în special legate de deciziile lor importante, cum ar fi finanţarea personală sau finanţarea afacerilor. În prezent, suntem încă într-un proces de reechilibrare între digital şi reţea, dar vom ajunge curând la punctul de echilibru.”

     

    Cum vede şefa BRD piaţa bancară din România?

    În ceea ce priveşte profitabilitatea, sistemul bancar românesc este solid şi profitabil, susţinut de rezerve de capital solide, lichiditate importantă şi o calitate solidă a activelor, spune şefa BRD. La jumătatea anului 2024, băncile menţin o rată de capitalizare de peste 22%, un raport credite/depozite sub 60% şi o rată de acoperire cu lichiditate (LCR) de peste 200%. În plus, rata medie a creditelor neperformante (NPL) este sub 2,5%, indicând o calitate excelentă a activelor. Mediana ROE depăşeşte costul capitalurilor proprii, anul fiscal 2023 raportând o rentabilitate ridicată şi un ROE de aproximativ 20%.”Cu toate acestea, este esenţial să recunoaştem că în 2023 costul riscului a fost extrem de scăzut, sugerând o potenţială normalizare în trimestrele viitoare.” În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că, începând cu 2024, a fost implementată  o taxă temporară specifică pentru bănci, aminteşte şefa BRD. „Această taxă pe cifra de afaceri a băncilor are impact asupra profitabilităţii sistemului bancar. Taxa este definită ca reprezentând 2% din veniturile brute (top line), dar dacă este raportată la profitul înainte de impozitare (bottom line), reprezintă aproape 8% (desigur, în funcţie de costul riscului). Această taxă afectează capacitatea sectorului bancar de a genera capital nou pentru a finanţa creşterea economiei.” În general, la ora actuală, piaţa bancară din România rămâne intens competitivă, în special între primele şapte bănci. Iar acest mediu concurenţial impune băncilor să fie inovatoare şi eficiente pentru a-şi menţine poziţia pe piaţă şi pentru a asigura satisfacţia clienţilor, în opinia Mariei Rousseva. Referindu-se la clienţii din România, CEO-ul BRD recunoaşte că aceştia devin din ce în ce mai exigenţi, aşteaptă soluţii bancare personalizate şi mai avansate din punct de vedere tehnologic. „Băncile răspund prin îmbunătăţirea platformelor digitale şi prin valorificarea analizei datelor pentru a oferi produse şi servicii personalizate.” Legat de reglementare, în următoarele luni vor fi parcurşi mai mulţi paşi importanţi:  implementarea Basel IV începând cu 2025, care va avea impact asupra calculului RWA (şi, prin urmare, asupra necesarului de capital), dar şi prima publicare a raportului CRSD, noua raportare de sustenabilitate, conform ESRS – European Sustainability Reporting Standards. BRD este pregatită în acest sens, deoarece a început deja de câţiva ani raportarea voluntară, dă asigurări Rousseva. BRD îşi gestionează planificarea capitalului pentru a echilibra în mod echitabil dividendul pentru recompensarea acţionarilor şi alocarea de fonduri proprii pentru finanţarea creşterii. În plus, banca a finalizat o tranzacţie de transfer de risc semnificativ (SRT) cu IFC-Banca Mondială în martie 2024, care sporeşte capacitatea de a accelera iniţiativele de finanţare sustenabilă. De asemenea, această tranzacţie contribuie la pregătirea BRD pentru implementarea Basel IV, asigurând o bază solidă pentru creditarea viitoare, a concluzionat şefa BRD.   

     

     

    Cine este Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez?

    1.Œ Maria Koytcheva Rousseva, al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009, a primit în noiembrie 2023 apobarea BNR pentru a prelua conducerea băncii româneşti cu capital francez pentru următorii 4 ani, fiind prima femeie ajunsă la şefia acestei bănci. Ea fusese desemnată la începutul lunii august 2023 pentru această poziţie de către consiliul de administraţie al BRD.

    2. Are o experienţă de circa 24 de ani în domeniul bancar, din care 19 ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Societe Generale.

    3.Ž În octombrie 2022, Maria Rousseva primise aprobarea BNR pentru funcţia de director general adjunct global corporates în cadrul BRD pentru un mandat de patru ani, în locul lui Yves Lallemand, al cărui mandat încetase prin ajungere la termen în  iunie 2022. Pentru a prelua atunci această poziţie în boardul executiv al băncii, ea renunţase în 2022 la mandatul său de membru în consiliul de administraţie al BRD, unde era din iulie 2021.

    4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu Francois Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD. Bloch a condus BRD timp de 7 ani, începând cu decembrie 2016, şi a decis să renunţe la mandat din septembrie 2023 pentru a prelua alte responsabilităţi în grupul francez Societe Generale.

    5. Maria Rousseva a ajuns la conducerea BRD în anul când banca a coborât pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.

    6.‘ Ea este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.

    7. Privind retrospectiv, vedem că Maria Rousseva a ajuns în grupul francez Societe Generale din toamna anului 2005 şi a ocupat de-a lungul timpului o serie de funcţii de conducere în ţări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia, Rusia şi apoi România.

    8. Înainte de a ajunge în grupul francez Societe Generale, Rousseva a fost director corporaţii multinaţionale în cadrul HVB Bank Biochim, Bulgaria (aprilie 2002 – octombrie 2005).

     

     

    Principalii indicatori financiari ai BRD

    1.Œ BRD-SocGen, a patra bancă de pe piaţa românească după active, este listată la BVB şi are o capitalizare bursieră de peste 14 mld. lei; acţiunile băncii au crescut cu peste 35% de la începutul acestui an, cotaţia ajungând la peste 20 lei/acţiune.

    2. Soldul creditelor acordate de BRD companiilor a fost în creştere cu 22,3% an/an în S1/2024, ascensiune alimentată atât de IMM-uri (Ă14,3% an/an), cât şi de companii mari (Ă27% an/an).

    Ž3. Pe retail, soldul creditelor nete ale BRD a crescut cu 8,5% an/an în S1/2024.

    4. BRD a obţinut în S1/ 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023.

    5. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la circa 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei. 

    6. Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023.

    6. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu S1/2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit BRD.