BusinessMagazin

Blog

  • Ce cont iti trebuie pentru a avea o renta lunara de 20.000 de euro din investitii

    Lunar, aceste persoane pot alege sa primeasca o anumita suma, o
    renta, in urma investitiilor pe care le realizeaza administratorul
    cu banii din conturile lor. Valoarea celei mai mari rente pe care o
    primeste in fiecare luna un roman este de peste 20.000 euro, contul
    sau fiind de aproape doua milioane de euro.

    Titluri de stat, depozite bancare, actiuni, unitati de fonduri
    de investitii, imobiliare si aur sau actiuni la Fondul Proprietatea
    sunt cateva dintre instrumentele in care sunt plasati banii depusi
    în conturile individuale.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Ce solutie are consilierul guvernatorului Isarescu pentru iesirea din criza

    Romania depinde de banii investitorilor straini pentru reluarea
    cresterii economice, crede Lucian Croitoru, consilierul
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu, care atrage atentia asupra
    diverselor idei “gresite” lansate in spatiul public in legatura cu
    politicile economice si fiscale.

    “Trebuie sa fim invadati de capitalurile straine, de asta
    depinde reluarea cresterii economice. Ce trebuie spus clar e ca
    investitiile vor veni daca se mentine coerenta politicilor
    economice, cu pastrarea stabilitatii financiare. E singura cale
    pentru reluarea cresterii”, a spus Lucian Croitoru, cu ocazia unui
    seminar pe tema finantarii investitiilor in energie. Pentru anul
    acesta, Fondul Monetar International si Comisia Europeana
    prognozeaza contractia cu 1,9% a produsului intern brut (PIB), in
    timp ce revenirea pe plus se va inregistra abia anul viitor, cand
    economia ar putea creste cu 1,5%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cat cheltuiesc Romania, Ungaria si Bulgaria pe sanatate

    Cheltuielile statului roman cu sanatatea sunt printre cele mai
    mici din regiune, indiferent ca este vorba despre ponderea lor in
    PIB sau despre suma efectiva de bani alocata sanatatii populatiei.
    Singurul stat unde lucrurile par sa stea si mai prost este
    Bulgaria, Romania fiind depasita la acest capitol de state precum
    Ungaria, Polonia sau Cehia.

    In 2008 statul roman a cheltuit, in medie, aproape 280 de euro
    pentru sanatatea fiecarui cetatean, nivel de aproape doua ori mai
    mic decat cel din Ungaria, unde guvernul a alocat aproape 530 de
    euro pentru sanatatea fiecarui maghiar, conform celor mai recente
    date publicate de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii
    Europene.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Basescu regreta „enorm” tragedia de la maternitatea Giulesti. Nu subfinantarea ar fi de vina, ci „risipa” din sistemul medical

    Intrebat, ieri, la Iasi, care sunt solutiile de redresare a
    sistemului sanitar, presedintele a facut singur referire la
    tragedia de la Giulesti, pentru prima data de la producerea ei:
    “Cred ca intrebarea porneste de la dezastrul de la maternitatea
    Giulesti. N-as fi vrut sa fac nicio declaratie pe tema pana la
    terminarea anchetei… Trebuie sa incep prin a exprima regretul
    enorm pe care il am pentru acest incident si sa exprim public
    condoleante pentru familiile bebelusilor si, in acelasi timp,
    speranta pentru cei care sunt in viata ca vor fi salvati pana la
    urma. Dar este o speranta”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mihai Seitan anunta mariri de salarii pentru bugetari, anul viitor

    ”Dupa socoteli pe care le putem spune in grosier deocamdata, am
    putea zice ca anvelopa pentru anul viitor, daca n-am face nicio
    reducere de personal, ne-ar permite o crestere de circa 5% a
    salariilor. Daca anul viitor vom restrictiona in continuare al
    13-lea salariu si prime de vacanta, vom avea inca 5%, deci vom avea
    10%, la care vom putea adauga o crestere datorata reducerii de
    personal pe care o facem acum. Deci o sa fie mult peste 10%”, a
    spus Seitan.

    Ministrul sustine ca in cazul bugetarilor care in prezent au
    salarii mici, cresterea ar putea fi de peste 25%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cristian Valcu, pompierul care a scos bebelusii din incendiu: “Cand intri in foc nu te gandesti la bani”

    “E mai grea o manusa cu apa la o interventie decat un
    bebelus care a fost scos de la terapie intensiva”, spune Valcu.
    Inainte de a intra in flacari, pompierul si-a scos echipamentul de
    protectie. “Am incalcat regula pentru ca nu simteam, practic, am
    crezut ca-mi ating manusile. Trebuia sa-i simtim, erau foarte mici.
    Asa au facut si ceilalti colegi.”

    Din tara n-ar pleca niciodata. “Din patriotism”, explica. “De ce
    sa plecam ? Functionam dupa acelasi reguli europene, avem si noi
    costume de protectie performante, avem si noi masini performante.
    Chiar daca unele au un grad de uzura mai ridicat, le reparam,
    trebuie sa ajungem cu ele la interventie in stare de
    functionare”.

    Cititi mai mult pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    Pentru ca nu mai are bani la buget, Ministerul Transporturilor
    propune continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania
    “printr-un
    fel de parteneriat public-privat    “, scrie Gandul:
    ministerul a inceput discutii cu Bechtel si cu alte firme
    interesate care sa preia portiuni din tronsonul Targu-Mures –
    Brasov. Afacerile care merg prost i-au determinat pe sefii multor
    companii cu activitate in Romania sa vina cu bani de-acasa; in top
    se afla investitorii imobiliari, urmati pe locul al doilea de banci
    si apoi de companiile de retail.

    Fermierii vor obtine o productie-record de floarea-soarelui in
    2010, cu 300 de kilograme mai mult la hectar comparativ cu anul
    trecut, estimeaza Adevarul, insa
    uleiul nu se va ieftini    , desi consumul a scazut cu pana la 20%
    in prima jumatate a anului. Campionatul Mondial de Fotbal, dar si
    majorarea cotei de TVA au salvat comerciantii de produse
    electronice si electrocasnice in acest an, pentru televizoarele LCD
    cresterea din iunie fiind de 60% fata de iunie 2009.

    “De ce are cautare in Germania fanul din Ardeal”, titreaza
    Romania Libera, notand ca numarul producatorilor care au
    obtinut certificatul eco in ultimii trei ani s-a triplat in
    Transilvania, intrucat fermierii mizeaza pe pretul mai mare al
    acestor produse.
    Cum au inviat firmele-fantoma    : Guvernul a incercat fara succes
    sa impiedice prin lege debarasarea de datorii prin transferul
    firmelor catre persoane fictive, decedate sau extracomunitare, iar
    vanzarea firmelor cu datorii, practicata la scara larga in ultimii
    20 de ani, continua nestingherita.

    Tarifele pentru biletele din perioada aceasta
    au scazut cu 30-40%     fata de cele din plin sezon, in functie de
    destinatie, iar operatorii spun ca, dupa 15-20 august, preturile
    incep sa scada cu aproximativ 100-200 de euro de persoana pe
    fiecare destinatie, scrie Evenimentul Zilei. “Nici Obama nu
    poate raspunde cand vor creste salariile”, raspunde ministrul de
    interne Vasile Blaga, intrebat ce ii recomanda unui salariat din
    administratia locala care va trai cu 450 lei pe luna de acum incolo
    si cat de mult estimeaza ca va dura taierea cu 25% a
    salariilor.

    Ungaria si-a permis sa renunte la acordul cu FMI pentru ca
    statul maghiar si-a pastrat o pozitie puternica in sistemul bancar,
    iar capitalul local a fost protejat pentru ca grupul petrolier MOL
    sa-si mentina independenta, in timp ce
    statul roman se complace in pozitia de “yes-man”    , sustine
    fostul bancher Nicolae Danila, citat de Ziarul Financiar.
    Dupa Dinu Patriciu, si Radu Timis, proprietarul Cris-Tim, a inceput
    sa dezvolte o retea de magazine de proximitate, care ar trebui sa
    ajunga dupa trei ani la 200 de unitati.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes     in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.

  • Semne rele pe Wall Street. Bursele scad, investitorii se tem de un al doilea val de recesiune

    Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
    10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
    coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.

    Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
    retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
    cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
    investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
    val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
    a redresarii economice a SUA.

    Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
    la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
    in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
    somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
    crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
    ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
    era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
    de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
    zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
    dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
    afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.

    In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
    care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
    abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
    zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
    masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
    august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
    estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
    analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.

    “Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
    ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
    Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
    aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
    au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
    vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
    productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
    companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
    firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
    adauga Tim Quinlan.

    COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT

    Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
    Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
    trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
    simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
    concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
    “pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.

    Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
    pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
    mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
    actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
    isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
    presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
    nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
    din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
    salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
    profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
    la burse.

    Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
    vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
    Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
    neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
    normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
    demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
    este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
    locurilor de munca”.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de joi