BusinessMagazin

Blog

  • Atitudinea Cobain

    Fiecare dintre noi este marcat, mai mult sau mai putin discret, dar decisiv, de muzica pe care o asculta in adolescenta. Fiecare generatie isi are obsesiile sale. Muzica din liceu ne lasa in suflete o matrice sentimentala si chiar un soi de filozofie de viata, mult mai consistente decat ne-am astepta.

     

    Kurt Cobain s-a sinucis la 27 de ani, intr-o zi de aprilie. Inainte de asta a apucat sa devina, cum se zice de obicei, megastar, vocea unei generatii, legenda si cate alte epitete pe care el insusi le-a urat sincer toata viata. Cu alte cuvinte, vocea lui a apucat sa ajunga si prin Romania, prin liceele pline de urechi avide de mesaj nou. Aparent, grunge-ul nu are nici o cautare pe la noi. Nu stiu altii cum au fost, dar in liceul meu dintr-un oras din Moldova, Nirvana a insemnat foarte mult.

     

    Fiecare isi alege ce doreste din idolul sau. Ii traduce atitudinea cum poate, dupa cum il lasa varsta, sexul, educatia, IQ-ul. Nirvana era atat de „altceva“ incat a durat ceva timp pana sa ne obisnuim cu noul stil, cu noua atitudine. Era un amestec incredibil de candoare, ingenuitate si duritate cum nu s-a mai vazut. Era un soi de revolta a tipului fara fizic impresionant, fara mari excentricitati, fara tatuaje, piercinguri spectaculoase, impotriva unui establishment al rockului deja prea isteric sau prea comercializat.

     

    Anii ‘80 aduceau in fata mai ales baieti cu parul facut permanent, cu gaturile facute praf de chiote penibile, cu versuri „rele“, diavolesti, luciferice, cu scene impresionante incarcate de coregrafi baroci, cu pantaloni de piele stransi pe picior.

     

    Si, dintr-o data (nu chiar brusc, au mai fost precursori, dar asa le vezi in liceu), a aparut un tip blond cu parul lipit de cap si retezat anapoda, pirpiriu, cu o privire teribila, care canta despre violente simple, intime, numai bune de sucit milioane de capete. Cobain a fost modelul de erou antierou al generatiei noastre. A sters pe jos cu o intreaga imagine a starului rock infiorator excentric, mega-macho, demonstrand ca poti fi mult mai agresiv cand esti autentic.

     

    Afla ce muzica ii irita cel mai tare pe parintii tai si s-ar putea sa-ti afli idolul. Ascultam in liceu toate nebuniile pamantului, cu un sunet mult mai dur (Sepultura, Pantera etc.); niciodata parintii mei n-au fost ingrijorati. Singura voce care le producea angoase (doar atunci ma rugau sa dau muzica incet) era cea a lui Cobain, tocmai pentru ca era complet altfel. Intuiau, cu alte cuvinte, influenta pe care o astfel de schimbare o opera in creierul meu si al colegilor de scoala.

     

    In fond, marea revolutie a lui Cobain a fost aceea de a imbina incredibil maxima agresivitate cu maxima pasivitate. Pe scena, un pasaj extrem de melodios se putea termina cu o chitara infipta intr-o boxa sau cu un raget disperat al lui Kurt care nu mai avea nimic de-a face cu demonstrativismele rockului obisnuit. In mai toate interviurile pe care le-a dat si-a afirmat furia impotriva propriului statut de „star“ – si nu era o simpla retorica. A luptat cu furie sa invinga idolatriile stupide din industria muzicala. Si poate cel mai bun exemplu de melanj incredibil de agresiv si digresiv, de pasiune si blazare e melodia „Rape me“, cu versuri precum: „Rape me, my friend, rape me, again, hate me, my friend, hate me again“.

     

    Rezultatul? Cultivarea unui anumit tip de blazare combinata cu agresivitatea specifica nepasarii in mintile multora dintre noi, cei din „generatia Cobain“. Stiu, sociologii vor spune ca lucrurile nu se petrec atat de simplu. Voi incerca sa aduc o oarecare explicatie. A existat o generatie „Piata Universitatii“, au fost oamenii care au vrut si au crezut ca pot lupta direct cu un trecut prea apasator prin prezenta lui. A fost generatia exasperata de Iliescu si tot ce-a insemnat el. S-a dezvoltat o generatie cu un discurs pu-blic direct, doritor de schimbare, sunt oamenii care au acum in jur de 40 de ani si care au trait cele mai mari iluzii si deziluzii din ultima jumatate de secol.

     

    I-a urmat, cred, o generatie mult mai blazata, mai exasperant indiferenta la toate luptele, generatia dintre 20 si 30 de ani acum, care este subminanta mai ales prin pragmatismul si, uneori, cinismul ei. Sunt tinerii care nu mai cred in eroizarile inutile, care cred exclusiv in destinul individual. Ei sunt capabili sa revolutioneze altfel. Nu o sa fac acum antiteze stupide intre generatia Piata Universi-tatii si generatia post-Universitatii (generatia Cobain, de ce nu?). Dar exista clar o opozitie intre romantismul, naivitatea, ingenuitatea celor dintai si individualismul, blazarea, pragmatismul celui de-al doilea val tineresc postrevolutionar.

     

    O imagine din Paris Match mi-a ramas intiparita ca un soi de emblema a acestei noi sensibilitati. Era o fotografie facuta in mijlocul ultimelor revolte din Franta. Politisti cu scuturi, gaze lacrimogene, vitrine sparte, masini rasturnate si, in mijlocul imaginii, doi tineri care se sarutau ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

     

    Asa as traduce si eu spiritul generatiei Cobain: complet imprevizibila, surprinzatoare, dar si dezamagitoare uneori prin iresponsabilitate. Cine spune despre Cobain ca a fost un mare romantic, ca a fost un mare spirit rock, nu intelege nimic. Cobain s-a dorit victima, intuind marea schimbare care se producea in jurul sau: eroii noi erau tocmai victimele sistemelor de tot felul, resemnatii. A poetizat indiferenta si dorinta de „nimic“, de revolta pur individuala in cadrul unei generatii. Si a concretizat spiritul imprevizibil cu un gest tragic acum 12 ani.

  • Gard inalt si poarta mare

    America se zbate zilele astea sa gaseasca echilibrul potri-vit pentru politicile de imigratie. Eu, personal, sunt in favoarea unui gard foarte inalt, cu o poarta foarte mare.

     

    Deocamdata, nici propunerea presedintelui Bush de a permite celor 11 milioane de imigranti ilegali sa stea temporar cu vize de munca, nici cea mai radicala contrapropunere a republicanilor, care se preocupa doar de securitatea frontierelor, nu ma satisfac. Avem nevoie de o combinatie intre cele doua – o combinatie care sa mentina America in postura de cel mai mare magnet pentru imigranti din lume. De ce?

     

    In primul rand, lumea se aplatizeaza si, ca urmare, din ce in ce mai multi oameni de pe tot globul au acces la aceleasi unelte tehnologice pentru inovare si antreprenoriat. Intr-o asemenea lume, chiar conteaza unde e concentrata inovatia – pentru ca acolo se vor afla, pentru orice companie, cel mai bun management, cea mai buna cercetare si cele mai bune slujbe in vanzari.

     

    Datorita puternic inradacinatei sale culturi de imigratie, SUA au un avantaj urias intr-o astfel de lume. Daca suntem destepti, putem inca – mai mult decat oricare alta tara – sa luam crema celor mai bune oferte intelectuale brute din toata lumea si sa aducem la noi acele talente, pe de o parte sa infiinteze companii si pe de alta sa lucreze in altele.

     

    Am trecut de la Epoca Fierului la Epoca Industriei, la Epoca Informatiei si la Epoca Talentului si tarile care vor face mai simpla atragerea de talent uman vor avea azi un avantaj distinct. A incercat cineva sa devina cetatean elvetian in ultima vreme? Nu-i chiar asa de usor – si totodata nu-i un accident ca cel mai celebru produs al Elvetiei este ceasul cu cuc.

     

    In al doilea rand, un aflux gradual de imigranti mentine societatea flexibila si competitiva. In aceasta lume plata, mai multi oameni ca oricand pot manipula tehnologia. Asa ca orice poate fi facut – orice permite si potenteaza tehnologiile de azi – va fi facut de cineva, candva. Singura intrebare este daca va fi facut de tine sau iti va fi facut tie. Cu cat societatea ta e mai deschisa la noi oameni si noi idei, cu atat mai multe lucruri vor fi facute de tine si nu iti vor fi facute tie de altii.

     

    Nu ar trebui sa le spunem bun venit doar imigrantilor cu studii, ci si muncitorilor – nu numai pentru ca avem nevoie de lucratori manuali, ci pentru ca ei aduc o energie importanta. Dupa cum ii place antreprenorului indiano-american Vivek Paul sa spuna: „Insasi decizia de a lasa in urma propria ta societate este o factor intens de motivare. Chiar daca esti doctor sau gradinar, ai o puternica motivatie sa reusesti“.

     

    Avem nevoie de acel aflux de energie graduala, in special acum, cand India si China explodeaza pe scena globala cu uriase aspiratii de a ajunge in varf. Daca vreti sa stiti cum se simt China si India astazi, luati o sticla de sampanie, agitati-o vreo 10 minute si apoi scoteti-i dopul. Nu stati in calea dopului. Imigrantii sunt cei care pompeaza constant acest fel de energie in venele Americii.

     

    O amnistie pentru cei 11-12 milioane de imigranti ilegali aflati deja aici cu greu poate fi considerata ideala. Ar recompensa comportamentul ilegal. Dar de vreme ce n-o sa-i deportam pe toti, o versiune a legii propuse de Arlen Specter (senator republican – n.r.) pare solutia potrivita de urmat: imigrantii ilegali care erau in SUA inainte de 7 ianuarie 2004 ar putea aplica pentru vize de lucru de trei ani, reinnoibile o singura data, daca aplicantul plateste o amenda de 1.000 de dolari si trece de o investigatie amanuntita. Dupa sase ani, daca imigrantul a invatat suficienta engleza si a platit inca o amenda de 1.000 de dolari plus taxele din urma, el sau ea ar putea incepe sa aplice pentru cetatenie.

     

    Dar pentru ca sunt puternic in favoarea imigratiei, sunt de acord si cu un gard inalt – daca nu unul fizic, atunci macar un card de identitate national imposibil de falsificat, pentru fiecare american, fara de care sa nu te poti angaja legal sau nu poti avea acces la serviciile guvernamentale. Nu vom putea pastra o majoritate favorabila imigratiei fle-xibile daca nu ne putem controla granitele.

     

    Gardurile solide fac politica de imigratie solida. Gardurile ii fac pe oameni sa se simta mai in siguranta si sa fie mai capabili sa cantareasca aceasta problema cu calm. Granitele „poroase“ ii potenteaza doar pe demagogii anti-imigratie, precum rusinosul CNN, care tabloidizeaza intreaga dezbatere.

     

    Mai avem nevoie sa controlam influxul de imigranti pentru ca un subprodus al aplatizarii lumii este ca multe slujbe decente in fabrici modeste, pana de curand disponibile oricui cu o diploma de liceu sau mai putin, sunt acum pe cale de disparitie.

     

    Dupa cum noteaza Dan Pink in cartea lui „O minte cu totul noua“, multe dintre acele slujbe pot fi acum facute de un calculator mai rapid sau de un muncitor chinez mai ieftin. Prin urmare, nu putem sa ne extindem la nesfarsit plaja de munca manuala fara sa condamnam oamenii la acest rezultat modest, in special pe cei de culoare, adica la un viitor de salarii in scadere sau somaj. Asta va avea consecinte sociale teribile.

     

    Pentru toate aceste motive eu evaluez orice propunere privind imigratia cu doua intrebari: „Ofera un gard adevarat? Ofera o poarta adevarata?“

     

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer.

    Traducere de Mihai Mitrica

     

    * Acest articol a fost publicat in The New York Times si este reprodus de BUSINESS Magazin printr-un partaneriat intre cele doua publicatii

    * Articolul poate fi preluat partial/integral numai cu acordul scris al The New York Times

    * Copyright 2006 New York Times News Service

  • In bataia blitului

    Un nou tip de presa isi face loc pe piata de publishing autohtona: presa glossy de celebritate cu valoare adaugata. Asa ar califica publisherii revistei APROPO segmentul pe care titlul se pregateste sa intre de saptamana viitoare.

     

    Inflatia de posturi de televiziune, seriale, programe TV si trupe muzicale a fabricat peste noapte zeci de staruri de care, probabil, multi romani abia daca au auzit – dar de pe urma carora primesc salarii tot atatia paparazzi si jurnalisti de presa mondena. Segmentul presei de celebritate, deschis de VIP in 1992 si cizelat apoi de Viva! in 1999, s-a aglomerat in timp cu titluri mass-market precum Ciao, Star sau Story – publicatii de masa cu o calitate inferioara a tiparului, hartiei si a publicului, dar cu apetit de consum promitator.

     

    Aproape o cincime din universul de oameni cercetati de Studiul National de Audienta (SNA) – adica 1,2 milioane de persoane din cele 6,2 mil. incluse in SNA – declara ca sunt interesate mult si foarte mult de evenimente culturale, actualitate si monden. Intuind interesul romanilor pentru monden, dar si golul de informatii de calitate pe acest segment de presa – mai degraba orientat catre zvonuri, barfe si can-can decat pe introspectii reale in viata vedetelor -, APROPO a hotarat sa se repozitioneze de pe segmentul ghidurilor TV (unde se afla in prezent) pe nisa revistelor glossy de tip „celebrity news“.

     

    „Din 17 aprilie, vom avea un APROPO cu totul diferit“, spune Laura Ionescu, publisher al PubliMedia International, trust care editeaza APROPO (si care mai editeaza, printre altele, si revista BUSINESS Magazin). „Se schimba conceptul editorial, segmentul-tinta, frecventa, hartia, pretul – intr-un cuvant, APROPO va fi singura revista glossy bilunara de tip celebrity news“, explica Ionescu, spunand ca revista a fost regandita ca o combinatie intre Paris Match si People, doua dintre cele mai importante publicatii despre celebritati din lume.

     

    APROPO, care va fi condusa de cunoscutul jurnalist media Costi Rogozanu, va aborda toate domeniile – teatru, film, televiziune, muzica, sport, politica, afaceri – mai spun publisherii, iar segmentul pe care il ataca este cel up-market, pe care in prezent se mai afla revista „Viva!“, un produs Edipresse (cu acest segment a cochetat, intr-o perioada, si Beau Monde, editata de Sanoma Hearst). Dar diferenta dintre ele va fi data atat de frecventa – Viva! fiind lunar, iar APROPO bilunar – dar si de continut, APROPO aducand in plus sectiuni precum un ghid de petrecere a timpului liber, recomandari TV sau puncte de vedere diverse.

     

    Sunt doua publicatii de celebritate glossy prea multe pentru o piata ca Romania? Comentand segmentul pe care activeaza de circa sapte ani – presa de celebritate -, reprezentantii Viva! cred ca in Romania „vedetele sunt mai multe decat revistele care se ocupa de ele“. Iar numarul cititorilor este mic – si asta pentru ca „vedetele sunt prea putine“. „De aici se ajunge la o expunere exagerata a lor, la crearea unor pseudovedete care pot declansa repulsia publicului si o viitoare criza pe care o anticipez la nivelul acestui tip de presa“, spune Cristina Stanciulescu, redactor-sef al Viva!.

     

    De partea clientilor de publicitate insa, proiectiile sunt optimiste. Segmentul „glos-sy celebrity“ este atractiv pentru brandurile premium, „aspirationale“, este parerea lui Sorin Doru, media director la Opti Media (agentie de media din grupul Publicis Romania).

     

    „Atractivitatea este cu atat mai ridicata pentru advertiseri cu cat avem de-a face cu un context pozitiv“, spune el. Doru subliniaza ca ceea ce isi doreste un advertiser, dincolo de parametrii cantitativi (numar de persoane atinse si frecventa de expunere), „este un transfer pozitiv de imagine intre suportul de media si marca sa. Sa ne amintim ca «the medium is the message», dupa cum spunea Marshall McLuhan“. Ca exemplu, Doru il aduce in discutie pe unul dintre clientii sai, British Airways, „pentru care ar putea fi interesant sa plaseze un print ad in contextul unui articol pozitiv / neutru despre locurile exotice in care isi petrec vacantele vedetele autohtone decat langa un articol de scandal legat de viata intima a acelorasi vedete“.

     

    Daca presa de celebritate glossy va ramane cu doua titluri sau va magnetiza si aparitia / repozitionarea altor publicatii din segment – cazul Story de pilda, editat de Sanoma Hearst si care pe alte piete se afla pe segmentul up-market, nu low-market ca la noi – se va vedea in timp. Important e ca Romania sa nasca celebritati veritabile – nu vedete fabricate peste noapte – astfel incat criza de „materie prima“ adusa in discutie mai devreme sa nu se produca.

  • Cat vinde celebritatea

    APROPO, care se va relansa saptamana viitoare ca o revista glossy de tip celebrity news, mizeaza pe o audienta de 200.000 de cititori pe editie in 2006 si pe 270.000 de cititori in 2007. Piata pe care intra este dominata de titluri low-market.

     

    Publicatia

    Tipul

    Pret (lei)

    Nr. Pagini

    Audienta (Val 14)

    Tiraj mediu brut (sem II – 2005)

    Tiraj mediu vandut (sem II – 2005)

    Viva!

    L

    45.000

    148

    210.000

    28.333

    21.532

    Ciao!

    B

    29.900

    68

    141.000

    47.691

    36.940

    Story

    S

    25.000

    68

    160.000

    38.692

    25.348

    Star*

    S

    24.900

    52

    155.000

    49.994

    32.641

     

    SURSE: AUDIENTA – SNA, REALIZAT DE BRAT, PERIOADA DE MASURARE OCTOMBRIE 2004 – OCTOMBRIE 2005; TIRAJ – BRAT, SEM II 2005 (CU EXCEPTIA STAR, CARE ARE DATE DIN SEM. I 2005).

    NOTA: L – LUNAR; B – BILUNAR; S – SAPTAMANAL

  • www.MeciulMileniului.ro

    Dubla dintre Steaua si Rapid, contand pentru semifinala UEFA, a avut o audienta-record si pe Internet, in meciul decisiv.

     

    Nu numai Antena 1 si Realitatea TV au atras audiente-record in timpul celor doua partide dintre Rapid si Steaua din sferturile UEFA, ci si Internetul. Situl www.MeciulMileniului.ro – un proiect netBridge, companie de servicii prin Internet – a avut, conform propriilor declaratii, un trafic de peste 20.000 de utilizatori in timpul partidei decisive dintre Steaua si Rapid de saptamana trecuta, desfasurata pe stadionul Lia Manoliu.

     

    Traficul a venit atat de pe teritoriul Romaniei (peste trei sferturi din audienta), cat si din strainatate – meciul fiind cel mai urmarit in SUA, Marea Britanie, Canada, Franta si Germania. „A fost un record de audienta, dat fiind ca meciul a fost precedat de o minicampanie de numai trei zile“, a declarat Orlando Nicoara, director general al netBridge, pentru BUSINESS Magazin. Vizionarea meciului a fost gratuita, pe baza unei inscrieri anterioare.

     

    Nicoara mai spune ca s-a inregistrat un record si in materie de audienta a reclamelor postate pe site – 500.000 de vizionari – dar si de click-uri pe bannerele publicitare – 50.000, acesta din urma fiind echivalent cu numarul de clickuri atras de o campanie cu o durata de o luna. Meciul dintre Steaua si Rapid a fost prima transmisiune online din Romania a unui meci de fotbal in direct. Aceasta a fost posibila gratie unui contract de revanzare dintre compania de marketing sportiv Kick Off Sports si netBridge, avand o valoare cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de euro, conform netBridge.

     

    La randul sau, Kick Off Sports cumparase de la clubul Steaua drepturile de difuzare a partidei pe Internet si pe telefonul mobil. Compania nu a dezvaluit valoarea contractului, dar, conform unor estimari, aceasta s-ar fi situat in jurul procentului de 10% din valoarea contractului de televizare a meciului (estimat la circa 280.000 de euro, suma incluzand si veniturile din publicitatea pe stadion vizibila la TV, spun surse BUSINESS Magazin).

  • SERVICII: 24 aprilie, ziua in care Connex inmorminteaza SMS-ul gratuit

    24 aprilie va fi o zi trista pentru multi utilizatori de telefoane mobile: SMS-urile gratuite de pe Internet devin, oficial, o specie pe cale de disparitie.

     

    O stire care a facut multe valuri si a dat nastere inclusiv unor petitii online de protest: serviciul Web2SMS al operatorului de telefonie mobila Connex Vodafone, prin care clientii companiei puteau trimite trei SMS-uri gratuite de pe Internet in fiecare zi, va fi scos pe tusa incepand cu 24 aprilie.

     

    Nemultumirea clientilor Connex Vodafone (petitia cu pricina primise, la inchiderea editiei, peste 20.000 de semnaturi) are o justificare: serviciul Web2SMS este, practic, ultimul de acest gen de pe Internetul romanesc. Mai exista site-uri care ofera SMS-uri  gratuite, insa cu diverse restrictii – de exemplu, se ofera un numar limitat de mesaje care pot fi trimise gratuit dupa inscriere, dar dupa epuizarea lor orice alt mesaj trimis se plateste. O astfel de solutie alternativa este web2sms.ro, site infiintat recent de catre Antonio Eram – fondatorul site-ului care gazduieste bloguri WeBlog.ro, dar si fost angajat al Connex. De fapt, Eram a facut parte din echipa care a lansat portalul myX (gazda si a serviciului Web2SMS) in anul 2001.

     

    „A fost o discutie intreaga cu privire la cate SMS-uri ar trebui date gratis pe zi“, si-a amintit el pentru BUSINESS Magazin. „La inceput am vrut cinci, dar s-a considerat ca sunt prea multe, apoi am zis sa fie unul singur, iar pana la urma am convenit sa fie trei.“

     

    In timp, serviciul s-a dovedit a fi de mare succes si a devenit locomotiva portalului myX, atragand cateva sute de mii de utilizatori inregistrati. Ba chiar au existat utilizatori care si-au cumparat cartele preplatite numai pentru a beneficia de un numar de telefon pe care sa-l poata folosi la inscrierea pe myX, spune Eram. Evident, scopul final era sa poata trimite cele 3 SMS-uri gratuite pe zi.

     

    Si pe noul site web2sms.ro (care ar putea avea de castigat din inchiderea serviciului gratuit al Connex Vodafone) utilizatorii primesc dupa inscriere dreptul sa trimita trei SMS-uri gratuite catre orice retea de telefonie mobila din Romania. Diferenta este ca nu e vorba de trei mesaje pe zi, ci de trei mesaje in total. Apoi se pot achizitiona diverse pachete, dintre care cel mai ieftin presupune trimiterea de 100 de SMS-uri la pretul de 6,5 dolari (adica fiecare SMS costa 6,5 centi fara TVA, ceva mai ieftin decat tariful operatorilor, de 7 centi fara TVA pe mesaj).

     

    Un site cu obiect de activitate asemanator este si SMSHighway.ro, unde un SMS costa 4,5 eurocenti pentru un pachet de maximum 1.000 de mesaje. Acesta este un model de business raspandit si pe pietele externe. Diversi furnizori online ofera un numar limitat de servicii gratuite (inclusiv SMS-uri) pentru a atrage utilizatorii, dupa care ei trebuie sa plateasca pentru a putea folosi in continuare gratuitatile. In privinta SMS-urilor nici nu ar putea fi altfel. „SMS gratuit nu exista“, spune Eram. „Spre deosebire de e-mail, SMS-ul chiar trebuie sa fie platit de cineva. Iar cine ofera gratuit are alte obiective: sa promoveze ceva, sa construiasca o baza de date cu clienti, sa atraga utilizatori pentru alte servicii.“

     

    Totusi, ramane intrebarea – de ce a decis Connex Vodafone acum sa renunte la acest serviciu, dupa ce l-a subventionat ani buni? O explicatie oficiala nu exista, in afara de aceea ca retragerea face parte din procesul de migrare a serviciilor actuale catre Vodafone Live!, un pachet de servicii de tip infotainment (combinatie intre informare si divertisment – n.r) pe care compania-mama, Vodafone, il comercializeaza in majoritatea pietelor dezvoltate unde este prezenta.

     

    Vodafone Live! urmeaza sa poata fi accesat de pe telefonul mobil, dar si pe Internet, de pe PC. Deocamdata este neclar ce se va intampla cu portalurile myX si Play, de-spre care oficialii Connex Vodafone spun ca vor fuziona. Parte din procesul de transformare si trecere la Vodafone Live! este si renuntarea la cele trei SMS-uri gratuite pe zi, dar si la alte servicii precum AlbumMMS si SMS Email, spun oficialii Connex Vodafone, care nu au precizat daca SMS-urile gratuite vor mai face sau nu parte din oferta viitoare din cadrul pachetului Vodafone Live!.

     

    Totusi, motivul neoficial al renuntarii pare a fi de natura economica. Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii companiei nu au oferit detalii cu privire la numarul de utilizatori ai serviciului sau de valoarea mesajelor trimise prin portal.

     

    Valoarea SMS-urilor trimise anual de pe serviciul Web2SMS se ridica undeva la 7 mil. dolari, estimeaza Antonio Eram. Cu alte cuvinte, 7 milioane care nu intra in conturile companiei pentru ca utilizatorii trimit mesajele gratuit – e drept ca eliminarea serviciului nu garanteaza nici pe departe ca veniturile vor creste cu aceasta suma. In privinta sumei estimate, „rata de eroare poate fi undeva la plus sau minus 20%“, spune Eram.

     

    „In conditiile eficientizarii companiei, decizia pare justificata“, mai ales ca 90% dintre utilizatori trimit cele trei mesaje gratuite pe zi si dupa aceea se opresc. Tariful pentru mesajele suplimentare este de 7 centi/SMS, insa clientii prefera sa astepte o noua zi pentru a li se reincarca creditul de trei mesaje gratuite. „Cand cineva ofera ceva gratuit, nu numai ca nu se intelege motivul, dar se face si abuz“, spune  Eram, dand ca exemplu utilizatorii care isi fac 10-20 de conturi pe site-urile cu gratuitati si consuma rapid resursele acestora. 

     

    Exista si opinii mai nuantate. In primul rand, utilizarea serviciului Web2SMS nu este chiar o gratuitate, avand in vedere ca este conditionata de cumpararea si platirea unei cartele Connex Vodafone, argumenteaza pe un site de discutii un internaut, Sorin. In al doilea rand, faptul ca utilizatorii prefera sa se opreasca dupa ce au trimis trei mesaje si sa astepte reincarcarea creditului, in ziua urmatoare, nu ar trebui sa fie considerat un comportament abuziv, mai ales ca acele persoane care cumpara cartele doar pentru a trimite SMS-uri de pe net sunt, totusi, considerate clienti in statistici, „iar numarul lor e contorizat in reclame alaturi de ceilalti, fara nici o discriminare“. Cert este ca decizia Connex Vodafone a produs dezamagire multor clienti. „Datorez mult acestui serviciu myX Web2SMS, mai ales raportul formidabil dintre cate mesaje am trimis de pe telefon si cate am primit: 370 trimise fata de 2.300 primite“, spune Shumilica, un utilizator al forumului Softpedia.com.

     

    El critica si alternativa propusa de Connex. E vorba de Mail2SMS, un serviciu mai vechi al companiei, prin care utilizatorii pot trimite SMS-uri folosind un computer conectat la Internet, cu dezavantajul ca toate mesajele sunt contra-cost (7 centi). Un alt internaut este de parere ca operatorul Connex Vodafone „tocmai a scos un serviciu care multumea foarte multi clienti, intr-un moment extrem de sensibil – oferta de 2.000 de minute de la Cosmote“. In replica, Connex Vodafone promite ca Vodafone Live! „va aduce o multitudine de noi servicii inovatoare, oferind utilizatorilor din Romania o experienta mult imbogatita“. Dincolo de ping-pong-ul de opinii pro si contra cu privire la decizia Connex Vodafone, un lucru ramane cert. SMS-urile gratuite – sau aproape gratuite – vor ramane parte a epocii romantice a Internetului, una pe cale sa se incheie.

  • Magnet pentru clienti

    Tendinta observata pe multe site-uri din strainatate este de a folosi pachete de SMS-uri gratuite pentru a promova servicii sau a creste bazele de clienti. SMS-ul poate fi folosit si ca vehicul pentru mesaje publicitare.

     

    PROMOTII: SMS.ac este un site care a atras foarte multi utilizatori acum doi-trei ani, bazandu-se pe un pachet de mesaje text care puteau fi trimise pe telefoanele mobile direct de pe Internet.

     

    BUSINESS: Intre timp, site-ul s-a orientat puternic catre un concept de comunitate in care membrii, chiar daca mai primesc mesaje gratuite, sunt incurajati sa intre in contact cu alti membri folosind SMS-urile platite.

     

    PUBLICITATE: Mesajele text reprezinta o metoda foarte personala de a comunica cu clientii. Rata de citire a reclamelor trimise prin SMS este estimata la peste 90%.

  • Obsesia Cosmote: profitul

    Cosmote a intrat, evident, in competitie cu Orange si Connex Vodafone, dar nu pentru asta a venit in Romania, spune Nikolaos Tsolas, directorul executiv (CEO) al Cosmote Romania. Atunci pentru ce?

     

    Principalul obiectiv este sa cream o companie sanatoasa si profitabila“, nuanteaza Tsolas. O declaratie care poate parea diplomata si atat, dar care ascunde de fapt multe implicatii. Comerciale, dar si politice. Comerciale, pentru ca in vremurile globalizarii si ale consolidarilor, OTE, grupul elen de telecomunicatii, care detine operatorul de telefonie mobila Cosmote, ar putea fi inghitit de un telecom mai mare.

     

    Evident, achizitionarea unui jucator bine insurubat in regiunea Balcanilor este un pas destul de logic pentru „pestii“ mari. Printre companiile despre care exista informatii, de ani buni, ca ar urmari sa cumpere grupul grec se numara Deutsche Telekom, cel mai mare operator telecom din Europa, care este interesat de piata din centrul si estul continentului (recent, a intrat si in Romania prin brandul Eufonika), dar si operatorul spaniol Telefonica.

     

    Si cum o divizie care inregistreaza pierderi nu este tocmai un magnet pentru investitori, OTE are tot interesul sa tinteasca spre perfectiune in Romania, a doua piata ca importanta dupa Grecia. Mai ales ca RomTelecom, odata scapat de managementul grecesc si intrat pe mainile americanului Hubley, a trecut pe profit.

     

    Cosmorom a fost unul dintre putinii operatori de telefonie mobila din lume care a esuat, iar acest lucru a lasat urme adanci in memoria investitorilor. Relansarea si schimbarea la fata de la finalul acestui an, dupa ce in vara trecuta Cosmote a cumparat 70% din fostul Cosmorom (restul de 30% ramanand la fostul proprietar, RomTelecom, care este oricum controlat tot de OTE), a fost insotita de multe promisiuni si chiar avertismente pentru concurenta.

     

    „Pe multe piete am intrat ca numarul trei sau patru si am ajuns lideri“, au declarat oficialii Cosmote Romania dupa ce au resuscitat muribundul Cosmorom. Fara sa spuna asta explicit, Cosmote promitea ca se va bate de la egal la egal cu liderii Orange si Connex Vodafone. Intre timp, tonul s-a domolit. Sau poate ca abia acum ies la iveala intentiile pe care Cosmote le-a avut de la inceput. „Sa depasesti Orange si Connex Vodafone este dificil. Noi vrem doar sa facem un business profitabil“, a spus Tsolas pentru BUSINESS Magazin.

     

    Iar acest lucru este de inteles. Ipoteza ca firma-mama OTE face curat in propria ograda pentru a fi pregatita sa negocieze vanzarea pare destul de veridica, luand in considerare pozitia actuala a companiei. OTE este un jucator important, dar un jucator regional. Infiintat in 1949 si monopol de stat in Grecia pana in 1996, in ultimii ani s-a extins pe piete precum Bulgaria, Romania, Serbia, Armenia, Macedonia, Albania, fie ca vorbim de telefonie fixa sau mobila.

     

    OTE este sensibila la rezultatele din Romania si avand in vedere ca e o companie listata la bursa (pe bursele din Atena, New York si Londra), iar investitorii sunt extrem de atenti la evolutia indicilor de profitabilitate. Fie ca se va vinde sau nu, compania vrea sa aduca Cosmote Romania pe „verde“ cat mai repede, ca sa-si asigure linistea din partea actionarilor. Deocamdata, Cosmote a incheiat anul trecut in Romania cu o pierdere operationala de 20 de milioane de euro, la venituri de 8 milioane de euro. Asta, in conditiile in care grupul Cosmote are una din cele mai mari rate de profit EBIDTA din piata de telefonie mobila europeana, cu peste 40%.

     

    Nu in ultimul rand, exista si ratiuni politice pentru care Cosmote Romania este un subiect sensibil pe culoarele sediului central al OTE. Din 1996, statul elen a renuntat gra-dual la parti din actiunile detinute in companie, insa tot mai controleaza peste o treime din OTE (38%). Astfel ca este usor de inteles de ce anuntul de anul trecut, cum ca in Cosmote Romania se vor „pompa“ 450 de milioane de euro in urmatorii trei ani, a starnit unele controverse politice la Atena, existand voci care s-au aratat nemultumite de directia in care, indirect, o iau o parte din veniturile statului elen. Afacerile OTE sunt subiect de cearta la Atena inclusiv in Guvern.

     

    Chiar si avand o participatie din partea statului grec, lucru care de obicei se dovedeste o frana in dezvoltarea companiilor, OTE are o valoare de piata de 8,65 miliarde de euro si este intre primele cinci companii listate la bursa de la Atena, din punct de vedere al capitalizarii.

     

    Anul trecut, OTE a consemnat pierderi de 216,8 milioane de euro, generate in special de costurile masurilor de reducere a fortei de munca, dar analistii noteaza eforturile de restructurare a companiei. Eforturi care numai de o divizie de telefonie mobila aflata pe pierderi in Romania nu au nevoie.

  • Virtualizarea, din nou in voga

    In vreme ce Windows, Linux si Mac OS X se lupta pentru o felie cat mai importanta din piata sistemelor de operare, o veche tehnologie revine in actualitate si promite nu doar sa simplifice administrarea sistemelor IT, ci si sa impace lupul, capra si varza.

     

    Exista cateva teme care infierbanta de multa vreme canalele de stiri IT din internet. Poate cel mai „vechi“ subiect care se mentine pe prima pagina este mult asteptatul (si mult amanatul) nou sistem de operare de la Microsoft, Windows Vista. In fine, lansarea a fost anuntata pentru sfarsitul acestui an, iar cateva versiuni beta au inceput sa circule. Opiniile sunt impartite. In vreme ce unii se extaziaza in fata noii interfete grafice, altii se multumesc sa constate ca, inca odata, Microsoft a imitat din greu interfata grafica din Mac OS X Tiger. Iar jocul numelor acestor interfete („Aqua“ la Mac, „Aero“ in Windows) este interpretat in fel si chip.

     

    Insa observatorii constata si ca intarzierea lansarii lui Windows Vista (cinci ani de la precedenta versiune este foarte mult) a suflat vant in panzele lui Apple, care a reusit sa revina in prim-planul lumii sistemelor de operare, in postura de etalon tehnologic (pentru ca din perspectiva cotei de piata este inca nesemnificativ). In plus, Apple planuieste sa lanseze o noua versiune Mac OS X – numita, desigur, Leopard – cam odata cu Vista, ceea ce va genera cu siguranta nenumarate comparatii. Avand in vedere ca Leopard este prima versiune creata si optimizata nativ pentru procesoare Intel, este posibil ca Vista sa fie pusa intr-o oarecare incurcatura… Nu atat in privinta functionalitatilor (care se presupune ca vor fi echivalente) si nici a performantelor brute (mai putin importante in sine), cat mai ales in privinta cerintelor hardware.

     

    Vista nu va rula decat pe sisteme de varf si chiar sistemele cumparate anul acesta s-ar putea sa aiba nevoie de un upgrade pe partea video, ceea ce pentru campaniile cu sute sau mii de sisteme in functiune s-ar putea sa fie o veste cat se poate de proasta. In acest context este cat se poate de interesant ca tehnologia care pare cea mai in voga la momentul actual este virtualizarea. Desi prezent inca din anii ‘60 in lumea ma-rilor computere, conceptul de „masina virtuala“ a fost abandonat pe masura ce pretul puterii de procesare a scazut. Revenirea in actualitate se datoreaza insa unui proces paralel: cresterea complexitatii. Virtualizarea este, in esenta, un concept simplu: abstractizarea resurselor de nivel jos ale unui sistem de calcul prin intermediul unui software.

     

    Exemplul cel mai la indemana este memoria interna, dar cel mai elocvent se refera la stocare: un sistem de virtualizare a stocarii va prezenta utilizatorului si programelor aplicative o structura complexa de discuri ca un simplu disc local. Tot prin virtualizare se poate abstractiza, de exemplu, procesorul: nivel software intermediar va transforma dinamic instructiunile masina ale unui program scris pentru un anume procesor in instructiunile specifice ale procesorului real (asemanator masinii virtuale Java). Daca programul in cauza este un sistem de operare, lucrurile devin chiar interesante…

     

    Unul dintre programele care au readus in atentie beneficiile virtualizarii in lumea computerelor personale a fost „Virtual PC“, realizat de firma Connectix initial pentru Mac OS X. In anul 2002, cu Virtual PC se puteau rula pe acelasi Macintosh, simultan si izolat, nu mai putin de 10 sisteme de operare diferite (Mac OS 9, DOS, OS/2, Linux si diverse versiuni de Windows). In plus, programul implementa si o retea virtuala, astfel incat programe ruland sub diverse sisteme de operare puteau comunica – o facilitate extrem de utila pentru a testa comportamentul unor solutii informatice eterogene.

     

    Dupa ce Connectix a realizat si o versiune pentru Windows, Microsoft a intuit potentialul virtualizarii si, in 2003, a cumparat produsul precum si o versiune server aflata in teste beta. Intre timp liderul pietei a devenit VMware, care furnizeaza o gama larga de produse de emulare si virtualizare. Conferinta LinuxWorld care se desfasoara chiar acum la Boston are ca tema principala virtualizarea, iar vedeta este un produs open source numit Xen, care se bucura deja de suportul principalilor furnizori de Linux si va fi preinstalat in urmatoarele versiuni RedHat si SuSE.

     

    Chiar in ziua deschiderii LinuxWorld, Microsoft a anuntat ca va furniza in mod gratuit Virtual Server 2005 R2. Ceea ce era de neimaginat s-a intamplat: Microsoft ofera chiar si suport tehnic utilizatorilor care vor sa ruleze Linux pe o masina Windows! Se pare ca noua voga a virtualizarii tinde sa atenueze notele acute din razboiul sistemelor de operare.

  • Busola GSM

    Dupa ce sistemele navigationale au devenit o prezenta obisnuita in tot mai multe automobile, o companie americana si-a propus sa-i „orienteze“ si pe posesorii de telefoane mobile.

     

    MapQuest, divizie a furnizorului de servicii online AOL, nu este un nume necunoscut celor care cauta pe Internet harti sau indicatii legate de traseul optim al unei calatorii, asemenea resurse fiind disponibile pe site-ul companiei, MapQuest.com.

     

    Compania a prezentat un sistem de localizare si orientare care poate rula pe telefoanele mobile. „O mare parte a viitorului nostru este mobil. Avem utilizatori ai site-ului care au deja incredere in noi. Aceasta este doar o modalitate mai buna de a ne ghida utilizatorii la destinatie“, spune Alan Beiagi, general manager al MapQuest, citat de presa internationala. 

     

    MapQuest Navigator, cum a fost denumit serviciul, va fi promovat ca o alternativa mai ieftina la deja clasicul sistem de navigatie incorporat in unele autoturisme. Un avantaj al sistemului proaspat lansat este faptul ca, pe langa indicatiile prin harti si text, va folosi si indicatii audio.

     

    Pentru ca software-ul produs de MapQuest sa ajunga pe telefoanele mobile, AOL trebuie sa incheie acorduri cu operatorii. Oficialii companiei au declarat ca primele retele vizate vor fi americanii de la Verizon si Sprint Nextel. Pretul va fi fixat de fiecare operator de telefonie mobila in parte, dar oficialii MapQuest spun ca ar fi de dorit sa nu depaseasca 10 dolari pe luna. Serviciul poate fi folosit doar pe telefoanele care ruleaza  continut Java si care se pot conecta la Internet prin Wap.

     

    Produsul include mai multe servicii suplimentare, cum ar fi calcularea celei mai scurte rute catre un anumit punct, semnalarea punctelor de interes de pe traseu, de exemplu banci, muzee sau restaurante, dar le permite utilizatorilor si sa isi comunice pozitia prin SMS.

     

    Chiar si atunci cand telefonul mobil iese din aria de acoperire a retelei in timp ce utilizatorul urmarea un traseu, harta ramane stocata pe telefonul mobil si continua sa functioneze normal. MapQuest spera ca va reusi sa convinga cat mai multi dintre cei 40 de milioane de utilizatori ai site-ului sa foloseasca serviciul si pe telefonul mobil. Servicii similare pe Internet mai ofera concurentii de la Google, Yahoo! si InfoSpace.