BusinessMagazin

Blog

  • Bancile dau bani de aruncat pe Bursa

    Pentru cei care vor sa joace la bursa mai multi bani decat au, exista solutii: bancile dau credite si pentru asa ceva, exista si imprumuturile de nevoi personale, iar in curand brokerii isi vor credita direct clientii.

     

    Doua banci, deocamdata, au in portofoliu imprumuturi pentru cei ce vor sa cumpere actiuni la Bursa de Valori: Libra Bank (in colaborare cu societatea de servicii de investitii financiare Vanguard) si Banca Transilvania (prin intermediul companiei de specialitate din cadrul aceluiasi grup, BT Securities). Lansat cam in acelasi timp, in urma cu aproximativ un an, creditul pentru investitii pe Bursa si-a gasit repede clienti. Asa se face ca la Libra Bank portofoliul de clienti pentru acest tip de imprumut numara in prezent circa 70 de contracte semnate, in valoare totala de peste trei milioane de dolari. La Banca Transilvania, aceste informatii nu sunt publice, reprezentantii bancii invocand confidentialitatea lor, pe motiv ca banca este listata la Bursa de Valori.

     

    Pe de alta parte, in acest moment aproape ca nu mai exista banca in Romania sa nu aiba in oferta cel putin un imprumut pentru nevoi personale nenominalizate – la fel de bune si ele pentru astfel de plasamente. Si tot pentru cei ce sunt dispusi sa riste la BVB mai mult decat ii tine propriul buzunar, viitorul (destul de apropiat, sustin reprezentantii societatilor de brokeraj) aduce inca o veste buna. „Vrem sa introducem tranzactii de cont in marja undeva in primul trimestru din 2007“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital Invest. Tranzactiile in marja, teoretic posibile dupa ce in septembrie anul trecut a intrat in vigoare noul Cod bursier, dar intarziate de lipsa pana de curand a unor reglementari necesare, sunt, de fapt, tranzactii cu bani imprumutati direct de la brokeri.

     

    Asadar, surse de finantare pentru cei ce vor sa joace la bursa exista si vor fi si mai multe cat de curand. Teoretic cel putin, oricine poate avea acces la ele – practica insa mai cerne un pic potentialii clienti. Cine si in ce conditii poate imprumuta bani pentru a investi in actiuni? Si mai ales cat e risc in decizia de a investi la bursa niste bani pe care se plateste o dobanda deloc neglijabila?

     

    „E de asteptat ca cererea (pentru tranzactii in marja – n.red.) sa vina mai ales din partea segmentului de clienti speculativi“, este de parere Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, o alta societate de brokeraj ce se pregateste sa ofere astfel de servicii „undeva in urmatoarele sase luni, cel mai probabil“. Investitorii speculativi sunt in genere mai dornici de noi fonduri, insa nu sunt exclusi si alti potentiali clienti. „Cineva poate sa acceseze astfel de instrumente in cazul unor subscrieri de capital, spre exemplu, sau pentru alte situatii similare“, adauga Brendea.

     

    In cazul unor astfel de imprumuturi, direct de la brokeri, regulile generale sunt date de Codul bursier – investitorii trebuie sa depuna garantii reprezentand echivalentul a cel putin jumatate din valoarea de piata a actiunilor ce urmeaza sa fie cumparate. Aceasta garantie (ce poate fi in numerar sau in alte titluri detinute) ar putea fi insa si mai mare, spun brokerii, in functie de deciziile lor interne. „O sa avem marje mai mari“, spune deja Razvan Pasol de la Intercapital, iar Brendea subliniaza si ca cerintele privind actiunile aduse ca garantie vor fi atent studiate. „Trebuie sa fie actiuni lichide, macar intr-o anumita masura, iar in cazul in care au avut cresteri foarte mari, nu vor fi evaluate probabil chiar la valoarea maxima“. Explicatia este, de altfel, destul de banala: in cazul in care valoarea contului scade prea mult, brokerul poate vinde automat (conform contractului) garantiile aduse de investitor.

     

    Cat despre costuri, dobanda platita pentru banii imprumutati va fi cel mai probabil peste dobanda bancara, admite Brendea – in primul rand pentru ca este un instrument mai comod decat creditul bancar (fiind accesibil clientului direct la broker) si, in al doilea rand, pentru ca multe societati de brokeraj vor fi nevoite sa se refinanteze de la banci pentru a putea acorda astfel de imprumuturi. Cele mai avantajate societati, din acest punct de vedere, sunt evident cele ce fac parte dintr-un grup financiar (avand „in familie“ si o banca).

     

    Pentru moment insa, creditele raman principala sursa de finantare pentru cei ce vor sa riste pe Bursa mai mult decat fondurile proprii. Ambele imprumuturi sunt in lei, iar solicitantul trebuie sa asigure garantii in proportie de 100% din valoarea creditului primit. Pentru linia de credit de la Libra Bank, numita SMART, garantia este reprezentata de valoarea ponderata a actiunilor din portofoliul detinut de solicitant, afirma Corina State, marketing manager la Vanguard (societatea prin care se ofera acest imprumut). Creditul este disponibil clientilor cu cel putin 30.000 de lei portofoliu ponderat, adauga State. Pe toata perioada de creditare, clientul poate face tranzactii cu aceste actiuni, atat timp cat valoarea portofoliului ponderat nu scade sub 100% din valoarea creditului primit. Si la Banca Transilvania garantiile trebuie sa acopere 100% din valoarea creditului si dobanda pe trei luni, clientul fiind nevoit sa incheie o polita individuala de risc financiar emisa de BT Asigurari (la valoarea creditului si a dobanzii pe trei luni), daca are suficiente actiuni in portofoliu. Daca nu, polita va acoperi 25% din valoarea necesarului de garantat, in completare solicitandu-se garantii reale imobiliare sau un depozit colateral (pentru 75%).

     

    Cat costa un astfel de credit? La Banca Transilvania, dobanda pentru creditul in lei este de 11% pe an, variabila, in timp ce la Libra Bank costul creditului pentru investitii in valori mobiliare tranzactionate pe piata de capital este de 15,5% pe an. Sunt dobanzi apropiate de cele ale imprumuturilor de nevoi personale nenominalizate, folosite si ele „in mod neoficial“, cum spune Pasol, pentru investitii pe Bursa. Exista totusi si banci care impun prin contract ca banii, desi sunt imprumutati pentru nevoi nenominalizate, sa nu fie investiti la bursa. Motivatia este, de altfel, evidenta: riscul jocului pe bursa este sensibil mai mare decat al altor investitii.

     

    Iar castigurile oferite de Bursa de Valori, chiar daca in scadere fata de anii precedenti, au fost in 2006 cel putin interesante: indicele BET (care exprima evolutia celor mai lichide zece actiuni din piata) a crescut cu 22,3%, iar BET FI (care exprima evolutia Societatilor de Investitii Financiare) a urcat cu 32,41%.

     

    Spre comparatie, depozitele bancare au inceput sa aduca doar spre sfarsitul anului trecut dobanzi in jur de 10% pe an, dupa ce aproape tot anul se mentinusera la valori considerabil mai mici. Nici fondurile de investitii n-au adus randamente cu mult mai spectaculoase – o medie de circa 8% la finele anului, doar cu putin mai mult decat un clasic depozit bancar. Desigur, nimeni nu garanteaza ca bursa va avea doar zile bune – o corectie abrupta nu poate fi prevazuta de nicio statistica. Dar ele exista si pot face rapid diferenta. Dar o privire aruncata pe calculele Comisiei Nationale de Prognoza arata perspective bune si in viitor pentru cei ce aleg bursa: randamentele anuale sunt estimate la peste 21%.

  • Bani in plus

    Sursele de finantare pentru investitorii pe piata de capital incep sa se inmulteasca.

     

    CREDITELE DEDICATE: Libra Bank in colaborare cu Vanguard si Banca Transilvania cu BT Securities ofera imprumuturi pentru achizitia de actiuni. Dobanzile sunt de 15,5% pe an, respectiv 11% pe an pentru creditele in lei.

     

    CREDITELE DE NEVOI PERSONALE: Imprumuturile pentru nevoi nenominalizate nu mai lipsesc din portofoliul aproape niciunei banci. Cu dobanzi ce variaza in jur de 15-20%, si ele pot oferi resurse pentru investitii pe piata de capital.

     

    TRANZACTIONAREA IN MARJA: In curand, brokerii vor oferi astfel de tranzactii practic cu credite acordate chiar de ei. Dobanzile vor fi, spun brokerii, peste nivelul celor de la credite, dat fiind ca sunt mai usor accesibile, pe de o parte, dar pentru brokeri implica si costul refinantarii.

  • TEHNOLOGIE: Fiindca asa au grait zeii

    Industria IT&C este de departe cea mai dinamica din tot peisajul economic, dar si cea mai spectaculoasa, pentru ca modifica rapid si fundamental felul in care traim. A confirmat-o cam tot ce s-a intamplat la Consumer Electronics Show 2007.

     

    Saptamana trecuta, in fata pavilionului Yahoo! de la Consumer Electronic Show 2007 (CES) din Las Vegas, proclamat drept cel mai mare targ mondial de profil, era la anumite ore coada. Oameni veniti din toata lumea sa-si expuna  inovatiile tehnologice, analisti IT&C, ziaristi specializati asteptau rabdatori sa ajunga in interior pentru a-si alcatui un melanj savuros din diferite tipuri de inghetata. Era un happening de promovare pus la cale de celebrul portal Internet, care altfel nu se simte tocmai bine in competitia cu rivalul sau Google.

     

    Paharele uriase cu inghetata sunt unul din simbolurile belsugului consumist din Statele Unite. Iar CES, organizat de patru decenii incoace numai de americani, nu avea cum sa nu imprumute ceva din comportamentul acestora: pofta de spectacol (denumirea evenimentului e cat se poate de potrivita) si, mai ales, atmosfera de competitie pe viata si pe moarte, mult mai vizibila decat in cazul targului anual similar pus la cale de europeni, CeBIT. Sa nu uitam ca 90 dintre cei mai bogati 400 de americani inventariati de Forbes si-au constituit averea din software, hardware, Internet si servicii specifice. Si tot in aceasta industrie a aparut cel mai bogat om din lume.

     

    Un exemplu concludent de competitie acerba: razboiul discurilor optice, capabile sa stocheze filme cu imagine de inalta definitie: Blu-ray si HD DVD. Fiecare tehnologie este sustinuta de anumiti producatori de electronice sau de mari case de productie de film (e adevarat, unii joaca insa la doua capete). Timp de luni bune, analistii au tot facut pronosticuri asupra castigatorului, care sigur ar urma sa-si trimita competitorul in zona falimentului. Intre timp a fost creat playerul „democratic“, capabil sa redea ambele formate, dar lupta nu s-a domolit. La targul din Las Vegas a continuat confruntarea, inclusiv mediatica. In vreme ce in publicatia oficiala a CES au aparut articole de sustinere a formatului HD DVD, tabara Blu-ray a raspandit pe la standurile cu comunicate de presa o revista proprie de propaganda, destul de agresiva, care titra cu litere de o schioapa: „Victoria Blu-ray este inevitabila“. Si argumenta pe baza vanzarilor explozive ale PlayStation 3, consola de video games semnata Sony, capabila totodata sa ruleze acest tip de disc.

     

    E posibil ca lucrurile sa se lamureasca totusi intr-un timp rezonabil, atat timp cat unii analisti (Kagan Research, de exemplu) prevad ca in maximum cinci ani piata discurilor HD o va eclipsa pe cea a DVD-urilor clasice. Consumatori inraiti ai noilor tehnologii, 41% dintre americani vor avea deja televizoare de inalta definitie la sfarsitul acestui an, iar lipsa deznodamantului in povestea Blu-ray versus HD DVD a tot complicat pana acum lucrurile, derutandu-i pe cumparatorii care n-au mai stiut ce player sa-si ia, ca sa nu cheltuiasca banii degeaba.

     

    Prin traditie, CES este privit mai ales drept un targ al tendintelor, al viitorului. Show-ul  pe care marile companii il desfasoara aici are doua acte principale: lansarea unor echipamente sau tehnologii care vor intra in scurt timp pe piata si dezvaluirea unor proiecte revolutionare care mai au de asteptat insa cativa ani pana sa se concretizeze. Acestea din urma, insumate si coroborate, permit in final coagularea tendintelor noii lumi digitale, avand Internetul drept coloana vertebrala, atat pentru business, cat si pentru entertainment.

     

    Reuniti in acelasi spatiu si pusi sa arate de ce sunt in stare, liderii companiilor tehnologice par niste zei care stiu cel mai bine ce ne trebuie noua, pamantenilor de rand, pentru a fi fericiti: sa fim tot timpul conectati la informatia electronica si distrati cu cat mai multe show-uri multimedia, la o calitate a imaginii high definition. E drept ca o parte dintre propunerile lor tehnologice sunt simple exercitii de stil, pentru ca nu vor merge niciodata spre definitivare. Dar unde sa-si gaseasca imaginatia un loc mai propice decat in acesta industrie pentru care entertainmentul oferit consumatorilor prin echipamente si servicii este o obsesie?

     

    Prin urmare, nu lipsesc din reteta spectacolului tehnologic nici micile cacealmale, concretizate mai ales in hiperbolizarea performantei produselor. De pilda, revolutionarul robot Asimo produs de Honda a tinut la CES o demonstratie in fata unui public strans ca la urs. Asimo s-a dovedit capabil sa alerge natural, sa urce scarile, sa joace fotbal, sa dialogheze cu insotitorii sai. La final, dupa ce a cules aplauze calduroase (e induiosator de uman cu vocea lui de personaj de desene animate), un ziarist i-a intrebat pe tehnicieni cat de mult au folosit  telecomanda in demonstratia capacitatilor robotelului, altfel cel mai evoluat din lume. Oficialii Honda au admis cu oarece jena (telecomanda nu s-a vazut nicio clipa) ca initierea tipurilor de miscari ale lui Asimo s-a facut prin remote control – „insa restul, tot ce ati vazut, l-a facut robotul, fara ajutor“.   

     

    Nume grele ale industriei IT&C, adevarati eroi civilizatori in domeniul tehnologiei, au sosit in acest an la CES pentru a vorbi despre viitor. Lista a fost deschisa de Bill Gates, al carui discurs a creionat imaginea Microsoft drept o corporatie preocupata sa dezvolte software pentru domenii dintre cele mai diverse, de la sisteme de comunicatii si entertainment pentru automobile (impreuna cu Ford) pana la bucatarii si dormitoare inteligente. Surpriza Microsoft la CES a fost prezentarea in premiera a unor functii evoluate ale noului sistem de operare Windows Vista, cum sunt hartile 3D pentru pozitionare, wallpaper-urile full motion (in loc de imagini statice, ca pana acum, vom putea pune pe monitorul computerului, drept fundal, scurte inregistrari video) sau noua functie de cautare dupa cuvinte, care permite scanarea aprofundata a tot ce inseamna informatie in computer: e-mail, documente, site-uri vizitate.

     

    Au starnit interesul si noile functii de editare si organizare a fotografiilor digitale. Microsoft pare sa-si fi ales doua tinte de dezvoltare pe viitor: accesul individului la informatie oriunde si oricand (conectivitate) si entertainmentul digital. Astfel au aparut proiecte noi: solutii software pentru televiziunea digitala, de inalta definitie, livrata prin Internet de mare viteza si a carei structura de programe, de informatie si de interval al consumului pot fi croite dupa gusturile fiecarui utilizator, sau chiar folosirea consolei de jocuri video Xbox 360 drept echipament (set-top box) pentru livrarea aceleiasi televiziuni de noua generatie.

     

    Concluzia a fost ca, in urmatorii cinci ani, televiziunea va deveni fundamental cu totul alta: interactiva, personalizata, capabila sa combine diverse tipuri de informatie si cu o evidenta nota democratica, pentru ca inregistrarile video personale, facute de amatori, se vor amesteca, spre a fi consumate in familie sau comunitatea virtuala,  printre cele profesioniste (my own television). Iar televiziunea a tinut, de altfel, capul de afis si printre producatorii de echipamente, dar si de software si aplicatii. Nu mai e un basm ca televizoarele plate de ultima generatie au ajuns la preturi decente. Competitia este intensa si aici, marii fabricanti ajungand la performante notabile in materie de design, dimensiune a ecranului si rafinament tehnologic.

     

    Nu au lipsit de la CES sefii celor mai mari producatori mondiali de telefoane mobile – Olli Peka Kallasvuo de la Nokia, si Ed Zander, rivalul sau de la Motorola – aflati in permanenta disputa pentru locul unu mondial. Convergenta tehnologiilor a fost laitmotivul si in discursurile celor doi. Motorola este preocupata intens de solutiile pentru televiziune pe telefonul mobil, de acces la continutul multimedia in orice situatie pe acelasi terminal. Firma americana a definitivat si un parteneriat cu Yahoo! pentru crearea unui serviciu de Internet mobil destinat terminalului RAZR MAX si care sa ofere stiri in timp real, cautare, e-mail, plus acces la servicul foto Flickr.com.   

     

    Presedintele si CEO al Nokia, Olli Peka Kallasvuo, a remarcat ca, dupa cum Internetul evolueaza permanent, tot asa trebuie sa se intample si cu echipamentele care ni-l furnizeaza. A reamintit ca telefoanele mobile tind sa devina adevarate computere portabile, destule modele fiind mai puternice decat erau multe dintre PC-uri acum 10 ani: exemplul sau a fost modelul N95 (care va fi lansat in martie), dotat cu camera foto performanta, MP3 player, Web browser si navigator GPS. Si pentru a se asigura ca utilizatorii de telefoane-computere mobile vor avea ce face cu noile lor jucarii, Nokia va dezvolta o retea wireless de Internet de mare viteza de tip WiMax.

     

    Combinatiile de tehnologii, definite de un termen drag artizanilor IT&C – convergenta – par infinite: televiziune plus Internet, jocuri video si televiziune, telefonie si televiziune plus Internet, automobile si software si lista ramane deschisa. Pare clar pentru toata lumea ca, fie ca o dorim sau nu, peste cativa ani nu vom mai fi aceiasi. Zeii tehnologici ne pregatesc jucarii fascinante si un nou mod de viata. Totalmente digital. The show will go on!

  • CES 2007 in cifre

    • 2.700 de companii expozante
    • 140.000 de participanti
    • Circa 7.000 de vizitatori pe zi
    • Suprafata de expunere echivaleaza cu cea a 35 de terenuri de fotbal, de 11 ori mai mare decat cea de la prima editie, din 1967
    • La editia de anul trecut s-au consumat peste 100.000 de cesti de cafea Starbucks, estimarea pentru editia de acum fiind de 115.000.

  • Pe catwalk

    SHARP a lansat cel mai mare televizor LCD din lume (diagonala de 2,7 metri) care va intra in magazine in vara. Pretul urmeaza sa fie anuntat.

     

    HITACHI a devenit campioana stocarii de informatie, cu un hard disc de 1 TB (1.000 GB), o capacitate suficienta pentru a inmagazina mii de filme. Intreaga colectie de carti a Congresului american ar intra pe 10 astfel de componente. Pret: 400 $.

     

    MOTOROLA a anuntat un parteneriat cu Warner Music Group, pentru lansarea pe piata a unor carduri de memorie incarcate cu hituri muzicale din anii ’70 si ’80 care pot fi ascultate pe telefonul mobil.

     

    LG a prezentat primul sau player hybrid Blu-ray Disc si HD DVD, inclusiv o varianta  pentru PC, pe nume „super Multi Blue“. Va fi lansat in curand, la un pret de 1.200 $.

     

    HP incearca piata cu TouchSmart PC, primul computer proiectat special pentru bucatarie. Va fi lansat in curand, are ecran tactil, iar conectat la cablul TV joaca si rolul de televizor. Va fi echipat cu Windows Vista.

     

    DirecTV va infiinta prima liga mondiala profesionista a gamer-ilor. Fiecare regiune (cele doua Americi, Marea Britanie, Europa, Orientul Mijlociu, Asia si Australia) va organiza campionate online pentru a-si desemna echipa campioana la jocuri video. Patru dintre acestea se vor infrunta intr-un Grand Slam, dupa modelul altor sporturi. Finala va avea loc, evident, in SUA.

     

    MICROROBOT a finalizat o noua generatie de roboti-mop care se deplaseaza autonom, analizeaza gradul de murdarie a podelelor, le aspira, le freaca si le spala dintr-o singura trecere. La final se duce singur la priza pentru a se alimenta.

     

    SANYO propune fotoliul de relaxare „Gravitatie zero“. Pozitia in care sta ocupantul este foarte relaxanta, fiind adoptata si de astronauti la lansarea in spatiu. Fotoliul executa un masaj delicat cu ajutorul a 24 de airbag-uri.

     

    SAMSUNG a lansat nu mai putin de cinci camere foto digitale, cu rezolutii cuprinse intre 6 si 10 megapixeli si la preturi convenabile.

     

    SANDISK a starnit interesul cu noul sau MP3 player Wi-Fi, considerat de unii drept un rival serios al celebrului iPod. Principalul avantaj al Sansa Connect, denumirea noului device, este ca se conecteaza la Internet wireless, oriunde identifica un hotspot, si isi „trage“ muzica. De asemenea, posesorii noului player isi vor putea trimite muzica unul altuia.

  • FORTE OPUSE PE CURSUL DE SCHIMB

    Mentionand de la bun inceput ca un pronostic exact pe evolutia cursului a devenit, in conditiile actuale, un joc cu hazardul, bancherii puncteaza totusi cateva elemente ce pot duce la aprecierea sau caderea brusca a leului.

     

    INVESTITIILE STRAINE DIRECTE: Vor continua sa vina si in 2007 – este o certitudine in viziunea tuturor analistilor. In privinta volumului, parerile difera insa: unii asteapta un nivel record, in timp ce altii spun ca va fi sensibil mai mic decat in 2006.

     

    FLUXURILE DE CAPITAL: Randamentele ridicate pe piata monetara, cresterea economica solida si oportunitatile de investitii din Romania in conditiile liberalizarii complete a pietei monetare la sfarsitul lui 2006 vor mentine la un nivel ridicat volumul intrarilor de valuta – investitii directe si speculative, cred analistii.

     

    REMITERILE DIN STRAINATATE: Vor ramane la un nivel considerabil ridicat, estimat de Daniel Buzatu de la Banca Romaneasca – la circa 1,5-2 miliarde de euro in primele sase luni ale anului.

     

    DEFICITUL COMERCIAL: Va continua sa creasca, in principal pe baza cresterii importurilor. Vlad Curteanu de la Finansbank estimeaza, spre exemplu, ca deficitul comercial ar putea creste cu peste 40% in 2007. Dupa primele zece luni ale anului, deficitul de cont curent s-a apropiat de 7,75 mld. euro, conform datelor BNR, in conditiile in care dezechilibrul comercial in aceeasi perioada s-a ridicat la circa 8,3 miliarde de euro.

     

    DOBANZI: Continuarea tendintei usor ascendente pentru rata dobanzii de referinta a zonei euro, coroborata cu expectatia de reducere a dobanzilor pentru moneda nationala, poate genera deprecierea leului.

     

    INTERVENTII BNR: Posibila interventie a bancii centrale pentru a stopa aprecierea leului apare din ce in ce mai probabila, in opinia multora dintre bancheri.

     

    FACTORI PSIHOLOGICI: Deprecierea leului poate surveni si ca urmare a unor iesiri masive de capital speculativ, din cauza modificarii comportamentului investitorilor de portofoliu pe pietele emergente.

     

    SOCURI: Instabilitatea politica, modificarea politicii monetare si a regimului rezervelor minime obligatorii sunt de asemenea factori care pot provoca volatilitati ridicate ale cursului de schimb.

  • IMPACTUL ADERARII DIN ANUL 2004

    Polonia

     

    Aderarea la UE a generat cea mai puternica apreciere a monedei nationale dintre cele trei state din regiunea central europeana integrate la aceeasi data.



    Cehia

     

    Finalul de an 2004 a adus pentru coroana ceheasca o intarire abrupta in fata euro, dupa ce tot anul miscarile au fost de mult mai mica amploare.



    Ungaria

     

    Pe piata valutara maghiara aderarea la Uniunea Europeana a generat o volatilitate accentuata, cu miscari ale cursului euro/forint „in dinti de fierastrau“.

  • In trei pasi

    Suprafetele pe care jucam fotbal sau tenis sunt nu doar terenuri, ci constructii in adevaratul sens al cuvantului. Varianta ideala consta, spun investitorii, intr-o baza cu cel putin doua terenuri, facuta in parteneriat cu un proprietar de teren si care este inchiriata pentru joc in proportie de peste 80%.

     

    SUBSTRUCTURA: Terenul va fi construit pe o fundatie solida, care va fi asfaltata. Preturile (care variaza mult in functie de tipul solului si de materiale) pornesc de la 15 euro/mp si ajung pana la 30-40 euro/mp.

     

    SUPRAFATA DE JOC: Cele mai ieftine suprafete sintetice costa de la 10-13 euro/mp (cele mai ieftine variante) pana la 50-60 euro/mp (suprafete de competitie). Un raport bun calitate-pret este oferit de suprafetele care costa intre 23 si 27 euro/mp.

     

    ACOPERIRE: Pe timpul iernii, terenurile pot fi acoperite cu baloane care costa intre 50-60 euro pe metrul patrat de teren acoperit si 100 euro. Un balon cu care se poate acoperi un singur teren costa 25.000 de euro, pentru doua terenuri – 45.000 de euro, iar pretul devine cu atat mai avantajos cu cat se acopera cat mai multe terenuri cu un singur balon.

     

    DOTARI: Fileurile si stalpii pentru un teren costa aproximativ 500 de euro. Instalatia de nocturna porneste de la 2.300 de euro (varianta simpla a montarii de becuri cu halogen la inaltime) si poate atinge 12.000  de euro fara TVA, in baza unui proiect pro-fesionist si cu materiale de calitate.

  • DRUMUL LEULUI IN 2006

    APRECIERE: Pentru 2007, trendul pentru leu este clar de apreciere, crede Otilia Ciotau, senior economist la Piraeus Bank, bazandu-se pe experienta tarilor din valul de aderare 2004, care au avut de-a face cu o apreciere semnificativa a monedelor nationale. Leul are toate motivele sa urmeze aceeasi traiectorie, in cazul in care nu  se declanseaza o criza politica sau nu apare un factor major de instabilitate.

     

    SUSTENABILITATE: Data fiind dinamica deficitului de cont curent, o apreciere nominala puternica a cursului de schimb nu mai este posibila fara a avea un risc major de depreciere corectiva ulterioara, crede Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank Romania. In opinia sa, leul se poate aprecia sustenabil in termeni reali cu 3-4% pe an, ceea ce ar putea permite o apreciere nominala de maxim 1-2% pe an.

     

    ADERARE: Intrarea efectiva in UE nu va fi resimtita spectaculos pe piata valutara, crede presedintele CEC, Eugen Radulescu, tot asa cum, adauga el, nici liberalizarea contului de capital nu a avut un impact sesizabil. Tendinta va fi, totusi, de apreciere a leului, atat ca urmare a intrarilor de capital, cat si a castigurilor de productivitate a muncii.

  • CINE A CASTIGAT PARIUL TRECUT?

    Nici unul dintre bancherii ce au facut prognoze la solicitarea BUSINESS Magazin la inceputul lunii iulie 2006 nu a anticipat forta leului pe final de an si raportul de 3,3817 lei/euro cu care acesta a incheiat luna decembrie. Multi s-au grabit atunci sa prezica leului o depreciere pe final de an, nelipsind nici asteptarile pentru cotatii spre 3,6 lei/euro.

     

    Banca

    Euro/leu

    Dolar/leu

    Alpha Bank

    3,50-3,55

    N/A

    BCR

    3,50-3,55

    2,88-2,93

    Carpatica

    3,42-3,47

    2,73-2,78

    Finansbank

    3,48-3,53

    2,65-2,70

    HVB Bank

    3,49-3,54

    N/A

    ING Bank

    3,43-3,48

    N/A

    OTP Bank

    3,47-3,52

    N/A

    Raiffeisen Bank

    3,58-3,63

    2,65-2,69

    Volksbank

    3,50-3,55

    2,65-2,70

    Unicredit

    3,48-3,53

    2,83-2,88

     

    N/A: Bancile nu au dorit sa faca previziuni;

    SURSA: BANCILE COMERCIALE

     

    Nici in privinta dolarului socotelile bancherilor nu s-au prea potrivit cu realitatea – cele mai optimiste previziuni au vazut un curs dolar/leu undeva in intervalul 2,65-2,69 lei/dolar. Verdictul final, consemnat de BNR in ultima zi a anului, a fost insa mult diferit – 2,5676 lei. Raportul dintre leu si dolar depinde insa de jocul intre euro si dolar, care a produs si el surprize mari. Pe ansamblu, in 2006 dolarul a pierdut peste 17% in fata leului, in timp ce moneda europeana a pierdut, in termeni nominali, circa 8%.

     

    Daca remiterile romanilor din strainatate, interventiile BNR si fluxurile comerciale au facut legea pe piata valutara din Romania pentru ceva ani, lucrurile s-au schimbat in 2006. Nici urma de interventii ale bancii centrale, remiteri cu impact relativ redus in lunile de vara si spre sfarsitul anului, iar fluxurile comerciale, din ce in ce mai mici ca pondere in totalul fluxurilor, nu au mai produs traditionala depreciere de sfarsit de an a leului.