BusinessMagazin

Blog

  • Impozitarea micilor antreprenori: de ce nu fac PNL şi PSD front comun în faţa Bruxellesului pentru susţinerea taxei pe cifra de afaceri? Pentru ca pensiile să treacă de 9% din PIB, partidele care conduc România s-au bătut la Bruxelles, dar la întreprinzători doar se grăbesc să arate că celălalt e vinovat

    Scăderea pragului pentru impozi­tarea microîntreprin­derilor, unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a suspendat plata cererii a treia din PNRR, este subiect de campanie pentru coaliţia PSD-PNL.

    Pe de-o parte, liderii celor două partide, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, spun că trebuie rezolvate cerinţele din PNRR, dar pe de altă parte nicio parte nu îşi asumă, concret, susţinerea micilor întreprinzători sau scăderea pragurilor.

    Cum poate România să susţină în faţa Comisiei Europene sprijinul pentru antreprenorii mici?

    Antreprenoriatul este încă la început în România, chiar dacă este în plin avânt, iar creşterea taxelor pentru micii întreprinzători ridică problema susţi­nerii antreprenorilor mici, la început de drum, care nu au capitalul şi puterea de investiţii a companiilor mari.

    Ionuţ Popescu, care are un centru de echitaţie în Dâmboviţa, spune că deja a trecut la impozitul pe profit din 2024 şi, deşi nu are venituri mai mari, plăteşte mult mai multe taxe.

    „Noi am trecut deja la impozit pe profit şi diferenţa este semnificativă. Nu am ajuns să avem o cifră de afaceri mai mare, doar

    ne-au crescut taxele. Situaţia nu este deloc roz pentru noi. Să existe un regim de impozitare mai accesibil pentru micii întreprinzători este foarte valoros. Pe de altă parte, înţelegem şi problema guvernului, pentru că tot companiile mari au abuzat. Tot cei mari au profitat în realitate de regimul ăsta de taxe. Guvernul nu are capacitatea să se ocupe cu adevărat, să îi protejeze pe cei la început de drum şi care vor să facă treabă“, spune el pentru ZF.

    În acest moment sunt peste 400.000 de microîntreprinderi care au afaceri mai mici de 500.000 de euro, care generează afaceri de 70-80 mld. lei pe an şi angajează spre 2 milioane de salariaţi.

    Practic, peste 70% din companiile active din România fac parte din sfera microîntre­prinderilor, ele fiind, de altfel, şi cele mai fragile la şocuri fiscale sau la crize.

     

    Guvernul a trimis către Bruxelles şi a agreat un plan de reducerea  defici­tului bugetar pe o perioadă de şapte ani. Printre măsurile menţionate se numără şi scăderea pragului pentru impozitarea microîntre­prinderilor, dar nu este specificat exact ritmul de scădere. Ce ar însemna impozite mai mari pentru micii întreprinzători?

    Microîntreprinderile au acum un impozit pe cifra de afaceri de 1% dacă au afaceri sub 60.000 de euro anual sau  de 3% dacă au afaceri între 60.000 şi 500.000 de euro pe an.

    Discuţia dintre PSD şi PNL pe regimul microîntreprinderilor vine în contextul în care scăderea pragurilor pentru microîntreprinderi era cuprinsă în PNRR şi o condiţie pentru o parte din sumele din cererea de plată numărul trei. Pe de altă parte, scăderea pragului la microîntreprinderi a devenit un angajament şi în planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. Marcel Ciolacu, liderul PSD, spune că scăderea pragului a fost asumată în PNRR inclusiv de PNL, când a fost conceput PNRR, în 2021. De cealaltă parte, Nicolae Ciucă, liderul liberal, dă vina pe PSD pentru nerealizarea reformelor. Întrebat însă ce vrea să facă în legătură cu reducerea plafoanelor la microîntreprinderi, el a răspuns: „Şi acum ne opunem coborârii pragului. Este vorba de pierderea unui procent din banii alocaţi jalonului respectiv şi trebuie să vedem care sunt efectele. Putem să ne permitem să pierdem o parte din bani sau putem să pierdem foarte mulţi bani ajungând să se dizolve foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii“, a spus Ciucă.

    Nici în PNRR şi nici în planul fiscal prezentat de guvern la Bruxelles nu sunt ţinte clare de reducere a pragului pentru microîntreprinderi. În PNRR se vorbeşte despre reducerea graduală a companiilor cu regim fiscal redus, începând cu 2022. Or, în România a scăzut la jumătate acest număr, de la 900.000 la final de 2022, la circa 410.000 la jumătatea lui 2024. Scăderea cea mai mare a venit după reducerea pragului de la afaceri de 1 mil. euro la 500.000 euro, începând cu 2023.

    Cu toate acestea, nu se văd încasări mai mari din impozitul pe profit în 2024 din aceste măsuri. Spre exemplu, ZF a scris la începutul lunii septembrie că aproape toată creşterea din încasările de impozit pe profit ale guvernului a venit din taxa suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor mari şi a băncilor. Întreprinderile mici şi mijlocii, chiar dacă au venituri mai mici decât marile companii multinaţionale, sunt coloana vertebrală a econo­miei României şi cele mai sensibile la şo­curi, ele fiind primele „măturate“ în orice criză. O companie mare are, de obicei, de unde reduce din costuri în vremuri de criză, de la bugete de marketing, la angajări sau bugete de investiţii, pârghii pe care cei mai mulţi întreprinzători mici nu le au. Costin Bădilă, fondatorul producă­torului de bere artizanală AuGustA, care a investit un milion de euro în fabrica de la Avrig, spune că problema susţinerii micilor întreprin­zători merge mai departe de impozitare.

    „Fiecare companie are specificul şi nevoile ei. Eu am fost până acum la micro şi mi-am dat seama că începând de anul viitor este mai avantajos să trec pe impozitul pe profit.“

    „Cred că problema are un răspuns mai complex şi ar trebui inclusiv codul fiscal să fie restructurat pentru a ajuta firmele care sunt în demaraj. Noi, indiferent pe ce palier ne situăm, avem aceleaşi obligaţii. În industria berii eu am aceleaşi reguli de respectat ca şi Heineken. Nu accizele ne omoară, ci toată stufoşenia, în care o companie care are un angajat sau doi, cum sunt eu, trebuie să joace cu aceleaşi reguli.  E nevoie de o decizie strategică pentru susţinerea micilor întreprinzătoriî, spune el.

     

    Cum arată acum regimul microîntreprinderilor

    Microîntreprinderile au două cote de impozitare:

    ♦ 1% pe venituri pentru microîntreprinderile care au venituri mai mici de 60.000 euro şi nu activează în domeniul IT/medical/HoReCa/juridic

    ♦ 3% pe venituri pentru microîntreprinderi cu venituri de 60.000-500.000 euro.

    Condiţii pentru încadrarea la microîntreprinderi:

    ♦ să aibă un salariat cu normă întreagă

    ♦ veniturile din consultanţă să fie de sub 20% din cifra de afaceri;

    ♦ cifra de afaceri să fie de sub 500.000 euro;

    ♦ asociaţii să nu aibă deţineri de cel puţin 25% în mai mult de 3 microîntreprinderi.

     

    Care sunt măsurile pe care guvernul ar urma să le ia pentru reducerea deficitului bugetar de la 7,9% din PIB la sub 3%:

    Măsuri pe venituri:

    ♦ Implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală (eliminarea excepţiilor fiscale, digitalizarea vămilor);

    ♦ Implementarea măsurilor pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare;

    ♦ Creşterea redevenţelor;

    ♦ Operaţionalizarea Neptun Deep şi încasarea redevenţelor.

    Măsuri pe cheltuieli:

    ♦ Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB la 8,3%;

    ♦ Scăderea graduală a plafoanelor pentru regimul microîntreprinderilor;

    ♦ Menţinerea unei ponderi de aproximativ 5% din PIB a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile;

    ♦ Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031;

    ♦ Creşterea ponderii cheltuielilor cu investiţiile în PIB la 7,8% din PIB în anul 2025, la 7,7% din PIB în anul 2026 şi 6,5% în PIB în anul 2027 urmată de o menţinere a ponderii în PIB a cheltuielilor de peste 5%, ţinând cont că din anul 2027 se termină perioada implementării PNRR.

  • Unde se află oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.

    Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • Top Billboard al secolului XXI a fost dezvăluit! Află cine sunt artiştii cei mai celebraţi ai secolului

    Adele a vândut milioane de albume şi a câştigat numeroase premii prestigioase. Albumul „30” explorează experienţele personale şi evoluţia după un divorţ. Nicki Minaj influenţează cultura pop cu stilul său unic şi versurile provocatoare.
    Miley Cyrus aduce un stil eclectic şi versatil în muzica pop contemporană.

    Celebra cântăreaţă Adele este plasată pe locul zece în topul celor mai buni popstar-uri ai secolului XXI, conform Billboard.

    Este o realizare remarcabilă pentru această artistă talentată, care ne-a cucerit inimile cu vocea ei inconfundabilă şi cu hituri memorabile.

    Cum a reuşit Adele să ajungă în acest top?
    Adele, cu vocea ei unică şi emoţiile profunde pe care le transmite, a reuşit să ne cucerească inimile de la primul ei album, „19”, lansat în 2008. De atunci, cariera ei a fost un adevărat montagne russe de succes.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Vietnam a atras branduri de top din industria textilă care dispare din Europa de est. Vrea să devină o putere globală în producţia de electronice şi de cipuri. Pot concura economiile est-europene cu ţara comunistă pentru investiţii?

    ♦ În septembrie, Sanbang Company din Singapore a început construcţia unei fabrici de prosoape şi ţesături în Vietnam, o investiţie de 30 de milioane de dolari ♦ Vietnam, o ţară comunistă, a atras 3.500 de proiecte de investiţii străine în industria îmbrăcăminţii şi textilelor cu o valoare combinată de 37 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale.

    Industria textilelor aduce valoare adăugată mică şi este văzută ca specifică economiilor slab dezvoltate sau emergente. Însă tot în septembrie gigantul sud-coreean al electronicelor Samsung a anunţat că va investi 1,8 miliarde dolari într-o nouă fabrică de ecrane OLED în Vietnam, unde mai are active de producţie de 6,5 miliarde dolari. De la producţia de pânză din bumbac la ecrane pentru telefoane mobile este cale lungă, însă guvernul vietnamez lungeşte şi mai mult această cale. Pe lângă faptul că intenţionează să facă din acest stat o alternativă la China pentru industria manufacturieră internaţională, caută să pună Vietnamul pe harta lumii a producătorilor de cipuri, competiţie în care se luptă deocamdată cu Malaysia. În timp ce statele est-europene, care pierd producţie manufacturieră cu valoare adăugată mică, adică pierd fabrici de textile şi de componente auto, tind să se specializeze pe câteva sectoare, Vietnamul pare că poate produce orice. Dacă înainte toate mărunţişurile dintr-o gospodărie păreau să fie făcute în China, în prezent sunt şanse ca jumătate din produsele precum telefoane mobile, echipament de outdoor, încălţăminte şi mobilă să fie Made in Vietnam. Branduri ca Nike, Fjallraven, Northface, Merrell, ADIDAS, Intel, Samsung, Apple,  LG, FOXCONN au fabrici acolo. Potrivit Reuters, jumătate din încălţămintea Nike este fabricată în Vietnam. O cifră neoficială spune că 70% din produsele brandului suedez de lux Fjallraven vin din fabricile vietnameze. Iar numărul fabricilor creşte, în timp ce uzinele vechi se extind.

    Ţara comunistă a primit investiţii străine directe de 25 miliarde dolari în primele nouă luni ale acestui an. Spre comparaţie, ISD din Ungaria, un stat membru al UE şi cu o politică de industrializare considerată agresivă, au sărit de 13 miliarde euro în 2023, stabilind un nou record prin dublare faţă de anul precedent. Tot anul trecut, în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, au intrat investiţii străine nete de 28 miliarde euro, cu 24% mai mici decât în 2022. Capitalul atras în Vietnam este în creştere cu aproape 12%, potrivit datelor oficiale. În economia asiatică au investit 98 de ţări şi teritorii. Dintre acestea, se remarcă Singapore, China, Coreea de Sud, Hong Kong şi Japonia. Vietnamul pare să trăiască o poveste economică de succes. Banca Mondială prognozează că va avea anul viitor cel mai puternic avans dintre economiile emergente din Asia de sud-est. Aşa cum o arată dispariţia în ultimii ani a industriei textilelor, de îmbrăcăminte şi încălţăminte din Europa de est, economiile din regiune concurează direct cu cea vietnamenză. Ce o scoate pe aceasta din urmă în faţă? BM şi-a îmbunătăţit prognozele pentru economia Vietnamului mulţumită unui nou impuls de creştere observat la exporturile manufacturiere, turismului şi nu în ultimul rând investiţiilor, pe care se bazează puternic pentru creştere. Iar investiţiile străine intră în Vietnam în condiţiile în care investitorii încearcă o diversificare pentru a se pune la distanţă sigură faţă de China, aflată în conflict comercial cu SUA, explică Deutsche Welle.

    Guvernul vietnamez caută să profite de tensiunile dintre cele două superputeri. Dar la ascensiunea economiei contează şi populaţia de 100 de milioane de locuitori şi emergenţa clasei de mijloc. Vietnamul a devenit o bază bună de producţie până şi pentru companii chineze. Nu poate fi ignorat nici faptul că industria vietnamenză creşte în umbra celei chineze. China, comunistă şi ea, este cel mai mare partener comercial şi cea mai mare parte din input-urile pentru producţia manufacturieră vin de la furnizori chinezi.

    Pe de altă parte, SUA sunt al doilea partener comercial ca mărime al Vietnamului şi cea mai mare piaţă de export.

    Companiile americane produc în Vietnam pentru a vinde acasă. Apple a investit acolo peste 15 miliarde dolari în ultimii cinci ani. Ceea ce îi atrage pe producătorii străini sunt salariile mici şi forţa de muncă tânără şi educată. Aproape 60% din locuitori au mai puţin de 35 de ani. Salariile sunt considerate mici după standardele occidentale, dar cresc şi acolo. Salariul minim porneşte de la 137 dolari pe lună şi ajunge la 196 dolari pe lună. Nivelurile sunt cu 6% mai mari faţă de 2022. Dar ceea ce poate conta mai mult sunt salariile în industriile superioare şi comparaţia cu cele din ţările concurente.

    Inginerii electronişti vietnamezi sunt plătiţi cu 8.000 dolari pe an. Cei din Malaysia primesc de două ori mai mult, cei din Coreea de Sud 34.000 dolari, cei din Taiwan 46.000 dolari, cei din Japonia 50.000 dolari, iar cei din Singapore 68.000 dolari pe an. Şi securitatea energetică contează la atragerea investiţiilor. O arată criza de energie din Europa, care a făcut ca preţurile să explodeze. Vietnamul este importator net de energie. Cumpără de la vecini, inclusiv din China, şi încă se bazează pe energia din cărbune.

     

     

  • Sorin Pâslaru, ZF: Autostrada să ne ducă întâi de la noi la noi, apoi la alţii. De ce Autostrada Moldovei va accelera creşterea economică şi în Republica Moldova, care are duminică un vot crucial privind aderarea la UE

    Ideea că autostrada A7, Ploieşti-Suceava, va contribui prea puţin la dezvoltarea economică a Moldovei dacă nu va fi însoţită şi de A8,  Iaşi-Târgu Mureş, prinde în mod surprinzător tot mai multă putere la Iaşi, după cum a reieşit ca urmare a unei dezbateri despre dezvoltarea economică şi financiară a regiunii de nord-est găzduite de ZF în această săptămână în „capitala” Moldovei.

    Oamenii de afaceri din Iaşi spun că au nevoie în primul rând de o legătură cu Occidentul, nu cu Bucureştiul. Ieşenii şi-au lungit gâtul tot privind peste gardul celor două rânduri de munţi spre Occident şi aşteaptă cu nerăbdare breşa care să le permită accesul mai rapid pentru mărfuri şi pentru oameni spre vest.

    E de înţeles această frustrare faţă de alte metropole precum Cluj sau Timişoara, deja legate pe autostradă de ani buni de partea „cealaltă”. Însă vestea bună este că spre deosebire de acum 20 ani, perioada de dinaintea de aderarea la UE, modelul economic de creştere al României prin investiţii străine directe s-a schimbat, aşa încât axa nord-sud a autostrăzii A7, care va fi gata în doi ani, va avea o importanţă suficient de mare, dacă nu mai mare decât viitoarea A8, pentru dezvoltarea regiunii de nord-est.

    Modelul s-a schimbat sub influenţa a doi factori. În primul rând, investitorii străini industriali pe care i-ar aştepta Moldova să folosească A8 nu mai sunt la fel de aprigi ca în perioada 2003-2008. De 2-3 ani, investiţiile străine directe cresc doar pe baza creditelor intragroup şi a profitului reinvestit. Capitalul social subscris nou este negativ de fapt, fiind depăşit de retragerile de profit. Industria germană, principalul investitor în capacităţi în vestul României, traversează o perioadă dificilă din cauza deconectării de la energia ieftină din Rusia, a competiţiei cu China şi în general este destul de dezorientată pentru a mai căuta extindere în următorii ani.

    În al doilea rând, autostrada A7 vine într-o zonă foarte densă din punctul de vedere al populaţiei şi al dezvoltării economice. În mod normal aceasta ar fi trebuit să fie a doua autostradă, A2. Nu degeaba DN 2 este Bucureşti-Iaşi. Judeţul Iaşi are 1 milion de locuitori, fiind cel mai populat judeţ din România. La o cifră de afaceri de 500 miliarde de euro, jumătate reprezentată de companii cu capital privat românesc, adică 250 miliarde de euro, şi la un profit de 10%, firmele româneşti au de investit în fiecare an 25 miliarde de euro.

    Finalizarea A7 va fi ca şi apariţia unei artere noi de circulaţie pentru mărfuri, servicii şi oameni care va accelera businessul intraregional. De aici va veni cea mai mare creştere pentru Iaşi şi toate judeţele din Moldova: pur şi simplu din comunicarea între judeţe. Capitalul abia aşteaptă să se dezvolte regional, comerţul să accelereze şi resursele să-şi găsească cea mai bună utilizare.

    Nu mai aşteptaţi scăparea de la alţii, că nu o să vină. Sau dacă vine, vine insular şi aşa cum vine aşa şi pleacă. Doar mobilizarea resurselor locale prin punerea de valoare adăugată peste materiile prime agricole, peste resursele naturale este cea care aduce creştere solidă şi dezvoltare adevărată, pe termen lung. Autostrada este să mergem de la la noi la noi întâi, mai vedem după ce mai facem cu alţii. Mai bine creşti puţin câte puţin, punând resursele la treabă şi acumulând cunoştinţe.

    Cu noua autostradă A7, Iaşiul va deveni cu adevărat oraşul lider al regiunii Moldova, rol pe care deocamdată nu-l are. În aceste zile spre exemplu, ziarele internaţionale scriu despre referendumul de aderare la UE a Moldovei, nu a Republicii Moldova, cum ar fi corect. De ce? Pentru că în România nimeni nu are grijă să vorbească mai mult de Moldova ca regiune a ţării, soră cu Republica Moldova. Nu există nicăieri, în titulatura nici unei instituţii oficiale din România, din Iaşi, cuvântul Moldova. Bine că măcar că există hotel Moldova şi Filarmonica Moldova. Mulţi străini, chiar înalţi oficiali, sunt surprinşi să afle că există o Moldovă şi în România.

    Pentru România este o miză uriaşă să afirme la nivel internaţional că jumătate din Moldova este la noi şi cealaltă este de fapt Republica Moldova.  Este de fapt dovada românităţii Republicii Moldova.

    Diverşi oficiali ai UE vizitează în aceste zile Republica Moldova, dar acolo nu sunt şi românii permanent, ca un far călăuzitor spre UE. Statele baltice şi cele nordice au avut grijă să-şi facă un format nordic, România de ce nu poate pur şi simplu să facă un format 1Ă1 cu Republica Moldova cu sediul la Iaşi? Cine vine să meargă la Chişinău pe la Bucureşti şi Iaşi ar trebui să o facă.

    În 2008, Grecia a făcut un scandal imens la summitul NATO de la Bucureşti privind accesul Macedoniei în NATO şi până aceasta nu şi-a schimbat numele în Macedonia de Nord nu i-a acceptat aderarea la NATO. În acest fel, şi-a respectat istoria, pentru că există şi în Grecia de Nord regiunea Macedonia.

    România nu vrea ca Republica Moldova să se numească Republica Moldova de Est. Dar ar fi cazul să cerem oricui vrea să se refere la statul Republica Moldova să-i spună Republica Moldova şi nu doar Moldova. Este bine şi pentru Moldova din România, şi pentru Moldova de peste Prut ca Europa să ştie că cele două regiuni sunt surori. Iar autostrada A7 va contribui la fel de mult la dezvoltarea economică şi pentru Moldova, şi pentru Republica Moldova, pentru că au resurse şi oameni care să le ridice. Şi vor veni şi banii.

     

  • Mesaj Ro Alert în Constanţa: „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian”

    Mesajul îi avertizează pe localnici despre posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian timp de 90 de minute.

    „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri sau pereţii exteriori. Durata estimată: 90 de minute”, scrie în mesaj.

    Informaţii neconfirmate arată că ruşii au declanşat un nou atac cu drone asupra Ucrainei, în apropiere de graniţa cu România. Nu există informaţii privind drone care au ajuns pe teritoriul României. În astfel de cazuri, avioanele NATO sunt ridicate de la sol, conform procedurii.

  • Pavăl Holding a preluat spaţiul unde era hipermarketul Cora din Cluj, de la antreprenorul local Dorin Bob

    Pavăl Holding, vehiculul investiţional al fraţilor Pavăl, a preluat în luna iulie a acestui an dreptul de utilizare al terenului pe care era Cora în Cluj- Napoca, din proximitatea mallului Vivo! Cluj, aproape de Floreşti, potrivit datelor ANCPI.

    Dreptul de utilizare al terenului era deţinut de antreprenorul local Dorin Bob prin compania Cluj Napoca Estate, conform aceloraşi surse.

    Pe acest teren Cora a deschis în 2006 primul magazin din afara Bucureştiului, iar contractul era semnat pentru o perioadă de 15 ani. În prezent se află un hipermarket Carrefour acolo, după ce magazinele Cora au fost preluate de Carrefour.

     

  • Decizie fără precedent luată de China pentru a opri dezastrul imobiliar din ţara unde constructorii nu mai au bani să termine proiectele, iar oamenii au rămas cu credite şi fără case

     

    China pare că a găsit o soluţie pentru deblocarea sectorului imobiliar, unde foarte multe proiecte au rămas fără bani, în timp ce milioane de oameni şi-au făcut credite pentru apartamente pe care nu le vor vedea prea curând. Acum, guvernul de la Beijing vrea să ofere dezvoltatorilor împrumuturi care totalizează 562 mld. dolari, pentru a ieşi din impas şi a revigora sectorul, scrie Financial Times.

    Aşa-numita listă alba a dezvoltatorilor  a fost vehiculată încă din ianuarie şi include proiecte şi companii eligibile pentru a primi finanţare suplimentară de la băncile locale şi de stat cu care să continue proiectele.

    Extinderea sprijinului pentru dezvoltatori vine în urma unui efort recent al Beijingului de a restabili încrederea în economia chineză, unde o încetinire prelungită a sectorului imobiliar s-a combinat cu o cerere slabă din partea consumatorilor, ceea ce a înrăutăţit perspectivele şi a dus la solicitarea unor stimulente fiscale suplimentare.

    În septembrie, autorităţile au prezentat măsuri de sprijinire a sectorului, inclusiv reducerea costurilor de împrumut şi relaxarea regulilor pentru achiziţionarea locuinţelor. Aceste planuri, care au fost însoţite de măsuri de stimulare a pieţei bursiere, au alimentat speranţele unei intervenţii majore.

    Guvernul lui Xi Jinping, care a intervenit iniţial pentru a ameliora problemele din sectorul imobiliar în 2020, s-a abţinut până în prezent să anunţe stimulente directe, preferând în schimb să încurajeze sectorul bancar de stat din China să acorde mai multe credite.

    Semn că sprijinul sporit nu a răspuns aşteptărilor investitorilor, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari chinezi cotaţi în Hong Kong au scăzut joi. Indicele Hang Seng Mainland Properties a scăzut cu 6,7 procente pe parcursul zilei.

    Zerlina Zeng, şefa strategiei de creditare pentru Asia la CreditSights, a declarat că băncile „ar putea fi reticente în a acorda finanţare suplimentară proiectelor imobiliare incomplete, deoarece trebuie să suporte în continuare riscul de credit”. Ea a adăugat că o mare parte din banii împrumutaţi până în august prin intermediul programului de listă albă au fost pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Jeff Zhang, analist la Morningstar, a declarat că se aşteaptă la o „accelerare a execuţiei, cu mai mulţi dezvoltatori în dificultate care primesc fonduri pentru finalizarea locuinţelor, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii cumpărătorilor de locuinţe”.

    Piaţa imobiliară din China este încă dominată de case nou construite care sunt cumpărate înainte de finalizare, deşi achiziţiile s-au mutat în acest an către proprietăţile existente, pe fondul preocupărilor privind starea dezvoltatorilor.

     

     

  • Medicamentele pentru slăbit ar putea ajuta persoanele cu dependenţă de alcool – studiu

    Cercetătorii au constatat că injecţiile au dus la o rată de intoxicaţie cu alcool cu 50% mai scăzută la persoanele care le luau, comparativ cu cele cărora nu le-au fost prescrise. Ei au constatat, de asemenea, că utilizarea „off-label” a medicamentelor (în moduri de administrare neaprobate) ar putea ajuta persoanele dependente de opiacee.

    Într-un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Addiction, cercetătorii au analizat agoniştii receptorilor peptidei-1 de tip glucagon (GLP-1 RA), despre care au spus că includ medicamentul Ozempic şi / sau medicamentele polipeptidei insulinotropice dependente de glucoză (GIP), despre care au spus că includ marca Mounjaro.

    Astfel de medicamente pot ajuta la limitarea dependenţelor deoarece, pe lângă faptul că acţionează asupra apetitului, ele afectează şi părţi ale creierului care întreţin comportamentul adictiv, sugerează experţii în sănătate.

    Cercetătorii au examinat 817.309 persoane cu antecedente de consum de alcool, dintre care 5.621 aveau o prescripţie pentru un GLP-1 RA sau GIP. Ei au constatat că persoanele cu tulburări legate de consumul de alcool care aveau o prescripţie pentru aceste medicamente aveau o rată de intoxicaţie cu alcool cu 50% mai mică, comparativ cu cei care nu aveau.

    Studiul, derulat de Universitatea Loyola din Chicago, SUA, a analizat, de asemenea, 503.747 de persoane cu antecedente de tulburări legate de consumul de opioide, dintre care 8.103 cărora li s-a prescris un GLP-1 RA sau GIP.

    Studiul a arătat că persoanele cu această dependenţă cărora li s-au prescris medicamentele respective au un risc cu 40 % mai scăzut de supradoză de opioide.

    Rezultatele au arătat că medicamentele „ar trebui investigate ca o nouă opţiune de tratament farmacoterapeutic” pentru persoanele cu „dependenţă de alcool şi opioide”, au declarat autorii studiului.

  • O persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile

    Abandonul şcolar este un fenomen cu care România se confruntă de ani întregi şi care are repercusiuni grave asupra evoluţiei unui om încă din primii ani de şcoală şi până la finalul vieţii sale. În România, rata abandonului şcolar este cea mai mare din Uniunea Europeană, de peste 16%, iar în fiecare an, potrivit unui raport realizat de AmCham România, în colaborare cu Universitatea din Bucureşti, peste 23.000 de elevi părăsesc sistemul educaţional.
    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023.
     
    Câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro

    Acest lucru are efecte pe termen lung, astfel că o persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile, potrivit datelor prezentate în raport.

    „După ce anul trecut ne-am uitat la costul economic al deficitului de forţă de muncă, anul acesta am abordat una dintre cele mai importante provocări ale României – abandonul şcolar.  Am încercat să vedem cât ne costă ca economie şi societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană. Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc şcoala, iar consecinţele sunt pe termen lung: un absolvent care abandonează studiile câştigă în medie cu aproximativ 190.000 EUR mai puţin pe parcursul vieţii decât un absolvent de liceu. Aceasta nu este doar o cifră – este o poveste de oportunităţi ratate, de potenţial neîmplinit,” a spus, în timpul unei conferinţe de presă, Elisabeta Moraru, membru al Consiliului Director al AmCham România şi preşedinte al grupului de lucru dedicat domeniului educaţiei din cadrul AmCham.

    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023. Luând în considerare şi diferenţele de durată a vieţii active, câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieţii de 190.473 de euro, se arată în raport.

    Raportul este una din primele încercări de măsurare în termeni economici ale unui fenomen social îngrijorător, cu scopul de a aduce claritate cu privire la costurile la nivel individual şi societal, şi de a sprijini adoptarea de politici publice şi măsuri care să reducă abandonul şcolar în România.

    Costurile pe durata de viaţă ale tuturor persoanelor care au abandonat şcoala în perioada analizată  (adică 2005-2013 până la 2016-2024) totalizează  107 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 35,67% din PIB-ul anual al României, estimat la 300 mld. euro.

    Cheltuielile anuale cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate sunt de aproximativ 2,3 mld. euro, adică aproximativ 0,77% din PIB-ul anual al României. Costurile suportate cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 mld. euro, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României.