Blog

  • Cine este tânãra ce a creat probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti. Aceasta face milioane de euro cu aceastã afacere

    Velocità este probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti, loc de întâlnire şi răsfăţ, popas răcoritor în timpul plimbărilor la pas pe Calea Victoriei. Istoria acestei gelaterii a început, paradoxal, în pandemie, când afacerile din HoReCa au avut mult de suferit şi supravieţuirea a depins în mare parte de capacitatea de adaptare a antreprenorilor. Dar, de fapt, ideea acestui loc a încolţit în mintea Adnanei Popa, CEO şi cofondatoare, cu aproape un an înainte şi unde în altă parte decât în Italia.

    Ideea Velocità a încolţit în mintea mea în momentul în care am identificat nevoia de a consuma un produs gelato de calitate, la nivelul celor mai bune gelaterii din Italia. De fiecare dată când mergeam cu copiii în vacanţă în Italia, aveam obiceiul de a merge la gelaterie poate şi de trei ori pe zi. M-am întrebat de ce nu avem acest obicei când suntem în Bucureşti. A durat aproximativ 10 luni de la momentul ideii până când am găsit partenerii de business şi locaţia pentru flagship store”, povesteşte Adnana Popa. Ea era deja activă în zona antreprenorială de câţiva ani, într-un domeniu complet diferit însă. După o carieră în sectorul bancar, trecuse apoi în zona de consultanţă, înfiinţând Sago Finance, prin care a lucrat alături de alţi antreprenori, oferindu-le suport pe partea de strategie financiară. În 2019-2020 a început însă povestea Velocità. 

    În prezent, brandul are opt locaţii în Bucureşti, Braşov şi Timişoara, cea mai mare fiind cea de pe Calea Victoriei, care generează vânzări anuale de peste 1 milion de euro. Trei dintre gelateriile din Capitală sunt deschise de parteneri în franciză, strategie de scalare care va fi menţinută şi în viitor, pe lângă deschiderile proprii.

    Alegerea numelui are o poveste. Velocità în italiană înseamnă viteză, iar magazinele reţelei sunt amplasate în medii urbane foarte aglomerate, unde oamenii sunt adesea în grabă, tot timpul pe fugă, de multe ori foarte preocupaţi sau chiar stresaţi. „La Velocità, de fapt, te opreşti ca să primeşti un boost de energie şi bucurie, astfel încât să poţi continua ziua mult mai bine. Velocità este precum o oază, în mijlocul agitaţiei. Această filozofie reflectă conceptul nostru de a aduce bucurie cu o îngheţată sau/şi cafea. Îmi place să spun că avem un business de fericire”, povesteşte Adnana Popa. Despre investiţia iniţială spune că a fost semnificativă, având în vedere amenajarea şi restaurarea spaţiului din Calea Victoriei şi construirea primului laborator. Pe partea de cheltuieli neprevăzute, s-au confruntat cu o provocare mare, intrând în perioada de lockdown chiar cu puţin timp înainte ca totul să fie finalizat pentru marea deschidere. Astfel, până la finalul anului 2020, investiţia depăşise deja 500.000 euro. 

    „Anul acesta vom reuşi să ajungem la o cifră de afaceri de 3,4 milioane euro la nivel de companie şi de aproape 4 milioane euro la nivel de grup“, spune Adnana Popa. Paradoxal, canicula din vara 2024 nu a fost de bun augur, căci temperaturile prea ridicate nu au convins oamenii să iasă din casă după-amiaza, la plimbări prin centru, cum făceau în alţi ani. „Businessul nostru se concentrează seara şi în weekend. Anul acesta am avut mai puţine ore de vânzare decât în alţi ani pentru că oamenii au ieşit la promenadă mai târziu, după 9-10 seara, nu la 7 ca în trecut.” 

    Chiar şi aşa, Calea Victoriei devine adeseori sufocantă în weekend, mai ales când au loc şi evenimente conexe, iar numărul bucureştenilor care se plimbă prin centrul oraşului creşte exponenţial. Soluţia ar fi dezvoltarea unor alţi poli de interes în zona centrală, iar Velocità a decis să facă un nou pariu, cu Piaţa Rosetti. „Noi am dat o şansă unei alte zone. Îţi trebuie puţin curaj, nefiind o zonă de destinaţie urbană. Cred că la dezvoltarea bulevardului Magheru aş începe cu zona Universitate-Rosetti, pentru a crea o nouă destinaţie în oraş”.

    La momentul în care a decis să investească într-o gelaterie, în 2019, spune antreprenoarea, piaţa din Bucureşti încă emergentă în ceea ce priveşte acest domeniu, „iar noi am venit cu o viziune inovatoare şi cu misiunea de a aduce cea mai bună calitate, în locaţii care să aibă puterea să devină noi destinaţii pentru comunitate”.

    Surpriza neplăcută a fost cu siguranţă pandemia şi provocările aduse de ea, pe care fondatorii Velocita nu şi le imaginaseră cu un an înainte. „A trebuit să ne reinventăm rapid pentru a ne adapta la noile condiţii, să ne concentrăm pe siguranţa tuturor şi să ne asigurăm că putem oferi clienţilor noştri o experienţă plăcută în ciuda restricţiilor.” Bucureştenii au îmbrăţişat însă cu bucurie ideea de a sta la poveşti la o îngheţată pe Calea Victoriei şi micul răsfăţ culinar a devenit treptat un business tot mai popular în centrul oraşului, unde s-au deschis în ultimii ani câteva zeci de gelaterii.

    „Noi am crezut foarte mult în Calea Victoriei. Aceasta este o zonă emblematică a Bucureştiului, cu multă istorie şi poveşti frumoase. Pe lângă misiunea noastră de a produce cea mai bună îngheţată, am avut şi misiunea să ne punem amprenta pe revigorarea Căii Victoriei, am dat încredere şi altor antreprenori că merită să investeşti în această zonă a Bucureştiului”. Deschiderea Velocità a fost cu siguranţă un catalizator pentru schimbarea acestei artere principale, care a ajuns să fie în doar câţiva ani cea mai frumoasă zonă de promenadă din Bucureşti, reînnodând o tradiţie interbelică. Bineînţeles, un cuvânt greu de spus l-a avut şi decizia autorităţilor de a transforma bulevardul în zonă pietonală în weekendurile de vară, stimulând apariţia a nenumărate terase, baruri şi restaurante.

    În ceea ce priveşte succesul propriului business, Adnana Popa crede că el este alimentat în mare parte de grija pentru calitate, fie că este vorba de ingredientele folosite, de calitatea muncii sau de designul locaţiilor. „Suntem atenţi şi la cele mai mici detalii, ne place să inovăm, să învăţăm continuu şi cred că asta face experienţa Velocità unică. Odată cu deschiderea altor gelaterii, zona a devenit o destinaţie foarte puternică pentru produse de gelato şi cafea”. Până la urmă din dezvoltarea continuă a Căii Victoriei, au de câştigat toţi cei care au curaj să investească aici, dar şi clienţii, care pot să aleagă în funcţie de dispoziţie şi preferinţe.

    Într-un spaţiu în care există deodată atât de multe oferte, un mod de a atrage şi de a menţine clienţii este inovaţia, curajul de a propune gusturi şi combinaţii noi de arome, pariuri care pot ieşi câştigătoare sau nu. De exemplu, în această primăvară, Velocità a avut în ofertă un sorbetto de trandafir, care s-a dovedit, conform antreprenoarei, o surpriză extrem de apreciată de clienţi iar în sezonul rece aceştia vor putea testa sortimente noi, precum dulce de leche şi un panettone cu 2 stele Michelin, vândut în colaborare cu Antica Corona Reale, produs gândit pentru sărbătorile de iarnă.

    Top arome preferate de clienţi: ciocolată, fistic, vanilie, mango cu fructul pasiunii, fior di latte cu amarena.

    Pentru Adnana Popa, în topul personal de gelato nu lipseşte ciocolata, fisticul şi arahidele cu stracciatella de ciocolată, în timp ce vânzările arată că în topul clienţilor se mai adaugă vanilia, mango cu fructul pasiunii, fior di latte cu amarena sau gianduja.

    Pornit din centrul Capitalei, businessul Velocita s-a extins în ultimii ani nu doar la nivel local, ci şi în Timişoara şi Braşov, dar nu vrea să se oprească aici, un oraş la care se uită cu interes fiind Cluj-Napoca. „Scopul nostru este să aducem aceeaşi experienţă unică pe care o oferim clienţilor din Bucureşti, asigurându-ne că menţinem standardele ridicate de calitate şi inovaţie în fiecare nouă locaţie.”

    De asemenea, compania vrea să continue extinderea în Capitală, ţintind tot zone emblematice, cum a fost cazul Căii Victoriei şi, mai recent, pariul făcut cu Piaţa Rosetti. „Ne dorim în continuare să contribuim la dezvoltarea frumoasă a Capitalei prin deschiderea de locaţii în zone emblematice, cu mare potenţial, aşa cum am făcut cu ultima noastră deschidere, Velocità Rosetti, localizată într-o zonă minunată din oraş, dar care, din păcate, în ultimii zeci de ani, şi-a pierdut din strălucire.” Adnana Popa speră că, la fel ca în cazul investiţiei din centru, şi gelateria de la Rosetti, alături de alte proiecte realizate în zonă de alţi antreprenori, vor revigora şi acest colţ vechi de Bucureşti, transformându-l într-o nouă destinaţie urbană.  

  • Care este oraşul din România ce atrage investiţii publice şi private de 4 mld. de euro. Care sunt domeniile unde merg cei mai mulţi bani

    Investiţii publice în proiecte de infrastructură de peste 3 miliarde de EUR, şi private de peste 1 miliard de EUR în dezvoltări majore de reconversie urbană, noi unităţi de producţie şi cel mai mare volum de dezvoltare comercial şi hotelier din ţară: 250.000 mp şi 600 de camere sunt principalele concluzii ale dezbaterii ”Cluj-Napoca Real Estate Roundtable” organizate de Romania Property Club.

    Autorităţile au reuşit să găsească o nouă sursă de finanţare de 2,2 miliarde de EUR pentru unul din cele mai aşteptate proiecte de infrastructură: metroul. În 2031, 19 staţii ar trebui să conecteze una din cele mai populate zone Floreşti/Gilău cu centrul oraşului, platforma Emerson şi cartierul Sopor. În această vară au debutat lucrările pentru centura metropolitană, un proiect de 1 miliard de EUR pentru 42 de km. Un alt proiect important în desfăşurare este trenul metropolitan în valoare de 230 de milioane de EUR. Acesta ar trebui să conecteze toate suburbiile şi platformele industriale, asigurând un acces rapid în centrul oraşului pentru 17.000 de persoane.

    Una din cele mai mari investiţii imobiliare este proiectul de jumătate de miliard de EUR al Iulius pentru fosta platformă Carbochim de pe malul Someşului, care a primit recent aprobarea PUZ-ului. Proiectul RIVUS redă oraşului 14 hectare de fostă platformă industrială ca proiect multifuncţional, oferind comunităţii accesul la râul Someş într-o manieră interactivă. Valorificarea râului a stat la baza conceptului arhitectural, de la designul fluid şi focusul pe elementele naturale, până la principiile de sustenabilitate implementate. Iulius aduce prin acest proiect în premieră în România viziunea biroului de arhitectură olandez UNStudio, recunoscut la nivel mondial pentru proiecte emblematice precum Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, Lyric Theatre Complex din Hong Kong, metroul din Doha sau Podul Erasmus din Rotterdam.

    Cu aproximativ 250.000 mp de spaţii comerciale în dezvoltare şi 75.000 mp în pregătire, Clujul reprezintă cel mai activ hub de retail de pe piaţa românească. ”Încă din această etapă, noul proiect ajunge la un procent de 50% de parteneriate agreate pentru zona de retail, ce va avea 145.000 de mp închiriabili. RIVUS va aduce numeroase premiere în regiune: primul centru de arte performative şi prima sală de spectacole integrate într-un proiect real-estate; primul Jumbo din Cluj – 8.000 mp; centre de entertainment pentru toate vâstele, inclusiv conceptul Hype Arena; cele mai noi tehnologii cinematografice, în premieră în regiune; fresh market; cea mai mare librărie din ţară – 2.500 mp; cel mai variat mix de dining din regiune, cu peste 30 de restaurante şi cafenele şi o ancoră DIY” explică Sorin Guttman, Manager, RIVUS.

    Piaţa locală de office a cunoscut o revitalizare în 2024 după o perioadă plină de provocări. În acest an s-au semnat tranzacţii de închiriere pentru 40.000 de mp. Una din cele mai mari tranzacţii de birouri la nivel naţional a fost semnată pentru o clădire din portofoliul Iulius: 8.500 de mp pentru o companie IT.

    Sectorul industrial contorizează investiţii semnificative în acest an, de aproximativ 350 de milioane de EUR. Germanii de la STADA au inaugurat recent o fabrică de medicamente în parcul industrial de la Arieş în urma unei investiţii de 70 de milioane de EUR. Knauf Gips a obţinut aviz favorabil pentru o nouă fabrică de gips-carton şi profile metalice din Huedin, o investiţie de 76 milioane de euro. Lasselsberger şi-a anunţat intenţia de a investi 200 de milioane de EUR într-o nouă unitate de producţie la Sănduleşti.

    În contextul creşterii economice constante (Clujul are o valoare a PIB-ului pe cap de locuitor de 24.900 EUR, al doilea cel mai înalt nivel din ţară) şi a unei oferte care nu ţine pasul cu cererea, Cluj-Napoca este cea mai scumpă piaţă rezidenţială la nivel naţional. Conform datelor Imobiliare.ro pentru luna septembrie 2024, preţul pentru apartamente noi a ajuns la o valoare de 3.230 EUR/mp, iar preţul mediu pentru toate apartamentele listate la vânzare este cu 75% mai mare faţă de media naţională.

    În domeniul hotelier, 2024 a marcat inaugurarea unui nou brand: Courtyard by Marriott a deschis pe piaţa clujeană un hotel de 4* cu 114 camere. Datele companiei de consultanţă Est Hospitality arată o competiţie serioasă din partea aparamentelor tip ”short-term rentals”, numărul înnoptărilor în hoteluri pentru 2023 fiind încă sub nivelul pre-pandemic. Cu toate acestea, finalizarea noului terminal al aeroportului Avram Iancu, un proiect de 80 de milioane de EUR, precum şi un calendar bogat de evenimente culturale, de entertainment şi sportive încurajează investitorii să plaseze capital în acest domeniu. Peste 600 de camere afiliate unor branduri internaţionale sunt în dezvoltare, cu termen de finalizare 2027, reprezentând cel mai mare volum de dezvoltare hotelier la nivel naţional. Branduri precum Four Points by Sheraton sau Ibis Styles vor intra pe piaţa clujeană în următorii ani.

    În aceste condiţii, Cluj-Napoca şi judeţul Cluj rămân unele dintre cele mai puternice hub-uri de business la nivel naţional, cu numeroase oportunităţi imobiliare.

     

  • Masterbuild finalizează lucrările la centrul comercial Piteşti Shopping Park dezvoltat de Square 7 Properties şi Mitiska REIM. Investiţia în proiect trece de 19 mil. euro

    Compania Masterbuild General Contractor & Developer a finalizat lucrările la centrul comercial Piteşti Shopping Park, dezvoltat de Square 7 Properties în parteneriat cu fondul de investiţii belgian Mitiska REIM.

    Suprafaţa totală construită însumează peste 17.000 metri pătraţi, cu peste 20.800 mp de drumuri, platforme şi parcări, şi 5.023 mp de spaţii verzi, iar valoarea investiţiei în proiect se ridică la peste 19 milioane de euro, potrivit informaţiilor furnizate de companie.

    “Suntem încântaţi să colaborăm cu echipa de la Square 7, cu experienţă în dezvoltare de retail, cu care împărtăşim o viziune comună: dezvoltarea de spaţii comerciale de calitate, sustenabile, care nu reprezintă doar noi destinaţii de shopping, ci aduc valoare adăugată reală comunităţii şi devin noi centre vibrante, integrate în viaţa oraşului”, spune Ştefan Ferdinand Vayna, CEO MASTERBUILD General Contractor & Property Developer.

    Amplasat pe bulevardul Nicolae Bălcescu, centrul comercial deserveşte o populaţie de aproximativ 150.000 de locuitori ai Piteştiului şi ai zonelor limitrofe şi este împărţit în două zone: o zonă de bricolaj şi construcţii şi o galerie comercială.

    Zona de bricolaj şi construcţii găzduieşte primul magazin Leroy Merlin din Piteşti, cu o suprafaţa totală de peste 9.782 de metri pătraţi, în timp ce galeria comercială, care se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 6.648 de metri pătraţi, include un mix de branduri de retail, precum Tedi, Takko Fashion, farmacia Dr. Max, fressnap, Sinsay, Xpress, Pepco, dar şi o zonă de food court în care principalul chiriaş este Burger King.  

    Masterbuild este o companie de construcţii şi dezvoltare logistică, activă din 2005 pe segmentul construcţiilor industrial cât şi pe cel al proiectelor comerciale şI rezidenţiale. Compania activează pe plan local dar şi pe pieţe internaţionale.


     

     

  • China solicită Uniunii Europene o soluţie convenabilă pentru comerţul cu vehicule electrice pe fondul suprataxării

    China a îndemnat Franţa să împingă Comisia Europeană către o soluţie acceptabilă privind comerţul cu vehicule electrice, atât pentru industria europeană, cât şi pentru cea chineză, potrivit Reuters.

    Cu toate acestea, Franţa a declarat că UE nu va ceda în chestiuni cheie.

    Anul trecut, UE a lansat o anchetă anti-subvenţii privind importurile de vehicule electrice cu baterii fabricate în China, iar în octombrie, a votat în favoarea impunerii de tarife pentru aceste maşini.

    În ultimele luni, China a lansat propriile anchete privind carnea de porc şi produsele lactate europene şi, în octombrie, a impus măsuri antidumping temporare asupra importurilor de brandy din UE.

    În cadrul unei întâlniri cu ministrul francez al comerţului, Sophie Primas, ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a îndemnat Parisul să îşi asume „un rol activ” pentru a impulsiona UE în privinţa vehiculelor electrice chineze.

    El a reiterat că ancheta uniunii a fost o preocupare majoră care a „împiedicat serios” cooperarea dintre China şi UE în industria auto.

    Primas i-a spus lui Wang că UE refuză să escaladeze situaţia şi continuă să colaboreze cu China, „dar nu va ceda la presiuni cu privire la aspecte esenţiale”.

    „Vom continua să apărăm o concurenţă mai echitabilă care să aducă beneficii tuturor”, se arată într-o declaraţie a biroului său de presă.

  • Innova Capital face o nouă achiziţie pe piaţa din România. Fondul de investiţii cumpără tipografia Grafoprint de la Radu Dimeca

    Fondul de investiţii Innova Capital a cumpărat, prin intermediul unei companii din portfoliu, tipografia Grafoprint din judeţul Timiş, un business de circa 33 mil. lei anul trecut. Vânzători sunt mai mulţi antreprenori locali, însă fondatorul afacerii şi acţionarul majoritar este Radu Dimeca.

    Achiziţia a fost făcut de către Prime Label Group, unul dintre cei mai importanţi producători de etichete din Europa Centrală şi de Est. Compania este deţinută de fondul Innova şi de-a lungul ultimilor ani s-a dezvoltat prin multiple achiziţii. E vorba de şase preluări de companii în cinci ani.

    Mutarea perimite firmei poloneze să intre pe piaţa din România şi să ajungă la vânzări de 100 mil. euro (500 mil. lei) în 2024, spun reprezentanţii cumpărătorului.

    “Anul 2024 este un an de referinţă pentru Prime Label. Suntem pregătiţi să depăşim 100 de milioane de euro în vânzări, intrând în rândurile celor mai mari producători de etichete din Europa. Din 2019 şi de la achiziţia primei companii – tipografia Embe Press din Polonia, grupul a crescut de peste şapte ori. Expansiunea geografică prin preluarea Grafoprint ne creează noi oportunităţi de dezvoltare. Vedem în România o piaţă cu mare potenţial, deşi este încă subestimată. Intuiţia şi datele de piaţă ne spun că este o direcţie bună de investiţii. Economia românească creşte dinamic în comparaţie cu alte ţări europene, iar creşterea investiţiilor directe ale clienţilor actuali şi potenţiali ai grupului în România arată că merită să fim aici. Sunt foarte entuziasmat de planurile noastre de dezvoltare în cadrul acestei pieţe”, a declarat Arkadiusz Sapiecha, CEO al Prime Label.

    Tipografia Grafoprint a fost înfiinţată în anul 1991, iar în prezent produce la rândul său etichete. Specializată atât în tipărirea flexografică, cât şi în cea digitală, Grafoprint produce etichete autoadezive pentru mărci FMCG de top din sectorul cosmeticelor, al produselor chimice de uz casnic şi al alimentelor şi băuturilor.

    “Astăzi, Grafoprint începe un nou capitol ca parte a Prime Label Group, marcând tranziţia noastră de la o afacere locală la un jucător european. Acest pas este atât o provocare, cât şi o oportunitate”, a spus Octavian Tocaci, directorg general al Grafoprint.

    Prime Label a mai făcut anterior achiziţii în Polonia, dar şi în Slovenia şi Estonia, România fiind cea mai nouă ţară din listă.

    Prime Label şi Innova Capital au fost asistate pe parcursul tranzacţiei de Stratulat Albulescu Attorneys at Law pentru partea juridică şi de Daniela Buhus de la TS Partners pentru due diligence financiar şi fiscal.

    Vânzătorii au fost asistaţi de o echipă condusă de Florin Cerna de la BrinkThink Management, în calitate de consultant financiar şi M&A. Asistenţa juridică a fost acordată vânzătorilor de o echipă Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

    Innova Capital este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, recent făcât exit din businessul de optică ce cuprindea reţelele Optiblu şi Optiplza. În România, fondul mai are PayPoing, Payzone, Netopia (sisteme de plăţi), EMI (industrie).

    “De ani de zile dezvoltăm în mod constant portofoliul Prime Label, iar intrarea pe noi pieţe din regiune este un pas firesc pentru noi către o creştere mai mare. Credem că o cooperare strânsă cu echipa Grafoprint şi schimbul de cunoştinţe ne vor permite să exploatăm pe deplin potenţialul grupului, în special în România. Ne aşteaptă o perioadă interesantă – pe de o parte, ne vom extinde ofertele Prime Label şi Grafoprint, vom

    consolida reţeaua de vânzări şi vom crea soluţii pentru clienţi care să corespundă perfect nevoilor acestora. Pe de altă parte, vom continua să facem achiziţii în conformitate cu viziunea pe termen lung pentru dezvoltarea Prime Label”, spune Michał Wojdyła, partener la Innova Capital.

  • Citatul săptămânii. Florian Neagu, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR: Majoritatea entităţilor care sunt subcapitalizate trăiesc în această stare. Este subzistenţă

    „O concluzie de acum 10 ani era că nu reuşim să ieşim în extern, să ne extindem şi acest mesaj a rămas. Circa 64% din firmele care nu reuşesc să aibă acei 200 lei, capitalizare minimă rămân subcapitalizate 10 ani sau mai mult. Majoritatea entităţilor care sunt subcapitalizate trăiesc în această stare. Este subzistenţă.“
    Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de ING Bank, care aniversează 30 de ani de prezenţă în România.

  • Gabor Olajos, Country Managing Director Pluxee România şi Bulgaria: Extindem accesul la beneficii extrasalariale prin transformare digitală

    În luna iulie a acestui an, Gabor Olajos a preluat conducerea companiei Pluxee în România şi Bulgaria, cu misiunea de a extinde accesul la beneficii extrasalariale prin inovaţie şi transformare digitală. El consideră că abordarea inovatoare ţine mai întâi de mentalitate, de cultură organizaţională şi de un mod de a face lucrurile zi de zi. În ultimii ani, Pluxee a realizat parteneriate strategice prin care susţine abordarea inovatoare şi oferă soluţii complete pentru motivarea şi implicarea angajaţilor la locul de muncă: de la parteneriatul cu compania britanică de tehnologie The Happiness Index până la cel cu platforma de loializare şi beneficii pentru angajaţi, MyBenefits, şi cu Telios, care oferă servicii de telemedicină în 30 de specialităţi medicale.

    Am fost dintotdeauna un ambasador al digitalizării şi standardizării proceselor. Într-o economie în care forţa de muncă motivată devine una dintre cele mai preţioase „monede” ale unei companii, digitalizarea beneficiilor extrasalariale este nu doar un avantaj pentru clienţii noştri, dar mai ales pentru angajaţii lor care pot accesa aceste beneficii de oriunde, oricând, foarte simplu”, susţine Gabor Olajos.

    În luna octombrie compania aniversează un an de când operează sub noul brand, Pluxee, integrând experienţa de 25 de ani a Sodexo România pe piaţa beneficiilor extrasalariale şi a soluţiilor pentru creşterea implicării angajaţilor, cu cele mai noi tendinţe din mediul digital şi piaţa muncii.

    „Brandul Pluxee amplifică misiunea companiei, aceea de a sprijini companiile să ofere angajaţilor o experienţă sustenabilă şi personalizată la job şi nu numai, pentru ca fiecare angajat să se bucure mai mult din ceea ce contează pentru el”, adaugă Gabor Olajos.

    Ca parte din această misiune, Gabor Olajos vorbeşte despre rolul companiei de a oferi organizaţiilor acces nu doar la beneficii extrasalariale, ci şi la expertiză şi analize care să le ajute să îşi optimizeze strategiile de resurse umane pentru a oferi locuri de muncă vibrante, unde angajaţii vin cu plăcere. Cu scopul de a obţine o imagine cât mai clară despre piaţa muncii, Pluxee a lansat în ultimul an 3 studii de cercetare.

    ”Am cercetat cum va evolua piaţa muncii în viitor şi care sunt scenariile ce o pot afecta până în 2030, cum integrăm toate cele 4 generaţii active în prezent pe piaţa muncii astfel încât să creăm locuri de muncă incluzive, cât şi care sunt avantajele competitive ale micilor antreprenori când e vorba de recrutarea talentelor”, completează Gabor Olajos.

    Pluxee operează într-un ecosistem de business B2B2C complex: 35.000 de clienţi cu 70% dintre aceştia aparţinând sectorului IMM, 2 milioane de beneficiari şi 55.000 de parteneri comerciali. Mai mult de jumătate dintre top 50 cele mai mari companii angajatoare din România au ales Pluxee ca partener pentru beneficiile extrasalariale oferite angajaţilor: 27 dintre cele 50 de companii cu cel mai mare număr de angajaţi utilizează produsele Pluxee pentru a creşte implicarea forţei lor de muncă şi satisfacţia acestora faţă de angajator.

    De aceea, pentru Pluxee, impactul pozitiv în comunitate are un sens concret şi cuantificabil.  

    Gabor menţionează impactul economic semnificativ, prin intermediul taxelor şi impozitelor plătite dar mai ales, susţinerea şi creşterea activităţii comerciale din reţeaua sa de parteneri, unde în fiecare secundă se înregistrează 4 tranzacţii cu un card Pluxee.

    Compania susţine sectorul IMM prin Pluxee IMM Connect, o comunitate în care antreprenorii pot găsi resurse şi motivaţie să-şi dezvolte afacerile şi să ofere angajaţilor locuri de muncă în care simt că aparţin şi se pot dezvolta.

    Privind impactul asupra mediului, Pluxee şi-a propus la nivel global să devină o companie cu profil NetZero şi să reducă emisiile de carbon cu 90% până în 2035, raportat la cifra din 2017.

    „Din fericire, eforturile depăşesc ambiţia şi am atins deja o reducere de 56% în România. Această performanţă este susţinută de strategia de transformare digitală prin care ne dorim să înlocuim treptat cardurile de plastic cu carduri virtuale. În plus, din acest an, toate cardurile emise sunt fabricate din plastic reciclat, iar plicurile pentru livrarea acestora sunt realizate din hârtie reciclată. Această măsură reduce de opt ori emisiile de CO2 şi contribuie semnificativ la viziunea noastră de a construi un viitor mai verde”, declară liderul Pluxee.

    Legat de planurile de viitor ale Pluxee România, Gabor Olajos declară că în focus se află dezvoltarea de noi produse şi parteneriate bazate pe tehnologie, dedicate creşterii motivaţiei angajaţilor.

     

     

  • Peste 70% dintre maşinile înmatriculate în România în al treilea trimestru sunt la mâna a doua

    Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în trimestrul III 2024 faţă de trimestrul III 2023, conform datelor publicate luni de către Institutul Naţional de Statistică.

    În trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6,0% comparativ cu trimestrul III din anul 2023.

    În trimestrul III 2024, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a crescut cu 5,3 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, ajungând la 73,2%.

    În trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III al anului 2023, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creṣteri la categoria mopede ṣi motociclete cu 33,3% ṣi la categoria autoturisme cu 3,5% ṣi scădere la categoria autobuze şi microbuze cu 22,7%. În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creṣtere la categoria mopede ṣi motociclete cu 46,0% ṣi scăderi la categoria autobuze ṣi microbuze cu 22,5% ṣi la categoria autoturisme cu 13,7%.

    Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creṣteri la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 8,8% ṣi la categoria remorci ṣi semiremorci cu 5,1% ṣi scădere la categoria autotractoare cu 1,5%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat creṣtere la categoria remorci ṣi semiremorci cu 7,1% ṣi scăderi la categoria autotractoare cu 22,2% ṣi la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 2,7%.

    Faţă de trimestrul II 2024, în trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 7,0% la vehiculele pentru transportul pasagerilor ṣi cu 8,6% la vehiculele pentru transportul mărfurilor.

    Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulaţie, cuprindeau, la sfârşitul trimestrului III 2024, în proporţie de 63,4%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 şi în proporţie de 10,3%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.

    Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 33,6%; pentru categoria autobuze ṣi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 23,0% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede ṣi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 24,4% au fost clasificate Non-Euro.

    Vehiculele conforme cu norma europeană Euro 3 au predominat pentru categoria autocamioane în proporṭie de 27,6%, cele conforme cu norma Euro 6 au fost preponderente pentru categoria autotractoare în proporṭie de 43,1%, în timp ce pentru categoria vehicule rutiere pentru scopuri speciale cele mai multe vehicule, respectiv 22,9% au fost clasificate în norma Non-Euro.

  • Nemţii şi italienii îşi fac vacanţele în România. Care sunt cele mai populare destinaţii

    Datele oficiale arată o creştere în turismul românesc în primele nouă luni ale anului 2024. Peste 11153,2 mii de turişti au ales să se cazeze în hotelurile şi pensiunile din România, cu 4,2% mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente şi camere de închiriat au crescut cu 0,1%, iar înnoptările au scăzut cu 2,1%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică

    În luna septembrie 2024, la punctele de frontieră, sosirile au înregistrat 1136,6 mii vizitatori străini, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au fost de 1340,5 mii.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 1313,8 mii persoane, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în luna septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,3%, iar sosirile turiştilor străini 18,7%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 2777,6 mii, în scădere cu 2,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în luna septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 17,6%.

    Durata medie a şederii în luna septembrie 2024 a fost de 2,1 zile la turiştii români iar la turiştii străini de 2,0 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1136,6 mii persoane. Utilizarea mijloacelor de transport rutier a reprezentat 82,9% din totalul sosirilor lunii septembrie 2024.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1340,5 mii persoane, 77,4% dintre aceştia preferând utilizarea mijloacelor de transport rutiere şi 21,8% a mijloacelor de transport aeriene.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, au însumat 11153,2 mii persoane, în creştere cu
    4,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,5%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.- 30.09.2024 au însumat 24099,7 mii, în creştere cu 3,3% faţă de
    cele din perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce
    înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,7%.

    Durata medie a şederii în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1690,0 mii persoane), municipiul Bucureşti (1470,7 mii persoane)şi Braşov (1123,7 mii persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5384,3 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2900,8 mii persoane) şi Braşov (2127,8 mii persoane).

    Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 au provenit din: Germania (193,0 mii persoane), Italia (156,9 mii persoane) şi Israel (120,9 mii persoane).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 10533,4 mii persoane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de vizitatorii străini (81,4% din totalul sosirilor perioadei).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 12770,2 mii persoane, 72,8% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi 26,4% mijoacele de transport aeriene.

  • Cegedim: Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei, în creştere cu 15%, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei (6,6 mld.euro), la pret de distributie, cu 15% mai mult decât în perioada anterioară similară, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%, la un total de 708,3 milioane cutii, arată datele Cegedim publicate luni.

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 413,5milioane cutii, în scădere cu 1,8%, iar cel al produselor OTC din farmacii la 264,3 milioane cutii, în scădere cu 1,4%. Volumul medicamentelor din spitale a atins 30,5 milioane cutii, canalul de spital crescând în volum cu 2,5%.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu mai puţin de 1%. Pentru medicamentele pe baza de prescripţie din retail şi spital, numărul de zile de tratament a rămas aproximativ acelaşi (-0,4%), fără a lua în calcul medicamentele aferente programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV).

    Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 20,2 miliarde lei (+16,4%), produsele fără prescripţie medicală din farmacii au însumat 7,8 miliarde lei (+8,3%) iar segmentul de spital 5,0 miliarde lei (+21,1%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca. 3,0 miliarde lei, piaţa de medicamente Rx fără contract, din farmacii a crescut faţă de perioada de referinţă cu 17,6%, la valoarea de 17,1 miliarde lei.

    Topul companiilor din domeniu este condus de AstraZeneca, cu vânzări de 1,63 mld.lei, urmată de Sanofi cu 1,506 mld. lei şi de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 1,500 mld lei.

    Clasamentul primilor 10 jucători este completat de Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 1,44 mld.lei, Johnson&Jonhnson cu 1,21 mld.lei, Servier (inclusiv Egis) cu 1,20 mld.lei, Pfizer cu 1,13 mld.lei, Novartis cu 962,2 mil. lei, Hoffmann La Roche (949,4 mil. lei) urmată de Novo Nordisk (933,6 mil. lei).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni, cantitatea a crescut numai în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+7.8%), toate celelalte grupe înregistînd scăderi cuprinse între -0,7% în cazul medicamentelor destinate sistemului musculo-scheletic şi -7,9% în cazul anti-infecţioaselor sistemice.

    În valoare, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri peste media pieţei de +15,1% în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+23,7%) şi al medicamentelor destinate sistemului respirator (+ 15,6%). Toate celelalte grupe terapeutice au avut creşteri semnificative, dar s-au situat sub media pieţei. Astfel medicamentele destinate sistemului cardiovascular au crescut 14,3%, cele pentru sistemul musculo-scheletic cu 13,7%, cele pentru afectiuni ale sistemului nervos cu 13,3%, cele pentru sistemul digestiv şi metabolism au crescut cu 11,6%, iar anti-infecţioasele sistemice cu 7.8%.