BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul aprobă noi majorarea cu 10% a salariilor unor categorii de bugetari

    Guvernul aprobă, în şedinţa de joi, majorarea cu 10%, în două tranşe, a salariilor unor categorii de bugetari, a anunţat premierul Marcel Ciolacu.

    „Începem prin a rezolva unele inechităţi existente în rândul personalului bugetar. Aprobăm o majorare salarială cu 10% în două tranşe, iunie şi septembrie, pentru mai multe categorii de salariaţi din administraţia centrală şi locală. Vorbim în special despre angajaţii din cultură, de la Registrul Comerţului, agenţiile de mediu şi funcţionarii din primăriile sub 20 de mii de locuitori. Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi era corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an”, a spus Marcel Ciolacu,

    El spune că sunt nemulţumiri legate de această majorare, dar că pot fi găsite soluţii pentru „structuri de personal mai suplu”, iar din economiile făcute să fie majorate salariile celor care merită.

    „Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern, sunt angajaţi care protestează susţinând că muncesc prea mult pentru 1000 şi ceva de euro pe lună! Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament, şi în alte zone ale administraţiei, atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”,
    a adăugat premierul.

  • S-a stins un mare actor al României. Drum lin, maestre! Nu te vom uita niciodată

    Actorul Costel Constantin a murit la vârsta de 81 de ani. Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a postat pe blogul său un mesaj emoţionant. „Am aflat cu tristeţe că ultimul „Apus de soare” al lui Costel Constantin nu mai e doar numele unei piese remarcabile”, a spus el.

    „Am aflat cu tristeţe că ultimul „Apus de soare” al lui Costel Constantin nu mai e doar numele unei piese remarcabile, ci şi al unei dispariţii regretabile. Un talent extraordinar al unei generaţii care a respirat şi creat artă, Costel Constantin trage cortina vieţii petrecută pe scenă, în lumina publicului care de generaţii s-a inspirat în pasiunea pentru istorie din rolurile sale. Costel Constantin a fost coleg cu Ilinca Tomoroveanu, Florina Cercel, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu. Împreună au format „Generaţia de Aur” a teatrului românesc”, spune Ion Iliescu, pe blogul său.

    Costel Constantin a jucat în „Profesionistul”, în regia lui Horea Popescu, a fost Ştefan cel Mare din „Apus de soare”, în regia lui Dan Piţa, McMurphy, în „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, spectacol care s-a jucat 11 ani cu casa închisă la Teatrul Naţional, Ducele de Kent în „Regele Lear”, în regia lui Radu Penciulescu, Damian Vulpenaru, în piesa „Crimă pentru pământ”, de Dinu Săraru.

    Fostul preşedinte Iliescu a transmis condoleanţe familiei şi un gând bun către toţi cei dragi ai lui.

    „Regret că „Ultima frontieră a morţii” nu a rămas doar un film. Sunt alături de toţi cei care fac parte din societatea largă a teatrului românesc, care prin plecarea lui Costel Constantin pierde încă o dată o lume, o epocă şi unul dintre reprezentanţii remarcabili ai scenei”, mai scrie Iliescu.

    Costel Constantin avea 81 de ani.

  • Preţul plătit pentru tehnologie: Neuralink, compania lui Elon Musk care face cipuri pentru creier şi promite să vindece orbirea sau paralizia, ştia de ani buni că produsul său are o problemă majoră. Cu toate astea, testele pe oameni au primit undă verde

    Neuralink, compania care produce cipuri pentru creier fondată de Elon Musk, ştia de foarte mulţi ani că produsul său are un defect de proiectare. Cu toate acestea, implatul cerebral a primit undă verde de la autorităţile americane pentru testele pe oameni scrie Quartz.

    Problemele pentru Neuralink au început în urmă cu două săptămâni, când compania a anunţat că unele fire, care sunt folosite pentru a înregistra activitatea neuronală, au ieşit din creierul primului participant la testele companiei.

    Reuters a atras atenţia recent că de fapt problemele cipurilor nu sunt noi şi că Neuralink ştia de defecte de ani de zile.

    Surse familiarizate cu această problemă au declarat pentru publicaţie că Neuralink ştia, din testele anterioare pe animale, că implantul s-ar putea desprinde. Sursele au adăugat că Neuralink nu a considerat că riscul este suficient de mare pentru a merita o reproiectare.

    Aceleaşi persone au atras atenţia că FDA era conştientă de acest risc atunci când a aprobat anul trecut implantul companiei pentru teste pe oameni.

    Neuralink îşi testează implantul pe persoane cu paralizie cu scopul de a le ajuta să poată utiliza dispozitive precum un smartphone sau un computer doar cu ajutorul gândurilor.

     Start-up-ul a implantat dispozitivul pe primul său pacient, Noland Arbaugh, în vârstă de 29 de ani, tetraplegic, în februarie. Arbaugh a reuşit să folosească implantul Neuralink pentru a juca jocuri video precum Mario Kart, Civilization şi şah.

     

  • Câciu: Contracte de 6 miliarde de euro pe programele finanţate prin Politica de Coeziune

    „Contracte în valoare totală de 6 miliarde euro încheiate pentru proiecte depuse în cadrul apelurilor care au fost deschise pe programele finanţate din Politica de Coeziune 2021-2027”, a scris joi pe Facebook Adrian Câciu.

    El anunţă că, până la finalul lunii iunie, valoarea contractelor va depăşi 10 miliarde de euro, iar până la final de an obiectivul este să fie contractate cel puţin 20 de miliarde de euro.

    „Cele mai mari valori contractate se înregistrează în cadrul Programului Sănatate (cca 2 mld eur) şi Programului Dezvoltare Durabilă, iar ceea ce este important este ca sunt proiecte care se referă la investitii în infrastructura sectorială”, susţine ministrul.

    El spune că, de săptămâna viitoare, va începe contractarea proiectelor depuse în cadrul apelului dedicat dezvoltării IMM-urilor din Programul Tranziţie Justă, unde au fost depuse proiecte care depăsesc 8 miliarde lei.

    „România are deja în conturi 1,2 miliarde euro din alocarea aferentă exercitiului 2021-2027 pe Politica de Coeziune. Până la final de an va avea peste 5 miliarde euro rambursaţi din acest exerciţiu financiar”, a mai scris ministrul pe reţeaua de socializare.

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Pe 27 mai 2023, se împlineşte termenul pentru depunerea Declaraţiei Unice (DU) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212.

    Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

    Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Declaraţia se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

    – prin intermediul serviciului “Spaţiul privat virtual”, disponibil pe portalul www.anaf.ro;

    – prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat;

    De asemenea, declaraţia se poate depune în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

    În plus, ANAF a publicat pe site-ul propriu o broşură despre Declaraţia unică – Formular 212 privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 

    Broşura publicată de ANAF poate fi consultată AICI

     

  • Un oraş din Texas va plăti 2 milioane de dolari familiilor victimelor unui atac armat în şcoală

    „Oraşul Uvalde a fost de acord să îşi plătească asigurarea de 2 milioane de dolari, care este tot ce a existat”, a declarat Josh Koskoff la anunţarea acordului.

    Nouăsprezece copii şi doi profesori au fost ucişi pe 24 mai 2022, când un bărbat înarmat a intrat în şcoala primară Robb şi s-a baricadat în săli de clasă alături cu zeci de elevi.

    O analiză a Departamentului de Justiţie al SUA a constatat că poliţia locală a ignorat practicile acceptate prin faptul că nu l-a confruntat direct pe atacator, aşteptând în faţa clasei timp de mai bine de o oră, în ciuda apelurilor de ajutor din partea copiilor.

  • Prăbuşirea dureroasă a celei mai fierbinţi pieţe imobiliare: birourile stau goale, spaţiile comerciale sunt pustii, iar clădirile fantomă rezidenţiale domină orizontul

    În mijlocul cartierului de afaceri din Hong Kong, pe locul unei foste parcări, se apropie data deschiderii unei construcţii neobişnuite la faimosul orizont al oraşului, scrie FT. 

    Henderson este o clădire de birouri cu 36 de etaje, proiectată de Zaha Hadid Architects şi denumită după Henderson Land Development, un dezvoltator controlat de una dintre cele patru mari dinastii imobiliare din Hong Kong. Structura sa curbată este inspirată de simbolul oraşului, bobul florii bauhinia. Numai costul achiziţionării terenului a fost de 3 miliarde de dolari.

    Printre chiriaşii anunţaţi până acum se numără casa de licitaţii Christie’s, producătorul elveţian de ceasuri Audemars Piguet şi firma de capital privat Carlyle. „Din câte ştiu, The Henderson pare să accepte doar chiriaşi de top”, spune Ricky Tsang, director de ratinguri corporative la S&P.

    Dar, potrivit unor agenţi imobiliari familiarizaţi cu proiectul, acesta are în prezent chiriaşi pentru doar aproximativ 60% din suprafaţa închiriabilă. La Cheung Kong Centre II, cu 41 de etaje, aflat în construcţie la o stradă distanţă, agenţii spun că ratele de ocupare erau blocate la aproximativ 10% în luna martie, deoarece negocierile cu potenţialii chiriaşi se prelungeau.

    Henderson Land a confirmat nivelul actual de ocupare, dar a precizat că proiectul va consolida şi mai mult „poziţia grupului în districtul central de afaceri din Hong Kong şi va spori fluxul de venituri recurente”. CK Asset, dezvoltatorul din spatele Cheung Kong Centre II, nu a răspuns la întrebările privind închirierea.

    Potrivit Cushman & Wakefield, chiriile pentru birourile de primă clasă din Hong Kong au scăzut cu aproape 40% de la vârful înregistrat în 2019, iar cifrele guvernamentale arată că rata de neocupare a spaţiilor vacante a atins un nivel record de 16%. În acest context puţin promiţător, C&W prevede că aproximativ 6,7 milioane de metri pătraţi de noi spaţii de birouri – de 14 ori suprafaţa brută a The Henderson – vor fi lansate pe piaţă în următorii cinci ani.

    Piaţa închirierii de birouri de primă clasă din oraş „nu a atins punctul culminant”, spune Fiona Ngan, şefa serviciilor pentru ocupanţi la Colliers Hong Kong. „Multe companii multinaţionale îşi reduc activitatea, determinate de o economie slabă … iar companiile din China continentală nu vin în [ritm rapid] aşa cum se aşteptau anterior din cauza limitărilor bugetare”.

    Este o poveste similară pe piaţa rezidenţială. Datele guvernamentale arată că numărul de unităţi finalizate, dar nevândute, a crescut cu 134% faţă de 2018, iar preţurile au scăzut cu aproximativ un sfert faţă de vârful lor din 2021. Anul trecut, preţul proprietăţii medii din Singapore l-a depăşit pe cel din Hong Kong.

    Sectorul imobiliar are încă o mare importanţă în Hong Kong. Este modul în care multe dintre familiile de afaceri de profil înalt din teritoriu şi-au construit averile. Indicele bursier de referinţă Hang Seng conţine 12 grupuri imobiliare sau de construcţii, iar licitaţiile periodice de terenuri deţinute de guvern pentru dezvoltare aduc sume importante pentru administratorii teritoriului.

    Hong Kong a mai cunoscut prăbuşiri ale pieţei imobiliare – de exemplu, preţurile rezidenţiale s-au înjumătăţit după criza financiară asiatică de la sfârşitul anilor 1990. Dar acestea şi-au revenit invariabil, adesea în mod spectaculos.

    Unii experţi imobiliari se tem că lucrurile ar putea fi diferite de data aceasta. Noţiunea de rate ale dobânzii americane „mai mari pentru mai mult timp” – costurile de împrumut în Hong Kong sunt legate de acestea prin intermediul legăturii monedei sale cu dolarul – a urmat după trei ani de politici dure de tip „zero-Covidiu” şi o reprimare a disidenţei care a făcut ca unele companii internaţionale şi unii rezidenţi locali să ia în considerare plecarea.

    „Atât preţurile rezidenţiale, cât şi chiriile pentru birouri vor avea dificultăţi în a-şi reveni aşa cum au făcut-o [odată]”, prezice analistul UBS Mark Leung.

     

  • Cum a ajuns magazinul Unirea Shopping Center din kilometrul zero al modei kilometrul zero al fast-foodului?

    Magazinul Unirea Shopping Center din centrul Capitalei era până acum câţiva ani cunoscut drept kilometrul zero al modei, centrul comercial la parterul căruia s-au înghesuit cei mai mari actori din fashionul mondial, în frunte cu Inditex, care îşi adusese multiple mărci, printre care şi Zara, cu H&M şi New Yorker.

    România este cunoscută drept o piaţă unde 99% din shopping se face la mall, iar asta şi pentru că nu există o stradă cu trafic pietonal important, cu spaţii potrivite şi cu parcare, o stradă care să poată fi convertită în arteră comercială după modelul Champs Elysee din Paris sau Via della Spiga din Milano.

    În acest context, în Bucureşti, marii retaileri au optat acum circa 10-15 ani pentru parterul centrului comercial Unirea Shopping Center, care oferea măcar o parte dintre avantajele menţionate anterior, în frunte cu traficul pietonal din zona deservită de metrou.

    Spre exemplu, Inditex a inaugurat magazinul Zara de la Unirea în mai 2009, fiind prima unitate stradală sub acest brand în România. Magazinele de la parterul Unirea Shopping Center sunt considerate a fi stradale pentru că intrarea se face de pe bulevard, deşi retailerii sunt chiriaşii centrului comercial.

    Investiţia în magazinul Zara de la „kilometrul zero“ al Capitalei a fost, conform datelor ZF anterioare, de 10 mil. euro, sumă ce cuprindea atât amenajarea, cât şi chiria şi stocul iniţial de marfă. Apoi, spaniolii au continuat să aducă branduri în acelaşi loc, la partenerul Unirea Shopping Center, aşezându-se şi cu Bershka, Stradivarius şi Pull&Bear. Lor li s-au alăturat H&M, New Yorker, dar şi retaileri de cosmetice precum Sephora sau Douglas.

    Pandemia a venit însă să schimbe situaţia. Reducerea traficului pietonal din zonă, dar şi evoluţia centrului comercial, au făcut ca în 2021 să se închidă magazinele Bershka şi Pull&Bear. Un an mai târziu a urmat Zara. Apoi a venit rândul Stradivarius.

    Acum, locul lor a fost luat de patiserii, covrigării şi restaurante de tip fast-food care au venit să alcătuiască o adevărată „salbă“ de ospitalitate într-o zonă cunoscută anterior drept kilometrul zero al modei. Din acest „kilometru“, astăzi au mai rămas doar H&M şi New Yorker.

    Pe de altă parte, Noodle Pack, Cheese Pasta şi covrigăria Luca sunt doar cele mai recente nume care s-au adăugat listei de businessuri HoReCa ce cuprinde şi KFC, McDonald’s, Chopstix sau Patiseria Megapan.

    „Povestea LUCA a pornit chiar din Piaţa Unirii, acum paisprezece ani (…), aşa că această deschidere, prima din 2024 (…), este ca o întoarcere acasă, într-o locaţie pe care o putem considera iconică – Piaţa Unirii nr. 1. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 350.000 de euro“, spuneau recent oficialii companiei.

    McDonald’s şi KFC, cele mai importante nume din piaţa locală de restaurante din România sunt însă veterani ai centrului comercial. Ba chiar, primul restaurant al americanilor de la McDoanld’s în România, deschis în urmă cu aproape trei decenii, a fost chiar acesta de la parterul Unirea Shopping City. El a fost un simbol al capitalismului la acel moment. Totuşi, nimeni nu credea că, aproximativ 30 de ani mai târziu, parterul centrului comercial va arăta ca un food court.

  • Operatorul reţelei de fibră optică din Bucureşti Netcity Telecom a avut afaceri cu 10% mai mari în 2023 şi un profit net care a stagnat la circa 17 mil. lei

    Netcity Telecom, operatorul reţelei de fibră optică din Bucureşti, a înregistrat în 2023 o creştere anuală de 10% a businessului, cifra de afaceri ajungând la 61,2 milioane lei (12,3 milioane euro), potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe.

    Profitul net al companiei aproape că a stagnat însă anul trecut la 17,7 milioane lei (3,5 milioane euro), comparativ cu 17,6 milioane lei în 2022, conform aceleiaşi surse. Datoriile totale ale Netcity Telecom au crescut de la 266 milioane lei în 2022, la 340 milioane lei anul trecut.

    În ceea ce priveşte resursele umane, compania a avut în medie 28 de angajaţi în 2023, comparativ cu 30 de angajaţi în anul anterior, mai arată datele de la Finanţe.

     

  • Afaceri de la Zero. Loredana Neghină, fostă corporatistă, a creat proiectul Micul erou, prin care a reuşit să înveţe aproape 3.500 de copii din Bucureşti cum să acorde primul ajutor

    ♦ În prezent, cele mai multe cursuri de prim-ajutor organizate de Micul erou au loc în şcoli, grădiniţe şi licee, iar circa 95% dintre şcoli sunt de stat ♦ Costul cursului din şcoli este 55 de lei per copil ♦ Cursul de prim-ajutor durează circa două ore în şcoli şi o oră în grădiniţe, iar fiecare copil face minim 120 de repetări a manevrei de resuscitare.

    Loredana Neghină a renunţat la corporaţie şi a decis să dezvolte un proiect în care cei mici sunt salvatori şi învaţă cum să acorde primul ajutor în cazul în care un părinte, un adult sau un prieten are nevoie. În 2019 ea a dat naştere proiectului Micul erou, în cadrul căruia organizează cursuri de prim-ajutor pentru copiii începând cu vârsta de patru ani. Până acum, antreprenoarea a ajuns în aproape 100 de unităţi de învăţământ – grădiniţe, şcoli şi licee – şi la peste 3.500 de copii din Bucureşti.

    „Ideea proiectului a venit într-un moment în care eram acasă cu copilul meu, pe vremea când avea patru ani şi nu mă simţeam bine. Mi-am dat seama că dacă eu aş avea nevoie de ajutor, cel mic nu ştie nimic despre cum să mă ajute. Am început să caut cursuri de prim-ajutor pentru copii, dar nu am găsit nimic în România. Atunci mi-a venit ideea să pornesc eu un astfel de proiect, chiar dacă nu aveam experienţa lucrului cu copiii, eu venind din corporaţie. Proiectul Micul erou a pornit în octombrie 2019. Am oprit activitatea în martie 2020, când a venit pandemia, dar am continuat în online şi am încercat să îi ţin pe cei mici aproape. Ulterior, după pandemie, am reluat activitatea. Până astăzi am ajuns la aproape 3.500 de copii”, a povestit Loredana Neghină. 

    Atunci când a pus bazele proiectului, îşi aminteşte ea, a creat brandul, l-a înregistrat şi s-a documentat în afara ţării, unde existau deja astfel de cursuri. Primii paşi au fost achiziţionarea a şapte dispozitive de resuscitare, un manechin care oferă şi un feedback vizual, care a costat circa 2.000 de lei şi o vestă de prim-ajutor, care a costat 1.000 de lei.

    În prezent, cele mai multe cursuri de prim-ajutor organizate de Micul erou au loc în şcoli, grădiniţe şi licee şi doar 20% dintre ele se desfăşoară în spaţiul propriu al fondatoarei. Dintre şcolile în care Loredana Neghină ţine cursurile, circa 95% sunt de stat.

    Fondatoarea proiectului a urmat la rândul său mai multe cursuri de prim-ajutor şi deţine şi o certificare europeană de basic life support de la Consiliul Român de Resuscitare.

    Antreprenoarea spune că primul ajutor înseamnă identificarea unei persoane care are nevoie de ajutor şi apoi apelarea la serviciul de urgenţă, lucruri pe care le pot face copiii începând cu vârsta de patru ani. Ei nu pot face resuscitare, precizează ea, dar pot face în schimb aceste lucruri.

    „A trebuit să adaptez tot ceea ce am învăţat la cursurile de prim-ajutor pentru adulţi. Am reuşit să fac asta prin intermediul poveştilor şi umorului. Cu copiii până în clasa a doua nu ajungem la discuţia despre moarte. Însă, vorbim despre riscuri”, a mai spus ea.

    Un copil poate face manevra de resuscitare începând cu vârsta de zece ani, însă depinde foarte mult de cât de dezvoltat este el şi câtă forţă are.

    Costul cursului din şcoli este 55 de lei per copil. Cursul de prim-ajutor durează circa două ore în şcoli şi o oră în grădiniţe, iar fiecare copil face minim 120 de repetări de resuscitare.

    Planul Loredanei Neghină este să ducă, în viitor, cursul de prim-ajutor gratuit în şcoli şi să ajungă să pregătească şi adulţii din şcolile în care merge cu Micul erou.

    „În cinci ani îmi doresc ca Micul erou să fie în majoritatea şcolilor din Bucureşti şi să aibă o echipă construită în jurul lui”, a mai spus fondatoarea proiectului.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.