BusinessMagazin

Blog

  • Revista TIME a inclus traseul turistic Via Transilvanica în topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume

    Traseul turistic Via Transilvanica a intrat în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume realizat de revista TIME. Via Transilvania, sau “drumul care uneşte”, este un traseu turistic de circa 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin.

    „Supranumit drumul care uneşte pentru focusul său asupra comunităţilor,  proiectul îi duce pe călători prin sate tradiţionale care trăiesc din lucratul pământului. Vizitatorii pot rezerva o cameră într-un hotel sau han sau pot căuta cazare în casele şi parohiile localnicilor, unde mesele gătite în casă sunt servite cu produse de la gospodărie”, se arată în revista TIME.

    Traseul este detinat drumeţiilor pe jos, cu bicicleta. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare kilometru se găseşte o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume şi care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei, se arată pe site-ul dedicat traseului turistic.

    În topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume se mai numără şi destinaţii din Indonezia, Portugalia, Australia, Italia, SUA, Mexic, Thailanda, Franţa, Austria, Spania, Anglia şi multe altele.

     

     

  • Startup-urile care vor fi selectate în noua ediţie a programului DIANA, acceleratorul NATO de inovare, pot primi finanţare de până la 400.000 de euro. Aplicaţiile sunt deschise până pe 9 august. În 2023 niciun proiect din România nu a fost selectat, spre deosebire de Bulgaria sau Cehia. Lista câştigătorilor europeni din 2023

    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat temele de competiţie pentru cea de-a doua ediţie a programului de inovare DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic), startup-urile interesate putând beneficia de mentorat şi fonduri de până la 400.000 de euro pentru dezvoltarea soluţiilor pe care le propun.

    DIANA este un program de accelerare a tehnologiilor avansate cu dublă utilizare (comercială, dar şi cu aplicabilitate în domeniul apărării şi al securităţii).

    „Scopul DIANA este de a identifica şi a susţine cele mai promiţătoare startup-uri şi companii deep tech cu utilizare duală din întreaga Alianţă. Există mulţi inovatori talentaţi în regiunea de sud-est a Europei şi ne-am bucura să avem cât mai mulţi dintre aceştia în programul DIANA. Misiunea noastră, în numele NATO, este de a contribui la construirea unui viitor mai paşnic şi mai rezilient pentru care avem nevoie de cele mai promiţătoare echipe”, a declarat Adrian Dan, Chief Commercial Officer al DIANA.

    În România, Andrei Dragomir, Founder & CEO Aquark Technologies, şi Dragoş Stanciu, CEO Grayscale AI vor oferi informaţii celor interesaţi de înscrieri, într-un workshop organizat online pe 2 august. Cei doi fondatori fac parte dintr-un număr de startup-uri din Marea Britanie care au fost selectate pentru a se alătura programului în 2023.

    Companiile interesate trebuie să se înscrie până vineri, 9 august. De asemenea, pe 2 august pot participa la DIANA SEE Info Day, un workshop organizat online de Techcelerator pentru a afla mai multe informaţii despre procesul de aplicare şi program.

    Cele cinci teme sunt în domeniile: energie şi putere electrică; securitatea datelor şi a informaţiilor; detecţie şi supraveghere, sănătate&performanţă umană şi infrastructură critică şi logistică.

    Acceleratorul DIANA oferă companiilor selectate finanţare, mentorat, facilităţi de testare şi acces la investitori şi utilizatori finali specializaţi (32 de guverne, precum şi mari companii private).

    Programul de accelerare va începe în ianuarie 2025 şi va dura până la un an, fiind împărţit în două faze cu durata de şase luni: „Bootcamp” şi „Grow”.

    Propunerile vor fi evaluate în funcţie de criterii precum alinierea la temele de anul acesta, noutatea şi fezabilitatea soluţiilor, potenţialul de dublă utilizare (civilă şi militară) şi viabilitatea comercială.

    Anul trecut, 44 de companii din 19 ţări au fost selectate din peste 1.300 de aplicaţii pentru a se alătura programului. Nicio companie din România nu a fost selectată în program.

    Iată lista celor 30 de start-up-uri europene selectate în 2023 în acceleratorul NATO:

    • Ephos (Italia) – Produce cipuri fotonice de înaltă fidelitate pentru dezvoltarea tehnologiei cuantice
    • G2-Zero (Spania) – Produce dispozitive cuantice plug-and-play.
    • QuadSAT (Danemarca) – Foloseşte drone pentru a testa şi calibra antene la sol.
    • Dronetag (Cehia) – Dezvoltă soluţii pentru managementul traficului de drone în spaţiul aerian european.
    • Neuromorphica (Bulgaria) – .
    • Qubitrium (Turcia) – Oferă soluţii pentru probleme de criptografie cuantică, comunicaţii şi senzori cuantici.
    • LevelQuantum (Italia) – Oferă protocoale de securitate cibernetică bazate pe comunicaţii cuantice optice.
    • Vistareader (Lituania) – .
    • Secqai (Regatul Unit) – Dezvoltă hardware cuantic şi tehnologie AI cu consum ultra-redus de energie.
    • Revobeam (Polonia) – .
    • AVoptics (Regatul Unit) – Produce soluţii de fibră optică, fotonice şi electronice pentru medii dure.
    • Anzen Technology Systems (Regatul Unit) – Oferă servicii de securitate cibernetică şi consultanţă.
    • GIM Robotics (Finlanda) – Construieşte roboţi inteligenţi pentru uz industrial.
    • Astrolight (Lituania) – Dezvoltă sisteme de comunicare laser securizate pentru industria aerospaţială şi de apărare.
    • Zelestium Technologies (Spania) – Contribuie la producţia de baterii inteligente pentru mobilitate urbană.
    • SOTIRIA Technology (Grecia) – Dezvoltă tehnologie AI de detecţie pentru aplicaţii aerospaţiale şi de apărare.
    • Aquark Technologies (Regatul Unit) – Produce dispozitive cuantice cu atomi reci de dimensiuni reduse.
    • Water Linked (Norvegia) – Oferă sisteme de comunicare şi poziţionare acustică subacvatică.
    • Elwave (Franţa) – Produce tehnologii pentru roboţi subacvatici şi industriali cu capacităţi de detecţie şi navigare 360°.
    • Grayscale AI (Regatul Unit) – Dezvoltă roboţi complet autonomi folosind calcul neuromorphic şi AI.
    • DotOcean (Belgia) – Construieşte software pentru controlul roboţilor în industriile maritime, civile şi de securitate.
    • Skarv Technologies (Norvegia) – Oferă software şi hardware pentru operarea flotelor mari de roboţi autonomi în ocean.
    • Lobster Robotics (Olanda) – Combină fotografii ale fundului mării pentru a crea hărţi vizuale.
    • WPE Research & Development (Italia) – Dezvoltă dispozitive de generare a energiei eoliene, inclusiv o microturbină pentru oraşe.
    • Kitepower (Olanda) – Dezvoltă sisteme mobile de energie eoliană folosind zmeie pentru producerea de electricitate.
    • Goldilock Secure (Regatul Unit) – Oferă o soluţie de securitate cibernetică pentru segmentarea fizică a activelor şi reţelelor digitale.
    • IONATE (Regatul Unit) – Creează o reţea electrică modernizată prin revoluţionarea tehnologiei transformatoarelor existente.
    • Ore Energy (Olanda) – Lucrează la o nouă generaţie de soluţii de stocare a energiei pe termen lung.
    • IceWind (Islanda) – Proiectează şi produce turbine eoliene verticale de mici dimensiuni.
    • Galtec (Estonia) – Creează celule de combustibil cu densitate mare de putere pentru diverse aplicaţii.


     

     

  • Transparentizarea salariilor în anunţurile de angajare prinde contur: a fost lansată o platformă românească de joburi cu toate salariile la vedere

    Tendinţa de transparentizare a salariilor în anunţurile de angajare începe să prindă şi mai mult contur pe piaţa locală a muncii. Astfel, săptămâna aceasta a fost lansată pe piaţă o nouă platformă românească de joburi cu toate salariile la vedere în anunţuri.

    „Construcţia platformei a durat câteva luni bune, de la începutul anului până acum. De atunci i-am avut alături de mine pe Mihai Gheorghe de la Supersomething şi George-Sabin Briciag de la Astronautul Roz”, scrie pe LinkedIn Andreea Nicolae, fondatoarea platformei.

    Printre poziţiile publicate de angajatori pe această platformă sunt cele de: customer support specialist, cu un salariu net de 3.500 de lei, livrator, cu un salariu cuprins între 3.000 şi 3.450 de lei net, team assistant, plătit cu 6.500 de lei net pe lună, customer service executive, cu un salariu cuprins între 7.000 şi 8.000 de lei net pe lună, precum şi cel de specialist în recrutare, plătit cu 4.500 de lei net pe lună. 

    Transparentizarea salariilor în anunţul de angajare este o tendinţă în creştere în toate ţările membre UE. De altfel, Parlamentul European a adoptat o directivă care prevede transparentizarea salariului, astfel că angajaţii vor avea dreptul la informaţii despre salariile pentru categoria lor de activitate profesională.

    Noua legislaţie va cere companiilor din Uniunea Europeană să divulge angajaţilor informaţii utile pentru a compara salariile şi a expune eventuale diferenţe de remunerare între femei şi bărbaţi. Aceasta va intra în vigoare în 2026.

     

  • Ce muzică va fi la Olimpiada de la Paris 2024: Victor le Masne este directorul muzical pentru cele patru ceremonii şi compozitor al temei muzicale oficiale a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Paris 2024, iar Dirijorul Cristian Măcelaru va conduce Orchestra Naţională a Franţei la spectacolul inaugural al Jocurilor Olimpice de la Paris

    Paris 2024 l-a ales pe Victor le Masne ca director muzical pentru cele patru ceremonii şi compozitor al temei muzicale oficiale a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Paris 2024.

    Recunoscut pentru talentul şi inovaţia sa în domeniul muzicii, Victor le Masne a scris şi compus o temă muzicală oficială captivantă, care combină subtil sunetele simfonice şi electronice, întruchipând spiritul dinamic şi universal al Jocurilor Paris 2024.

    Tema muzicală oficială a Jocurilor Paris 2024, intitulată „Parade”, va fi interpretată pe 8 mai, la ora 19.30, când Flacăra Olimpică va ajunge la Marsilia. Aceasta va fi interpretată live, în mod excepţional, de orchestra din Marsilia, de la Palais du Pharo, marcând astfel începutul sărbătorii Jocurilor în Franţa. Această temă muzicală, care va fi interpretată pe tot parcursul Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, a fost înregistrată cu Orchestre National de France şi Chœur et Maitrise de Radio France. Aceasta va rezona cu toate emoţiile sportului într-o melodie antrenantă care va însoţi toate momentele importante ale Jocurilor, de la sosirea flăcării olimpice la Marsilia, prin fiecare etapă a ştafetei, până la locurile de desfăşurare a competiţiilor. Această temă muzicală oficială va fi disponibilă în mai multe versiuni, cu tonuri şi ritmuri care se vor schimba în funcţie de ocazie.

    Pentru a descoperi un extras din Tema muzicală oficială a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Paris 2024, interpretată de Orchestre National de France : https://we.tl/t-1k2adjOpwU

    „Sunt onorat şi încântat să contribui la experienţa de neuitat a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Paris 2024 în calitate de compozitor al temei muzicale oficiale şi director muzical al ceremoniilor. Scopul meu este să creez o coloană sonoră originală care nu numai că va însoţi cele mai memorabile momente ale acestor Jocuri istorice, dar va rămâne şi întipărită în memoria tuturor generaţiilor.” Victor le Masne

    „Victor le Masne pune pe muzică cu vivacitate toată magia Jocurilor Paris 2024, compunând atât valorile sportului, cât şi ambiţia Paris 2024 pentru a da tonul lunilor următoare.” Tony Estanguet, preşedinte al Paris 2024.

    Victor le Masne lucrează, de asemenea, alături de Thomas Jolly în calitate de compozitor al celor patru ceremonii ale Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Paris 2024, fiecare dintre acestea având propria identitate sonoră, inspirată de tema muzicală oficială. În 2022, Victor le Masne lucra deja alături de Thomas Jolly la conducerea muzicală a celebrei opere rock „Starmania”, pentru care a realizat noile aranjamente.

    De asemenea, Victor le Masne a colaborat anterior cu Paris 2024 la ceremonia de predare-primire dintre Jocurile Tokyo 2020 şi Paris 2024, cu o reorchestrare genială a Marseillaisei interpretată de Orchestre National de France.

    Începe Olimpiada de la Paris: Dirijorul Cristian Măcelaru va conduce Orchestra Naţională a Franţei la spectacolul inaugural al Jocurilor Olimpice de la Paris

  • Cât costă un bilet pentru Jocurile Olimpice Paris 2024? Preţurile pot ajunge până la 980 de euro

    10 milioane de bilete au fost puse în vânzare pentru Jocurile Olimpice Paris 2024. O gamă largă de preţuri este disponibilă pentru toate competiţiile. Preţul unui bilet variază în funcţie de categoria aleasă, de sport şi de sesiune, şi pot ajunge până la 980 de euro. 

    Click aici pentru a vedea lista completă a preţurilor.

    Olimpiada de la Paris începe vineri, pe 26 iulie la 20:30, cu o ceremonie spectaculoasă pe un traseu de 6 km de-a lungul Senei. Aceasta va începe la podul Austerlitz şi se va încheia printre grădinile, fântânile şi palatele din umbra Turnului Eiffel de la Trocadero. Aproape 100 de ambarcaţiuni vor transporta peste 10.000 de sportivi. 

    Mii de oameni sunt aşteptaţi în continuare pe râu şi pe străzi, alte milioane urmărind evenimentul la televiziunile din întreaga lume.

    Ceremonia va include, de asemenea, deschiderea oficială a Jocurilor, realizată de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi aprinderea cazanului olimpic.

    Ceremonia începe la ora locală 20:30 vineri, 26 iulie.

     

  • Compania aeriană natională Tarom şi-a propus pentru acest an să revină pe profit, cu un câştig estimat de 278 milioane lei, fată de pierdereade 99 milioane lei din 2023. Cheltuielile pentru investiţii sunt bugetate la 180 milioane lei

    Compania aeriană natională Tarom şi-a propus pentru acest an un profit de 278 milioane lei, fată de o pierdere de 99 milioane lei în 2023, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli publicat de Ministerul Transporturilor.

    Profitul estimat pentru 2024 ar urma să acopere parţial din pierderile provenite din anii precedenţi, iar plăţile restante ar urma să scadă de la 340 milioane lei în 2023 la valoarea estimată de 115 milioane lei la finalul anului 2024.

    Marja EBITDA (calculată conform raportărilor IFRS) este estimată la o valoare pozitivă de 479 milioane lei, reflectând estimările referitoare la profitabilitatea operaţională a companiei generatoare de numerar. Nu include deducerea cheltuielilor cu dobânzile, impozitele şi deducerile fără numerar pentru depreciere şi amortizare.

    Veniturile totale au fost estimate la 2,3 miliarde lei, cu 30,62% peste nivelul din 2023, din care veniturile din exploatare, în valoare de 1,9 miliarde lei sunt în creştere cu 38%.

    Cheltuielile totale au fost estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 pe baza programului de zbor cuprins în Planul de Restructurare 2020-2029 corelat cu parcul de aeronave previzionat în exploatarea companiei ţinând cont de necesităţile desfăşurării activităţilor, activităţilor anexe, de ieşiri de aeronave prin vânzare dar şi de intrari de aeronave achiziţionate prin leasing financiar şi leasing operaţional.

    Cheltuielile totale pe anul 2024 au fost estimate în valoare de 2,05 miliarde lei, în creştere faţă de preliminatul/realizatul anului 2023 cu 8,96%.

    Cheltuielile pentru investiţii sunt bugetate la 180 milioane lei.

    Potrivit proiectului de buget, câştigul mediu lunar pe salariat este de 12.106,80 lei, în creştere cu 11% faţă de 2023.

    La finele anului 2024 compania ar urma să aibă 1.313 angajati, în scădere cu o persoană faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2023

    Ca parte a Planului de restructurare al companiei Tarom, înaintat Comisiei Europene, în 2024 se vor încheia contractele de achiziţie a 4 aeronave Boeing 737 MAX8 (o aeronavă în leasing financiar şi trei aeronave în leasing operaţional).

    De asemenea, propunerea bugetară pentru anul 2024 include vânzarea celor patru aeronave AIRBUS A318 aflate în proprietatea companiei şi vânzarea perechii de sloturi zilnice utilizate de TAROM pe aeroportul internaţional Heathhrow din Londra (LHR).

     

  • Cine este Tony Jolie, actorul şi regizorul în vârstă de 42 de ani care este directorul artistic al Starmania şi care a fost numit artizanul spectacolului de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris: „Marea mea ambiţie este să creez un spectacol în care toată lumea să se simtă integrată şi reprezentată”

    Într-o cameră de hotel luxoasă, situată la etajul 16, cu vedere directă către inima capitalei Franţei, Thomas Jolly se pregăteşte pentru marele spectacol care va inaugura Jocurile Olimpice Paris 2024, raportează The Star.

    „Am fost copleşit când am primit această responsabilitate. Marea mea ambiţie este să creez un spectacol în care toată lumea să se simtă integrată şi reprezentată”, recunoaşte Jolly, actorul şi regizorul care a fost desemnat în urmă cu doi ani să se ocupe de conducerea artistică a ceremoniilor de deschidere şi de închidere a Jocurilor Olimpice din 2024.

    Mai mult de un miliard de oameni sunt aşteptaţi să urmărească ceremonia de deschidere din 26 iulie.

    În pofida responsabilităţii uriaşe, Jolly, în vârstă de 42 de ani, are un istoric artistic care cuprinde o serie de proiecte foarte ambiţioase desfăşurate în Franţa, producând o tetralogie shakespeariană de 24 de ore în 2022 şi reînviind musicalul Starmania.

    Artistul a câştigat trei premii Moliere, cel mai prestigios premiu de teatru din Franţa.

    În cadrul Jocurilor Olimpice, el este însărcinat să împărtăşească frumuseţile culturale ale Franţei cu restul lumii într-o paradă care se aşteaptă să dureze aproximativ patru ore.

    „Franţa reprezintă o poveste care nu va înceta niciodată să fie construită, deconstruită şi reconstruită. Este vie şi aşa va rămâne!”, a explicat cu pasiune Jolly într-un interviu recent.

    Acest dinamism, crede el, alimentează reputaţia ţării pentru proteste şi greve – manifestări ale reexaminării constante de către poporul francez a identităţii şi valorilor sale.

    Potrivit Supersport.com, spectacolul a fost împărţit în 12 secţiuni diferite, cu aproximativ 3.000 de dansatori, cântăreţi şi artişti care îşi vor desfăşura activitatea pe ambele maluri ale Senei.

    Un omagiu adus catedralei Notre-Dame, monument istoric aflat în curs de renovare după un incendiu devastator în 2019, va reprezenta o parte esenţială a spectacolui.

    Lady Gaga şi Celine Dion au fost văzute în Paris, jurnaliştii fiind de părere că celebrele artiste vor lua, de asemenea, parte în cadrul ceremoniei.

    În cadrul evenimentului vor participa aproximativ 300.000 de persoane, organizatorii având intenţia de a sărbători incluziunea şi diversitatea. Planul iniţial a fost de a organiza o ceremonie 100% liberă, cu milioane de persoane care să urmărească parada de pe malurile râului. Aceste ambiţii au fost diminuate de guvernul francez, care s-a temut de securitatea spectatorilor, având în vedere atentatele teroriste care au avut loc în ultimii 10 ani în Paris.

  • Opinie EY: Săptămâna de muncă de patru zile în România: cum o aplicăm şi avantajele sale

    În domeniul dinamic al forţei de muncă, căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor. Printre soluţiile în discuţie este săptămâna de muncă de patru zile, cu menţinerea drepturilor salariale.

    Această nouă potenţială abordare a structurării programului de muncă depăşeşte deja cunoscutele aranjamente de muncă flexibile, cum ar fi telemunca, reglementată în România de Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Săptămâna de patru zile reprezintă o viziune mai largă a flexibilităţii, cu avantaje multiple atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori.

    Cadrul legislativ existent

    În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 şi, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, iniţiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislaţia naţională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă.

    Deşi programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite şi o distribuţie inegală a orelor de muncă, adaptată cerinţelor specifice ale fiecărui loc de muncă.

    Conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adiţional.

    Proiectele legislative care au fost propuse prevedeau un scenariu în care salariaţii lucrează 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu un repaus de 3 zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de modele concepute pentru a satisface nevoile diverse ale angajatorilor şi ale forţei de muncă.

    Explorarea modelelor săptămânii de muncă de patru zile

    Modelele care pot fi avute în vedere pentru acest program de lucru flexibil pot îmbrăca următoarele forme şi nu numai:

    • Săptămâna de muncă de 4 zile: Acest model propune o reducere de 20% a săptămânii de muncă standard de 40 de ore, prin eliminarea unei zile de muncă, cum ar fi vineri (practic, timpul de muncă săptămânal este de 32 ore).
    • Săptămâna de muncă de 4,5 zile: În acest aranjament, salariaţii pot beneficia, de exemplu, de o jumătate de zi sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni.
    • Săptămâna de muncă comprimată, de 4 zile: Această abordare presupune ca timpul de muncă să nu fie redus, iar orele de muncă să fie distribuite pe parcursul a patru zile de muncă (de exemplu, de luni până joi salariaţii lucrează 10 ore pe zi şi vineri este zi liberă).

    Deşi cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, şi celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă şi de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariaţii beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puţin de 12 ore consecutive între două zile de muncă şi un minim de 8 ore pentru munca în schimburi.

    Situaţia la nivelul Uniunii Europene

    Din februarie 2022, Belgia a aprobat la nivel legislativ săptămână de muncă de patru zile. Salariaţii belgieni au opţiunea de a comprima orele lor cu normă întreagă în patru zile, fără nicio reducere a salariului. Cu toate acestea, acest lucru nu se traduce prin mai puţine ore de lucru; pur şi simplu înseamnă gruparea orelor de muncă obişnuite în mai puţine zile. În ciuda acestei legislaţii progresive, adoptarea printre lucrătorii belgieni a fost relativ lentă momentan.

    Între timp, Germania a devenit cel mai recent teren de testare pentru săptămâna de muncă de patru zile, cu un proiect pilot care a început în luna februarie a acestui an. Acest proiect ambiţios implică 45 de companii active în diverse industrii, toate explorând beneficiile şi provocările potenţiale ale acestui nou program de lucru.

    Avantajele unei săptămâni de muncă scurte

    Pentru angajatori, săptămâna de muncă scurtă poate contribui la îmbunătăţirea atractivităţii lor pe piaţa muncii şi ajută la recrutarea celor mai bune talente.

    Această formă de organizare a programului de muncă poate contribui chiar la crearea unui mediu care favorizează creativitatea şi inovaţia, unde salariaţii sunt motivaţi să caute modalităţi de a îmbunătăţi eficienţa şi de a contribui cu soluţii inovatoare la locul de muncă.

    Pentru salariaţi, săptămâna de muncă de patru zile poate duce la creşterea bunăstării acestora, deoarece oferă mai mult timp pentru odihnă, o satisfacţie mai mare în muncă, reducerea epuizării şi a expunerii la boli profesionale.

    Concluzii

    Cadrul legislativ actual din România oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile. Legislaţia existentă este suficient de flexibilă, permiţând companiilor autonomia de a-şi adapta programele de muncă în concordanţă cu nevoile lor operaţionale şi circumstanţele economice.

    Modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluţie universală. Angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (de exemplu, pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariaţi sau departamente, în funcţie de specificul activităţii.

    Decizia de a implementa o săptămână de muncă scurtă revine în cele din urmă fiecărei societăţi în parte şi este esenţial ca o astfel de decizie să fie luată după o considerare atentă a activităţilor specifice societăţii şi a impactului potenţial al unei astfel de decizii.

     

    Autori: Anca Atanasiu, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

    Ana Flueran, Avocat, Senior Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

     

  • Dezastru în Franţa: Reţeaua feroviară TGV a fost sabotată cu câteva ore înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Circulaţia trenurilor de mare viteză a fost suspendată după ce incendii puse intenţionat au distrus părţi din reţea. Ministrul Sportului din Franţa: „Este complet îngrozitor”

    Operatorul francez de trenuri de mare viteză SNCF a suspendat serviciile în cea mai mare parte a ţării după ce a fost lovit de atacuri de sabotaj cu câteva ore înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

    „Incendiile au fost declanşate intenţionat pentru a ne deteriora infrastructura, iar echipe de ingineri sunt deja pe teren şi lucrează pentru a rezolva problema”, a declarat acesta vineri într-o declaraţie. „Vom converti unele trenuri de viteză normală, dar multe trenuri vor trebui să fie anulate”.

    Incidentul îi va îngrijora pe organizatorii jocurilor de vară de la Paris, sute de mii de persoane fiind aşteptate în capitală pentru ceremonia de deschidere de vineri seara.

    Pasagerii au postat pe reţelele de socializare imagini cu gările aglomerate din Paris după ce serviciile au fost în mare parte închise.

    „Condamn cu fermitate aceste acte criminale care vor perturba călătoriile multor persoane”, a declarat ministrul transporturilor, Patrice Vergriete, adăugând că trenurile vor fi afectate pe parcursul întregului weekend. 

    „Noaptea trecută, SNCF a fost victima mai multor acte de vandalism pe liniile de mare viteză Atlantic, Nord şi Est. Incendiile au fost puse în mod deliberat pentru a deteriora instalaţiile noastre”, a transmis SNCF într-un comunicat. Ministrul Sportului, Amelie Oudea-Castera, a condamnat actele de vandalism.„Este complet îngrozitor”, a declarat ea pentru BFMTV. „A viza jocurile înseamnă a viza Franţa”, a adăugat ministrul.

  • Schimbări în Consiliul de administraţie al eMAG: britanicul Fahd Beg este înlocuit de Alexandra Bran – director financiar pe segmentul B2C în cadrul grupului Prosus. Ea a mai fost în trecut în CA-ul eMAG

    Alexandra Bran, director financiar pe segmentul B2C (etail) în cadrul grupului Prosus, cu o experienţă de peste 20 de ani în posturi de management în segmentul financiar, a fost numită membru în Consiliul de administraţie al Dante Internaţional, compania care admonistrează eMAG, unul dintre cei mai mari retaileri online din regiune, conform unei decizii a AGA companiei, publicate în Monitorul Oficial. Prosus este acţionarul majoritar al eMAG.

    Decizia a fost luată pe data 10 mai 2024, într-o şedinţă prezidată de Iulian Stamnciu, şi a fost publicată săptămâna aceasta în Monitorul Oficial.

    „Hotărârea nr. 2 din data de 10.05.2024 a adunării generale ordinare a acţionarilor Dante International: aprobă prin prezenta revocarea, începând cu data de 13.05.2024 a dlui Fahd Beg, cetăţean britanic, din funcţia de Administrator A, membru al consiliului de administraţie; aprobă numirea dnei Alexandra Bran, cetăţean român, în calitate de Administrator A, membru al Consiliului de Administraţie, începând cu data de 13.05.2024 şi pentru un mandat valabil până la data de 25.10.2024 (prin derogare de la prevederile art. 7.8 din actul constitutiv al Societăţii)”, conform documentului.

    Alexandra Bran şi-a început cariera la retailerul electro-IT Flamingo, apoi a lucrat la Flanco, iar ulterior a fost recrutată de eMAG (2012-2019), unde ultima poziţie deţinută a fost de membru în board şi director financiar al grupului. În 2019 a fost recrutată de ROCA Investments, unde a fost pentru 2 ani membru în board şi director financiar pentru companiile din portofoliu. În noiembrie 2021 a fost recrutată de Prosus – acţionarul majoritar al eMAG, iniţial ca director financiar pe segmentul edtech, iar din noiembrie 2023 ca director financiar pe segmentul B2C (etail).